Revoluția Texană

Revoluția Texană (2 octombrie 1835 – 21 aprilie 1836) a început când coloniștii (originari în principal
din Statele Unite) din provincia mexicană Texas s-au răzvrătit împotriva guvernului centralist
mexican. După un deceniu de dispute politice și culturale între guvernul mexican și populația din ce
în ce mai mare de coloniști americani din Texas, ostilitățile au izbucnit în octombrie 1835. Texianii
(coloniști anglofoni) nu căzuseră de acord dacă scopul lor final trebuie să fie independența sau
revenirea la Constituția mexicană din 1824. În vreme ce delegații din organismul conducător
provizoriu — Adunarea Consultativă — dezbăteau asupra motivelor care generaseră războiul,
texianii și un mare aflux de voluntari din Statele Unite au învins micile garnizoane de soldați
mexicani, până la jumătatea lui decembrie 1835.

Adunarea Consultativă nu și-a asumat declararea independenței, decizând instalarea unor organisme
de conducere executive interimare, în cadrul cărora luptele intestine au dus la paralizie politică și la
un vid de guvernare efectivă în Texas. O nefericită propunere de a invada Matamoros a dus la
pierderea multor voluntari și provizii atât de necesare micii armate a Texasului. În martie 1836, o a
doua convenție politică a declarat independența și a numit conducerea noii Republici Texas.

Hotărât să răzbune onoarea Mexicului, președintele Antonio López de Santa Anna a jurat să
recucerească personal Texasul. Armata de Operațiuni formată de acesta a pătruns în Texas la
jumătatea lui februarie 1836 și i-a surprins pe texiani complet nepregătiți. Generalul mexican José de
Urrea a condus operațiunile unui grup de forțe în ceea ce s-a numit Campania Goliad, în fruntea
cărora a ajuns până pe coasta Texasului, învingând toate trupele texiane întâlnite în cale și
executându-i pe majoritatea celor ce se predau. Santa Anna a mers în fruntea unei forțe și mai mari
la San Antonio de Béxar (sau Béxar), unde soldații săi au învins garnizoana texiană în bătălia de la
Alamo, ucigându-i pe aproape toți apărătorii.

În luna următoare, o armată texiană nou înființată sub comanda lui Sam Houston s-a retras treptat
către frontiera cu Louisiana; civilii îngroziți au fugit cu armata, în ceea ce a rămas cunoscut sub
numele de Runaway Scrape. La 31 martie, Houston și-a oprit oamenii la Groce's Landing pe râul
Brazos, și în următoarele două săptămâni, texianii au primit pregătire militară riguroasă. Relaxat și
subestimând forța dușmanului, Santa Anna și-a împărțit și mai mult trupele. La 21 aprilie, armata lui
Houston a declanșat un atac-surpriză asupra lui Santa Anna și avangardei sale în bătălia de la San
Jacinto. Soldații mexicani au fost rapid puși pe fugă, iar texianii răzbunători i-au executat pe mulți din
cei ce au încercat să se predea. Santa Anna a fost luat prizonier; în schimbul vieții sale, el a ordonat
retragerea armatei mexicane la sud de Rio Grande. Mexicul a refuzat să recunoască Republica Texas,
și conflictele intermitente între cele două țări au continuat în anii 1840. Aderarea Texasului ca al 28-
lea stat al Statelor Unite în 1845 a condus direct la Războiul Mexicano–American.