Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III

An universitar 2021-2022_____________________________________________________

CURS 5

JOCUL DIDACTIC,
METODĂ ȘI FORMĂ DE ACTIVITATE ÎN GRĂDINIȚĂ

1. Delimitări conceptuale: joc – joc didactic

- jocul → activitate umană conștientă, cu caracter universal, permanent și polivalent,
cu participanți, reguli, recompense și pedepse.
→ componenta principală este cea ludică.
- jocul didactic a. →activitate dirijată în cadrul procesului instructiv-educativ în
grădiniță sau
b. → metodă didactică.
→ componenta principală este cea instructivă.

2. Locul jocului didactic în cadrul jocurilor din grădiniță

Există diferite criterii de clasificare a jocurilor în grădiniță. Un criteriu utilizat frecvent
este acela al efectului lor formativ asupra copiilor. În funcție de acesta, există:

➢ jocuri de creaţie sau jocuri simbolice → jocuri prin care copilul îşi formulează regulile
jocului. Folosindu-se de anumite obiecte sau jucării sau prin intermediul gesturilor şi
cuvintelor, copiii redau un aspect al realităţii. Ele au două forme:
• jocuri cu rol → copiii îndeplinesc anumite roluri sociale, reale sau
imaginare. Aceste jocuri pot fi:
o cu subiecte din viaţa cotidiană: „De-a grădiniţa”, „De-a
vânzătorul”, „De-a gospodinele”, „De-a familia”;
o cu subiecte din poveşti: „De-a Scufiţa Roşie”, „De-a capra cu
trei iezi”;
o dramatizările: „Coliba iepuraşului”, „Greierele şi furnica”,
„Fata babei şi fata moşneagului”, „Cenuşăreasa”, „Turtiţa”,
„Căsuţa din oală”, „Carnavalul poveştilor”.
• jocuri de construcţie → copiii, având la îndemână materiale speciale
din lemn, mase plastice, metal, materiale din natură, pot să redea cu
ajutorul lor configuraţia aproximativă a unor modele reale sau pot să
_________________________________________________________________________________1
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
realizeze îmbinări fanteziste. Implică elemente specifice muncii, dar și
abilități practice și tehnice. Se construiesc turnuri, case, tuneluri,
poduri, orăşele, pieţe, străzi, palate, avione, roboţi, rachete, submarine,
parcuri. Preşcolarii îşi pot construi singuri jucăriile necesare și pentru
desfăşurarea unui joc. De exemplu, pentru jocul „De-a şoferii”, copiii
pot construi singuri garajul şi parcarea, iar pentru jocul „De-a
vânzătorulˮ pot construi magazinul cu rafturile pe care se află marfa.

➢ jocuri de mişcare → se află la granița dintre jocurile de creație și sportive,

determinând, alături de efortul fizic, trăiri intense specifice adevăratelor competiții
sportive. Acestea pot fi:
o jocuri de mişcare cu subiect, în care mişcările şi regulile se îmbină cu un
conţinut imaginativ: întruchiparea personajelor şi a acţiunilor acestora. De
exemplu: „Gâştele şi vulpea”, „Rândunică, mută-ţi cuibul”, „Lupul şi
vânătoriiˮ, „Vrăbiile şi pisica”;
o jocuri cu text şi cânt, în care mişcările sunt însoţite de texte şi de cântece.
Acestea se se desfăşoară în cerc, în horă, rolul activ avându-l unul sau mai
mulţi copii. Textul cântecului şi ritmul acestuia îl ajută pe copil să execute
mişcările ce trebuie făcute în mod corect. De exemplu „Ciupercuţa”, „Bat
din palme”, „Fluierul”, „Bate vântul frunzele”;
o jocuri hazlii care îi atrag pe copii prin umorul şi simplitatea acţiunii. De
exemplu: „Cine l-a strigat pe ursuleţ”, „Găseşte şi taci”.
o jocuri fără subiect → mişcări executate cu diferite obiecte: mingea sau
cercul. De exemplu, „Nimereşte la ţintă”, „Cine aruncă mai departe”.
➢ jocuri didactice.

3. Jocul didactic
a) Generalități
→ îmbină într-un mod armonios atât sarcini specifice jocului cu sarcini, cât și
funcţii specifice învăţării;
→ în literatura de specialitate, este desemnat cel mai eficient mijloc de instruire şi
educare, fiind folosit pentru a forma sau a consolida anumite cunoştinţe, priceperi sau
deprinderi.

_________________________________________________________________________________2
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
→ are drept scop instruirea copiilor într-un domeniu de cunoaştere, dar şi sporirea
interesului pentru activitatea respectivă prin folosirea unor elemente distractive, ce
facilitează atingerea scopului formativ-educativ.
→ conține obligatoriu elemente de aşteptare, de surpriză, de comunicare între copii.
→ nu trebuie să fie un simplu exerciţiu, chiar dacă exerciţiul apare ca element
constructiv, trebuie să rămână totuşi joc, activitatea pe care o desfăşoară copilul trebuie
să trezească dorinţa vie de a se juca.
→ are tematică diferită:
- Omul şi viaţa socială-înfăţişare(corpul omenesc);
-activitate în familie şi în societate;
-comportamente;
-obiecte de îmbrăcăminte;
-obiecte de toaletă;
-jucării;
-alimente;
-profesii;
-mijloace de transport.
-Natura-anotimpuri;
-fenomene ale naturii;
-animale;
-plante;
-Limbajul (jocuri de exersare a vorbirii)
-aspect fonetic;
-lexic;
-structură gramaticală,
-Exersarea capacităţilor şi proceselor psihice
-atenţie;
-memorie;
-gândire.

b) Clasificarea jocurilor didactice

➢ După conţinut:
▪ jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător;

_________________________________________________________________________________3
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
▪ jocuri didactice pentru educarea limbajului → cuprind aspecte
fonetice, lexico-semantice şi gramaticale ale limbii materne. Se
vor desfășura în activități DLC (domeniul limbă și comunicare)
▪ jocuri didactice matematice;
▪ jocuri didactice pentru însuşirea normelor de comportare
civilizată;
▪ jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de circulaţie rutieră;

➢ După prezenţa sau absenţa materialului didactic:

▪ jocuri didactice orale;
▪ jocuri didactice cu material:
- cu material didactic - jetoane, jucării, jocuri de masă, cuburi;
- cu material ajutător - diferite obiecte şi jucării cu rol auxiliar;
- cu material suport - imagini, filme, C.D-uri;
➢ După scopul urmărit:
▪ jocuri senzoriale pentru
o dezvoltarea sensibilităţii vizuale;
o dezvoltarea sensibilităţii auditive;
o dezvoltarea sensibilităţii tactile-kinestezice;
o devoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive;
▪ jocuri intelectuale
o de stimulare a comunicării orale;
o de exersare a pronunţiei corecte;
o de atenţie şi orientare spaţială;
o de analiză şi sinteză mentală;
o de realizare a comparaţiei mentale;
o de realizare a abstractizării şi generalizării;
o pentru dezvoltarea perspicacităţii;
o pentru dezvoltarea imaginaţiei;
o pentru dezvoltarea proceselor de inhibiţie voluntară
şi a autocontrolului
c) Măsuri prealabile desfășurării unui joc didactic

_________________________________________________________________________________4
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
Pornindu-se de la cunoaşterea dezvolării psihofizice a copilului preşcolar, în special a
limbajului acestuia, de la cunoaşterea cerinţelor învăţământului primar şi a posibilităţilor de
adaptare la fiecare dintre aceste cerinţe, se poate conferi valoare sporită jocului didactic de
educare a limbajului şi exersare a vorbirii, dacă se folosesc metodele activ-participative.
Jocul didactic trebuie pregătit din vreme şi cu multă atenţie, pentru a asigura condiţiile
bunei desfăşurări. Dintre măsurile prealabile:
- crearea unei atmosfere de lucru antrenante din partea educatoarei;
- conceperea jocului didactic astfel încât să corespundă particularităţilor de
vârstă ale copiilor,
- îmbinarea corectă a activităţilor concret-operatorii cu cele abstracte;
- prezentarea cunoştinţelor în succesiune gradată,
- asigurarea unui conţinut bogat, structurat în forme variate, vizând esenţialul;
- prezentarea sarcinii de rezolvat într-un mod accesibil copiilor;
-stabilirea unor sarcini cu grad diferit de dificultate;
- introcerea în joc a unor cazuri, situaţii, probleme similare celor întâlnite în
viaţa practică,
- stabilirea precisă a regulilor;
O mare parte din condiţiile de mai sus sunt comune tuturor categoriilor de activităţi
obligatorii desfăşurate în grădiniţa de copii.

d) Caracteristicile jocului didactic ca formă de organizare a activităților comune

Pentru ca jocul didactic să fie o formă de organizare a activității și un doar o simplă
metodă, el trebuie să ocupe un interval temporal dedicat și să cuprindă, în proiectare și în
desfășurare, toate eleméntele menționate în cele ce urmează.
✓ Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educativă şi se formulează prin
raportarea la domeniile de dezvoltare menționate în curriculum. El trebuie să fie
clar şi precis, pentru a asigura desfăşurarea corectă a activităţii.
✓ Sarcina didactică este formulată în funcţie de conţinutul activităţii şi de nivelul
de cunoştinţe al copiilor. Ea reprezintă modul de instruire în jurul căruia sunt
antrenate procesele gândirii. Sarcina didactică se obiectivează pentru copii sub
forma unor probleme pe care ei le vor rezolva în mod independent sau în echipe,
prin cooperare. Problemele trebuie să fie accesibile copiilor şi în acelaşi timp să
le solicite eforturi şi investigaţii noi, să le deştepte şi să le menţină viu interesul.

_________________________________________________________________________________5
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
Sarcinile didactice trebuie să fie astfel concepute încât să reactiveze nu atât
memoria reproductivă, cât mai ales gândirea (operaţiile ei, capacitatea de
asociere, flexibilitatea, fluiditatea ei).
✓ Conţinutul jocului reprezintă ansamblul cunoştinţelor, priceperilor,
deprinderilor pe care le achiziţionează sau se consolidează copiii. Aceste
cunoştinţe se referă la plante, fructe, legume, animale, anotimpuri, etc. Preşcolarii
îşi însuşesc aceste cunoştinţe fie prin activităţile comune, fie prin experienţa
nemijlocită de viaţă. Jocurile didactice pot avea acelaşi conţinut, dar ele
dobândesc mereu alt caracter, datorită faptului că sarcinile pe care le au de
rezolvat copiii sunt diferite. Deci, jocul apare în forme noi, neprevăzute şi de
aceea sunt interesante şi atractive. Conţinutul jocului trebuie prezentat într-o
manieră accesibilă şi plăcută copiilor.
✓ Elementele de joc reprezintă mijloace de realizare a unei sarcini didactice,
constituind elementele de realizare a sarcinii de învăţare. Elementele de joc sunt
din cele mai variate: întrecere, recompensă, aplauze, etc. Alegerea lor se face în
funcţie de conţinutul jocului, de vârsta copiilor.
✓ Regulile jocului sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi copiii. Regulile sunt
menite să arate copiilor cum să se joace, cum să rezolve problema respectivă şi
îndeplinesc în joc o importantă funcţie reglatoare asupra acţiunilor şi relaţiilor
reciproce dintre copii. Ele sunt condiţionate de conţinutul şi sarcinile didactice
ale fiecărui joc, sunt numeroase şi de natură diferită. Prima categorie
reglementează repartizarea rolurilor între copii. Alte reguli arată cum să rezolve
problema intelectuală. O altă categorie de reguli se referă la succesiunea
acţiunilor în joc (ordinea în care trebuie să răspundă copiii când se joacă), altele
se referă la comportarea copiilor în joc care le indică ce este şi ce nu este permis
în timpul jocului. În stabilirea regulilor jocului se va ţine seama de principiul
gradării şi al accesibilităţii.
✓ Acţiunea de joc este componenta prin care se realizează sarcina de joc. Acţiunea
de joc este latura care face ca rezolvarea sarcinii didactice să fie plăcută şi
atractivă pentru copii şi cuprinde momente de aşteptare, surpriză, ghicire,
mişcare şi întrecere.

_________________________________________________________________________________6
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
Unitatea dintre sarcina didactică, conţinutul jocului, elementele de joc şi regulile
jocului, conferă jocului didactic o particularitate specifică, deosebindu-l de celelalte forme de
activitate.

OBSERVAȚIE: Sarcina de lucru și regulile jocului trebuie explicate clar și concis.

Accesați linkul de mai jos și urmăriți un experiment care, chiar dacă este derulat cu adulți,
demonstrează cu atât maim ult ce se întâmplă atunci când profesorul nu comunică foarte clar
orice sarcină de lucru copiilor. https://www.youtube.com/watch?v=jglkN7ciih8

Materialul didactic trebuie să fie adecvat conţinutului jocului şi vârstei copiilor.

Poate conţine jucării, jetoane, cartonaşe, medalioane, fişe, etc. Materialul didactic trebuie să
fie mare, atractiv, viu colorat, pentru a atrage atenția copiilor, făcându-i să uite că sunt tentați
să vorbească între ei sau să-și găsească alte activități în afara jocului
Jocul didactic este un mijloc valoros de instruire şi educare a copilului de vârstă
preşcolară, deoarece rezolvă într-o formă cu totul adecvată vârstei sarcini de instruire
complexe. Eficienţa jocului didactic în raport cu celelalte mijloace de realizare a activităţilor
din grădiniţă este cu atât mai mare, cu cât realizăm o concordanţă între procesul de cunoaştere
a mediului înconjurător, procesul de învăţare şi acţiunea şi atmosfera de joc, atât de atractive
pentru preşcolari.
O mare parte din materialul didactic necesar desfăşurării jocurilor didactice este tipărit.
El trebuie procurat din timp şi selecţionat potrivit jocurilor care se organizează. În cadrul
jocurilor didactice se folosesc şi diferite jucării sau obiecte special cofecţionate. Educatoarea
trebuie să păstreze şi jucării didactice special pentru această categorie de jocuri. Astfel de
jucării sunt:
- păpuşi cu trusa lor de îmbrăcăminte pentru toate anotimpurile şi din materiale
de diferite culori;
- casa păpuşii – cu mobilierul necesar, proporţionat ca mărime şi corespunzător
din punct de vedere al coloritului;
- săculeţul „fermecat”, cu diverse truse de obiecte: veselă, obiecte de uz
individual, jucării în miniatură etc;
- animale domestice şi sălbatice din material plastic;
- diferite mijloace de locomoţie;

_________________________________________________________________________________7
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
Sunt jocuri didactice care presupun folosirea unor materiale ca deşeuri, obiecte
mărunte, materiale care contribuie prin culoare, mărime, grosime, lăţime, la precizarea unor
cunoştinţe ale copiilor. Indiferent de provenienţa materialului didactic folosit în cadrul jocului
didactic, acesta trebuie să întrunească şi unele cerinţe ca: accesibilitate, aspect estetic, nu
trebuie să fie încărcate, greoaie din punct de vedere al compoziţiei, deoarece ar împiedica
rezolvarea corectă a sarcinii didactice. Materialele didactice trebuie să fie de dimensiuni mai
mari pentru a fi bine percepute de copii, iar cele distributive trebuie să aibă dimensiuni mai
mici.
În afară de grija pe care trebuie să o aibă în selecţionarea sau confecţionarea materialului
didactic necesar desfăşurării jocului didactic, este bine a se găsi şi soluţii interesante de
prezentare a acestuia, astfel încât să trezească nu numai interesul pentru material, ci şi pentru
jocul în sine.

e) Etapele jocului didactic

1) Organizarea jocului → asigurarea unui cadru adecvat conţinutului jocului şi acţiunilor
copiilor. Acum se face pregătirea şi antrenarea copiilor pentru jocul ce urmează.
2) Desfăşurarea jocului → conţine o serie de secvenţe în care este prezentat jocul, se realizează
familiarizarea copiilor cu jocul şi antrenarea lor la o participare activă, efectivă.
Principalele momente organizatorice ale desfăşurării jocului sunt:
a) Introducerea în activitate constă în: captarea atenţiei copiilor, utilizându-se un
element surpriză, o noutate, un scurt dialog care le mobilizează imaginaţia, o jucărie care va
avea rol specific în desfăşurarea propriu-zisă a jocului.
b) Familiarizarea copiilor cu jocul are următoarele obiective:
- trezirea interesului copiilor pentru joc, pentru tema abordată; altfel spus trebuie
să se creeze o motivaţie pentru joc;
- prezentarea şi intuirea materialului didactic;
- prezentarea şi înţelegerea sarcinilor didactice şi a regulilor jocului, care este
condiţie de bază pentru buna desfăşurare a jocului şi pentru realizarea sarcinilor
didactice; înţelegerea succesiunii elementelor jocului. Metodele de însuşire a jocului
diferă în funcţie de grupa de vârstă, de complexitatea jocului, de experienţa copiilor şi
de sarcinile didactice. În practica pedagogică cel mai frecvent se utilizează două
procedee de însuşire a jocului didactic:

_________________________________________________________________________________8
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
• calea inductivă → este cea mai simplă modalitate, folosită mai
ales în grupa mică, este acţiunea, adică explicarea şi
demonstrarea jocului prin desfăşurarea lui efectivă.
• calea deductivă presupune explicarea prealabilă a jocului, a
sarcinilor didactice, a regulilor jocului şi a acţiunilor în
succesiunea lor. Aceste explicaţii trebuie să fie simple, clare şi
concise. Demonstraţia se poate face cu ajutorul unor copii sau cu
grupa întreagă.
c) Desfășurarea propriu-zisă → este etapa principală a jocului. Performanţele copiilor
demonstrează gradul de înţelegere a regulilor, nivelul de cunoştinţe anterioare ale copiilor,
capacităţile intelectuale şi abilităţile motrice ale lor. Pe parcursul desfăşurării jocului
educatoarea trebuie să urmărească:
- gradul de îndeplinire a acţiunilor în succesiunea lor normală,
- gradul de respectare a regulilor,
- rezolvarea rapidă a sarcinilor didactice,
- activizarea tuturor copiilor după posibilităţile lor,
- îmbinarea elementelor de joc cu sarcinile didactice,
- stimularea spiritului de independenţă al copiilor,
- asigurarea unui ritm vioi, pe o atmosferă relaxantă,
- antrenarea unor copii la conducerea jocului.
Jocul didactic poate fi eficientizat prin următoarele posibilităţi:
- introducerea unor elemente noi de joc,
- complicarea jocului cu sarcini mai complexe, cu un grad mai înalt de dificultate,
- prezentarea unor materiale didactice suplimentare,
- introducerea unor reguli noi,
- organizarea unei întreceri,
- utilizarea fişelor de lucru independente.
Ca modalitate de asigurare a înţelegerii corespunzătoare a jocului, se poate introduce înainte
de desfăşurarea propriu-zisă a jocului şi un joc de probă. Jocul de probă trebuie să fie însoţit
de explicaţii şi indicaţii care vor servi desfăşurarea corectă a jocului propriu-zis.
3). Încheierea jocului didactic
În acest moment se rezolvă unele sarcini de sinteză, se reproduce sau se audiază un text
literar, un cântec, o poezie. Se pot îndeplini acţiuni legate de temă: închiderea magazinului,

_________________________________________________________________________________9
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
sosirea sau plecarea într-o excursie, la o expoziţie, la teatru de păpuşi, etc. Tot acum se fac
aprecierile frontale şi individuale etc. Devine tot mai evidentă necesitatea organizării şi
desfăşurării jocurilor didactice cu conţinuturi şi sarcini didactice interdisciplinare. Acestea
accentuează latura formativă a jocului, sporesc atractivitatea şi facilitează antrenarea proceselor
psihice.

f) Planificarea jocurilor didactice

Înscrierea jocurilor didactice în planificările anuale şi calendaristice trebuie să se facă în
funcţie de scopul acestora (precizarea, verificarea sau predarea cunoștințelor, corectarea
pronunției, însușirea structurilor gramaticale). Jocurile didactice care urmăresc fixarea de
cunoştinţe trebuie planificate, cum este şi firesc, după activităţile în care au fost predate
cunoştinţele respective. De exemplu, jocurile didactice „Săculeţul cu jucării” sau „Ce a găsit
păpuşa?” trebuie planificate după o activitate de observare sau după ce s-a desfăşurat o
convobire după imagini cu tema „Jucăriile”, răspunzând astfel scopului urmărit prin aceste
jocuri, şi anume precizarea şi activizarea cuvintelor care desemnează diferite jucării.
Jocurile didactice care urmăresc verificarea şi sistematizarea cunoştinţelor copiilor
trebuie să verifice cunoștințele însușite într-o unitate de învățare. Astfel, jocul didactic
„Magazinul cu jucării” de la grupa mică, prin care se urmăreşte verificarea cunoştinţelor,
trebuie să fie plasat după toate activităţile în care se precizează cunoştinţele despre culoare,
mărime, însuşiri spaţiale etc.
Alte jocuri didactice au drept scop predarea unor cunoştinţe noi şi lărgirea
vocabularului copiilor cu o serie de cuvinte. Asemenea jocuri trebuie planificate în raport cu
celelalte activităţi comune de predare, astfel încât să se asigure transmiterea gradată a
cunoştinţelor.
Jocurile didactice care au ca scop corectarea defectelor de pronunţie ale copiilor sau
însuşirea structurii gramaticale a limbii trebuie să fie planificate şi ele cu multă atenţie, avându-
se în vedere creşterea treptată a cerinţelor adresate copiilor. De exemplu, jocurile didactice care
presupun completarea unor propoziţii eliptice de subiect vor fi organizate înaintea celor care
presupun completarea unor propoziţii eliptice de predicat sau jocurile didactice care presupun
pronunţia unor sunete mai dificile pentru copii trebuie să preceadă jocurile care cer pronunţia
unor grupuri de sunete mai greu de articulat.

g) Alte elemente care contribuie la eficiența jocurilor didactice

_________________________________________________________________________________
10
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
În planificarea jocurilor didactice, educatoarea trebuie să se orienteze întotdeauna
după sarcina didactică pe care jocurile o au şi să ţină întotdeauna seama de legătura lor cu
celelalte activităţi care se desfăşoară în grădiniță.
Având o structură complexă, jocul didactic trebuie studiat cu multă atenţie înainte de
a fi executat cu copiii. Educatoarea trebuie să cunoască bine sarcina urmărită în joc, acţiunea
lui şi regulile după care se desfăşoară, astfel încât să-l poată integra corect în activitatea pe care
o desfăşoară cu copiii. Nerespectarea uneia dintre componentele jocului, cunoaşterea
insuficientă a acţiunii sau a regulilor de joc afectează buna îndeplinire a sarcinii didactice sau
chiar duce la schimbarea profilului activităţii. Este indicat ca educatoarea, pe măsură ce are
mai multă experienţă, să aplice în mod creator diversele recomandări cu privire la jocul
didactic, să contribuie activ la îmbogăţirea şi îmbunătăţirea structurii acestuia, la adaptarea lui
la particularităţile de vârstă ale copiilor cu care lucrează, şi cu atât mai mult să creeze noi jocuri
cu care să rezolve sarcina didactică prevăzută în programă. De exemplu, jocul didactic „Ce
face mama?” are ca sarcină didactică recunoaşterea, denumirea şi descoperirea acţiunilor
prezentate în ilustraţii, care înfăţişează diferite ocupaţii ale mamei. Regulile jocului precizează
că plicul în care este câte o ilustraţie este dat din mână în mână, de la un copil la altul până ce
se aude semnalul: „Stop” din partea educatoarei. Copilul la care s-a oprit plicul în momentul
semnalului îl deschide, arată celorlalţi ilustraţia găsită în plic, apoi o descrie. Jocul nu reclamă
o participare suficient de activă din partea copiilor; elementul de joc, trecerea plicului din mână
în mână, nu are darul să-i mobilizeze în vederea realizării sarcinii didactice. Analizând jocul,
putem interveni cu o serie de modificări care nu schimbă cu nimic sarcina didactică, însă au
schimbat acţiunea lui. Astfel, imaginile pot fi prezentate pe o bandă care se derulează în faţa
copiilor pe un ecran. În felul acesta, ei nu trebuie să aştepte până ce plicul se oprește la ei. Se
creează condiţii favorabile pentru perceperea clară a imaginilor de către toţi copiii, pentru
rezolvarea optimă a sarcinii didactice incluse în joc.
Pregătirea copiilor pentru un joc didactic se poate face în cadrul activităţilor alese de
dimineaţă sau prin exerciţii cu material intuitiv.Reuşita unui joc didactic depinde organizarea
jocului care presupune un complex de măsuri: înţelegerea esenţei jocului, planificarea lui
judicioasă, pregătirea copiilor pentru activitate.
Jocul didactic se poate desfăşura atât sub conducerea directă a educatoarei cu întreaga
grupă, cât şi atunci când este repetat de copii, la iniţiativa unuia dintre ei sau la sugestia
educatoarei. Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte largă, deoarece acesta poate fi
practicat în diferite momente ale zilei, putând fi extins chiar şi în viaţa de familie a copilului.
_________________________________________________________________________________
11
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
Jocul didactic este creat de adulţi, specificul lui constând în faptul că rezolvă prin conţinutul
lui o mare parte din problemele educaţiei intelectuale, consolidând, sistematizând şi verificând
cunoştinţele. De exemplu, prin jocul didactic „Găseşte aceeaşi culoare “ de la grupa mare se
precizează şi se verifică denumirea diferitelor culori învăţate anterior, prin jocul didactic „Cu
ce construimˮ de la aceeaşi grupă se reactualizează denumirile uneltelor şi materialelor
folosite la construcţia unei case, se reactualizează noţiunile de formă, se activizează unele
cuvinte care denumesc jucării.
Valoarea jocului didactic nu se restrânge însă numai la atât. El are o largă contribuţie
mai cu seamă în stimularea şi dezvoltarea tuturor proceselor psihice. Marea parte a jocurilor
didactice cuprind valoroase exerciţii senzoriale, influenţând în mod nemijlocit activitatea
tuturor analizatorilor. Jocurile didactice ca „Spune cum face”, „Cine face?ˮ contribuie la
dezvoltarea sensibilităţii auditive şi în mod special a auzului fonematic, slab dezvoltat la
preşcolarul mic. Jocul „Ce a găsit ursulețul?” contribuie la dezvoltarea sensibilităţii vizuale şi
tactile. Spiritul creator, imaginaţia sunt stimulate intens prin jocurile care pun în faţa copiilor
sarcina de a compune o ghicitoare, de a plăsmui o poveste.
Prin jocul didactic nu trebuie să înţelegem simpla alăturare a unor acţiuni ludice cu
acţiuni instructive, sau desfăşurarea lor prin alternare, ci o formă de joc închegată, unitară în
care aceste elemente sunt structurate organic, motivele jocului conducând la rezolvarea
sarcinilor didactice, pe baza unor reguli.

Teme de seminar:

1. Accesând linkul următor, vei descoperi un joc propus de o educatoare pentru perioada
de învățare de acasă: https://www.youtube.com/watch?v=m_XfAo2Zfjc
Cerințe:
• Precizează dacă acesta este un joc didactic, ca tip de activitate, argumentând răspunsul.
• Efectuează cel puțin două observații (apreciative/depreciative) cu privire la exemplele
educatoarei.
• Propune o variantă pentru dinamizarea jocului.
2. Urmărește activitatea DLC, propusă ca joc didactic, la grupa mijlocie:
https://www.youtube.com/watch?v=dlDvsE2Y_YQ

Cerințe:
_________________________________________________________________________________
12
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS
Didactica domeniului limbă și comunicare-învățământ preșcolar PIPP, ANUL III
An universitar 2021-2022_____________________________________________________
• identifică etapele mari ale jocului (organizarea jocului, desfășurarea jocului și
încheierea acestuia) și formulează observații asupra desfășurării acestor etape;
• formulează observații asupra participării copiilor la activitate (implicare, atenție,
activitate propriu-zisă);
• exprimă-ți opinia despre comportamentul didactic al educatoarei (atitudine, apropiere
de copii, poziția în fața grupei etc.)

3. OBSERVĂ conținutul fișierelor word ANEXA 1_Joc didactic și ANEXA 2_Proiect

+ joc. Sunt documente întocmite de educatoare diferite. Primul conține strict proiectul
unui joc didactic, unde poți observa componentele acestuia și etapele jocului. Al doilea
este un proiect al unei întregi zile, în care, alături de alte activități, se integrează și DLC,
tot cu un joc didactic. Am colorat cu mov partea care aparține DLC, pentru a putea
identifica mai ușor integrarea acestei activități în ansamblul zilei.

Bibliografie

1. Balint, Mihail, Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar.

Didactica limbii și literaturii române, Cluj-Napoca, 2008.

2. Berca, Ion, Metodica predării limbii române, Bucureşti, EDP, 1974.

3. Golu, Pantelimon, Psihologia copilului, București, EDP, 1994.

5. Molan, Vasile; Bizdună, Maria, Pedagogia învățământului primar și preșcolar. Didactica

limbii și literaturii române, 2006.

6. https://www.youtube.com/watch?v=CtXEItZ79Vo
7. https://www.didactic.ro/materiale/80231_tipologia-jocurilor-din-gradinita-de-copii
8. https://www.youtube.com/watch?v=m_XfAo2Zfjc
9. https://www.youtube.com/watch?v=dlDvsE2Y_YQ

_________________________________________________________________________________
13
lect. univ. dr. Adela Cristiana Gorcea, UVVG Arad, Facultatea de Științe Socio-Umane și EFS