TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

Etimologia cuvântului „Drept”:

- Latinescul „directum”, „directus” = Rectiliniu, în linie dreaptă, drept

- Proveniență sanscrită din latină ”Jus„ (”Ius„) = drept ; ”Iu„ (”Ju„) = legătură
- ”Jus„ (”Ius„) – Latinescul ”Jubeo„ (”Iubeo„) = poruncă, poruncesc
- Latinescul „Dirigo” = a cârmui, a dirija în linie dreaptă

Termenul „Drept” are două sensuri:

- Subiectiv – Drepturile subiective decurg din cele obiective (Dreptul la un împrumut)

- Obiectiv – Totalitatea de reguli, de legi, de norme juridice, care sunt instituite sau
emise de organele centrale ale puterii, acestea fiind obligatoriu de respectat, de
către toți cetățenii care se găsesc pe teritoriul acelui stat, in caz contrar, intervenind
forța de constrângere a statului (Este interzis să ucizi)

DREPTUL REGLEMENTEAZĂ RELAȚIILE DINTRE OAMENI

Normă juridică = Lege, regulă de drept

Parlamentul – Organul care emite legile din țară

Necunoașterea legii nu ne exonerează de răspundere

Sistem de drept:

- Romano – Germanic: Majoritatea Europei

- Anglosaxon: Americanii, Englezii
- Sistemul Hindus
- Sistemul Musulman (Norme religioase)
- Sistem mixt: Israel (Reguli civile, religioase)
- Sistemul nordic

Diviziunea dintre drept public și drept privat aparține lui Ulpian (Ulpianus)

Drept public – Raport de subordonare față de o instituție a statului (Plătirea taxelor și

impozitelor) NORMELE SUNT IMPERATIVE. TREBUIE URMATE DE CĂTRE TOȚI CETĂȚENII.

Drept privat – Reglementează relațiile dintre cetățeni. Raport de egalitate. Cetățenii sunt
egali în fața unei situații (Contract Vânzare – Cumpărare) NORMELE NU SUNT IMPERTATIVE.
PĂRȚIILE AU POSIBILITATEA DE A INTRODUCE CLAUZE

Teoria dreptului are trăsături comune și proprii

 Trăsăturile comune:
 - Caracter deschis (Permite îmbogățirea cu noi teorii, concepte, clasificări, definiții)
- Caracter social (Este despre oameni și se adresează oamenilor)
- Caracter filozofic (Are la bază concepte , definiții și noțiuni filozofice)

 Trăsăturile proprii:
- Caracter interdisciplinar (Are legături cu mai multe discipline)
- Caracter complex
- Caracter juridic
- Caracter introductiv (Nu aprofundează noțiunile)

Raportul între drept și societate

Orice societate este alcătuită din 3 componente:

 Infrastructura socială (Drumuri, străzi, autostrăzi, clădiri) - Legile bine elaborate

duc la crearea unui sistem de infrastructură și al bazei materiale necesare
 Structura socială (Clase și categorii socioprofesionale = Oamenii) – Nevoia
existenței anumitor legi care să reglementeze relațiile din cadrul unor categorii
socioprofesionale.
- Nevoile unei anumite categorii sociale duc la crearea unui cadru
legislativ (Cadrele didactice – Dacă nu ai doctorat nu poți fi cadru
didactic universitar - , medicii – Nevoia de a avea medici a dus la
creșterea salariilor)

Orientarea politică a clasei conducătoare influențează cadrul legislativ

Cei de stânga, cu orientare retrogradă paramilitară favorizează o anumită

clasă socială sau nu țin cont de interesele generale ale societății

Cei de dreapta, cu forțe progresiste, vizionare, vor avea un cadru legislativ

elaborat în interesul general al societății

 Suprastructura (Conceptele ideologice și Instituțiile abilitate în acest sens) –

Într-o instituție politică (Parlament) se creează legile, prin voința umană
(caracter volițional). Voința este trecută prin filtrul gândirii rezultând o
ideologie care stă la baza concepției respective

Originea, apariția și descompunerea dreptului

- Prima formă biosocială pe care omenirea a cunoscuto a fost ceata sau hoarda
primitivă.

În acea perioadă nu exista nici un fel de regulă.

- Apare ginta (caracter matriarhal, care devine după o perioadă patriarhal)

Caracterul matriarhal se referă la faptul că femeia era elementul stabil din gintă (Creștea
copii, se ocupa de gospodărie)

Caracterul patriarhal se referă la faptul că bărbatul preia din atribuțiile femeii

Cete – ginți – fratrii – trib

- Ceată sau hoardă primitivă
- Mai multe Cete sau hoarde primitive au alcătuit o gintă
- Mai multe ginți alcătuiesc o fratrie
- Mai multe fratrii alcătuiesc un trib

Diviziunile sociale ale muncii

1. Triburile de agricultori și de vânători se despart de cele de păstori
La început era doar vânătoarea pescuitul și agricultura, in timp, crescătorii de
animale au nevoie de pășuni
2. Triburile de meșteșugari
3.Triburile de comercianți ( Apare moneda de schimb) – Banul bătut a apărut in epoca
republicană (510 – 27 î. Hr), in templul Zeiței Iuno Moneta (Iunona sfătuitoarea)
Atributul „moneta” a devenit cuvântul „monedă” din zilele noastre
La început monedele erau:
- Sub forma unor plăci informe (fără formă) din bronz
- Sub forma unor plăcuțe cu o anumită formă din bronz
- Sub forma unor bani din metale prețioase (aur și argint) – (Dinarii de aur, sesterții)

Modalitățile de apariție a dreptului

1. Reguli cutumiare (obiceiuri juridice) – REGULI NESCRISE

2. Dreptul scris ( coexistă cu regulile nescrise) – LEGEA CELOR 12 TABLE
(PERIOADA REPUBLICANĂ – anul 455)
3. Dreptul scris elimină dreptul nescris

NORMA JURIDICĂ
Se analizează din două puncte de vedere:

- Structura tehnico – legislativă

- Structura logico – juridică

Din punct de vedere al structurii logico - juridice, norma juridică se clasifică în:

1. IPOTEZA – Arată împrejurările, circumstanțele, în care norma devine incidentă

2. DISPOZIȚIA – Arată conduita pe care părțile trebuie să o aibă (ceea ce trebuie să faci sau
nu faci)
3. SANCȚIUNEA – Consecința nerespectării dispoziției

Ipoteza poate să fie:

- Unică: Indică o singură împrejurare în care norma devine incidentă
- Multiplă: Indică mai multe împrejurări în care norma devine incidentă
- Generală sau Cazuală
- Determinată sau relativ determinată (subînțeleasă)

Dispoziția poate să fie:

- Onerativă: Te obligă să faci ceva (Plata impozitului)
- Prohibitive: Îți interzice să faci ceva (Să omori)
- Permisive: Permit alegerea în limitele legii (Alegerea numelui la căsătorie)
- Supletive: Permit alegerea prin posibila intervenției a instanței în caz de
neînțelegere(Partaj)

Sancțiunea poate să fie:

- Patrimonială (Amenda)
- Nepatrimonială (Dreptul la viață)
- Unică(Amendă)
- Multiplă(Amendă și confiscarea averii)
- Cumulativă(Amendă și blocarea contului)
- Alternativă(conține conjuncția sau)
- Coercitivă
- De recuperare a prejudiciului

SPEȚE

- IPOTEZĂ
- DISPOZIȚIE
- SANCȚIUNE

- Împrumutătorul nu poate mai înainte de termen să ceară lucrul împrumutat

- Gestiunea frauduloasă săvârșită în paguba avutului obștesc se pedepsește cu
închisoare de la – la .
- Furtul săvârșit în următoarele împrejurări:
a) de două sau mai multe persoane
b) …
c) într-un loc public
d) …
e) în timpul nopții
f) …
se pedepsește cu închisoare de la – la .

- Absența nejustificată de la unitate sau serviciu care depășește 3 zile a oricărui militar
se pedepsește cu închisoare de la – la .
- Raportul sexual cu o persoană de sex feminin care nu a împlinit vârsta de 14 ani se
pedepsește cu închisoare de la – la .
 - Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în
sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală sau care se află în stare de
ebrietate se pedepsește cu închisoare de la – la .
- Uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoare de la – la și interzicerea unor
drepturi .
- Înlăturarea sau distrugerea unui sigiliu legal aplicat se pedepsește cu închisoare de la
– la .
- Soții pot să-și păstreze numele lor dinaintea căsătoriei, să ia numele unuia sau altuia
dintre ei, să ia numele lor reunite sau unul dintre soți să-și păstreze numele avut
înainte de căsătorie iar celălalt să ia numele lor reunite .
- Soții pot să-și păstreze numele lor dinaintea căsătoriei, să ia numele unuia sau altuia
dintre ei, să ia numele lor reunite sau unul dintre soți să-și păstreze numele avut
înainte de căsătorie iar celălalt să ia numele lor reunite. Dacă nu se învoiesc, va
hotărî instanța de judecată în acest sens.
- Este nulă căsătoria încheiată cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în articolele … .

Aplicarea normei în timp, în spațiu și asupra persoanei

 Aplicarea normei în timp – O LEGE NU RETROACTIVEAZĂ (Se va aplica doar pentru

viitor și nu pentru trecut)

În privința aplicării în timp a normei juridice sunt esențiale 3 momente:

- Intrarea în vigoare: Momentul de la care ea se va aplica (momentul producerii

efectelor juridice)
- Perioada de aplicabilitate: Legea se va aplica fie la o dată certă fie după un
anumit interval
- Ieșirea din vigoare(abrogarea): Încetarea cauzei aplicării

Excepții de la neretroactivitatea legii:

 Retroactivitatea legii
 Ultra activitatea legii

Aplicarea normei în spațiu – O LEGE SE APLICĂ ÎN MOD UNITAR PE ÎNTREG TERITORIUL

Excepție

 O lege care emană de la organul puterii centrale se poate aplica doar pe o unitate
administrativ teritorială

O LEGE CARE EMANĂ DE LA ORGANUL PUTERII LOCALE SE APLICĂ ÎN MOD OBLIGATORIU

PE ÎNTREAGA UNITATE ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

Excepție
  O lege care emană de la organul puterii locale se poate aplica doar pe o porțiune din
unitatea administrativ – teritorială

Aplicarea normei asupra persoanei – NORMA SE ADRESEAZĂ TUTUROR PERSOANELOR CARE

CAD SUB INCIDENȚA EI

Excepție
 Diplomații si consulii sunt exceptați de la jurisdicția statului
 Fiecare stat, prin constituție stabilește ce tip de regim să aplice cetățeniilor străini de
pe teritoriul statului respectiv

Izvoarele dreptului

 Legea – TOATE REGULILE SUNT SUBORDONATE CONSTITUȚIEI

Sunt necesare mai multe etape în elaborarea legii:
1. Proiectul de inițiativă legislativă
2. Dezbaterea și aprobarea
3. Promulgarea legii de către președinte

 Actele normative subordonate legii

 Cutumele – OBICEI STRĂVECHI TRANSMIS DIN GENERAȚIE ÎN GENERAȚIE
 Contractul normativ – STABILEȘTE REGULILE CADRU LA NIVEL GENERAL DUPĂ CARE
FUNCTIONEAZĂ ALTE REGULI ÎN CADRUL SOCIETĂȚII (Contractul colectiv de muncă)
 Precedentul judiciar – HOTĂRÂRE DATĂ DE INSTANȚA DE JUDECATĂ ÎNTR-O SITUAȚIE
CARE VA FI DE URMAT PENTRU CAZURI SIMILARE ȘI VIITOARE