Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În fiecare stat, о parte importantă din venitul național este pus la dispоziția acestuia,
pentru a servi la acоperirea cheltuielilor, pe care le generează îndeplinirea funcțiilor și
sarcinilor sale. Astfel, cheltuielile bugetare sunt utilizate pentru finanţarea diverselor
activităţi în vederea dezvoltării unor ramuri de activitate, acоrdarea de subvenţii,
prestarea unor servicii sоciale, achiziţionarea de diverse bunuri şi servicii necesare
instituţiilor publice.
În acelaşi timp, cheltuielile bugetare comportă un impact pozitiv atât asupra cererii
agregate, cât şi asupra ofertei agregate. Stimularea ofertei agregate se realizează prin
subvenții de la bugetul de stat, prin plasarea comenzilor de stat pentru bunuri, lucrări
și servicii necesare dezvoltării economice şi sociale a țării.
Totodată, politica financiară, orientată spre stimularea ofertei agregate și, prin
urmare, a Produsului Intern Brut, creează premise pentru creșterea, în continuare, a
cheltuielilor bugetare. Efectele cheltuielilor bugetare asupra cererii agregate sunt
asigurate prin investiții bugetare directe, plăți sociale acordate unor categorii de
populație defavorizate, precum și prin finanțarea bunurilor publice.
Mărimea cheltuielilor bugetare indică gradul de implicare a statului în activitatea
economică a societății și în asigurarea echilibrului economic general. Analiza
dinamicii cheltuielilor bugetului de stat poate оferi infоrmații importante despre
gradul de dezvoltare social-economică a țării, prioritățile politicii de stat,
dezechilibrele care se creează ca urmare a repartiției inegale a resurselor financiare,
precum și despre direcțiile alocării resurselor financiare în vederea realizării de către
stat a funcțiilor și sarcinilor ce îi revin.
Pentru orice stat, eficiența cheltuielilor bugetare reprezintă un mecanism-cheie în
realizarea politicii economice. Structura sectorului public și corespunzător, structura
cheltuielilor bugetare, în Republica Moldova, reflectă faptul că acestea, în mare
măsură, sunt ineficiente. Astfel, rata de оcupare în sectorul public, precum și
ponderea acesteia în cheltuielile bugetare este comparativ mai mare decât în
majoritatea țărilor dezvoltate.
Tranzacţiile economice de cheltuieli derivă din funcţiile autorităţilor publice de a
presta servicii pe bază necomercială (educaţie, apărare, protecţie a mediului etc.) sau
de a redistribui veniturile prin intermediul transferurilor.
Clasificaţia funcţională reprezintă gruparea cheltuielilor bugetare după funcţii şi
obiective socio-economice, care se exercită în cadrul sectorului bugetar. Clasificaţia
funcţională este în conformitate cu Clasificaţia Funcţiilor Guvernului COFOG
(Classification of Functions of Government) elaborată de Organizaţia pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică şi utilizată în practica mondială în calitate de
standarde.
Clasificaţia funcțională este un nomenclator general cu acțiune permanentă care
codifică funcțiile sectorului bugetar în conformitate cu standardele internaționale.
Astfel, ținând cont că în structura dată a clasificației sunt prevăzute toate categoriile
funcționale conform standardelor, s-ar putea ca unele din ele să nu fie aplicabile la
moment sau într-o perioadă specifică, din motiv că Guvernul sau autoritățile publice
locale nu vor aloca resurse spre un domeniu sau altul. La fel, dacă pe parcursul unei
perioade actele normative în vigoare vor interzice utilizarea resurselor bugetare
pentru anumite scopuri aplicabile în prezent, atunci codul în cauză nu va fi aplicabil
în perioada respectivă fără a fi exclus din clasificație. Clasificatorul funcțional este
format din 16 categorii funcționale:
01 Servicii de stat cu destinație generala
03 Apărarea națională
05 Menținerea ordinii publice si securitatea naționala
06 Învățământ
08 Cultura, arta, sportul si activitățile pentru tineret
09 Ocrotirea sănătății
10 Asigurarea și asistența socială
11 Agricultura, gospodăria silvica, gospodăria piscicolă și gospodăria apelor
12 Protecția mediului și hidrometeorologia
13 Industria și construcțiile
14 Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicațiile și informatica
15 Gospodăria comunală și gospodăria de exploatare a fondului de locuințe
16 Complexul pentru combustibil și energie
19 Alte servicii legate de activitatea economică
20 Activitățile și serviciile neatribuite la alte grupe principale
23 Creditarea netă
În conformitate cu tipurile de tranzacţii economice specifice sectorului public,
clasificaţia economică a cheltuielilor bugetare distinge 27 categorii de cheltuieli:
111 Retribuirea muncii
112 Contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii
113 Plata mărfurilor și serviciilor
114 Deplasări în interes de serviciu
116 Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală achitate de patroni
118 Documente executorii
121 Plata dobânzilor la împrumuturile interne
123 Plata dobânzilor de către autoritățile administrației publice de alt nivel
124 Plați aferente obligațiunilor fata de instituțiile financiare internaționale
125 Servicii educaționale pentru realizarea comenzii de stat de pregătire a cadrelor
126 Comision aferent serviciilor bancare
131 Transferuri pentru produse si servicii
132 Transferuri în scopuri de producție
133 Transferuri curente către bugetele de alt nivel și intre componentele bugetului
134 Transferuri către instituțiile financiare și alte organizații
135 Transferuri către populație
136 Transferuri peste hotare
191 Transferuri curente pentru implementarea proiectelor finanțate din surse
externe
241 Investiții capitale
242 Procurarea mijloacelor fixe
243 Reparații capitale
261 Procurarea de pământ
271 Transferuri capitale în interiorul țării
273 Transferuri capitale către bugetele de alt nivel și între componentele bugetului
291 Transferuri capitale pentru implementarea proiectelor finanțate din surse
externe
511 Procurarea de acțiuni
611 Creditarea netă
Astfel, conform datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2015, 73,5% din
populaţia ocupată a fost angajată în sectorul privat şi 26,5% – în sectorul public (spre
comparație, în România, de exemplu, 83,6% din populaţia ocupată lucrează în
sectorul privat și 16,4% – în sectorul public).
În același timp, bugetul Republicii Moldova este caracterizat prin nivelul redus al
investițiilor publice și cheltuieli semnificative în dоmeniul serviciilor de stat cu
destinație generală și ordine publică, cheltuieli administrative, cheltuieli cu caracter
neinvestițional pentru susținerea economiei, precum și prin nivelul ridicat al
cheltuielilor sociale.
Analizate în dinamică, cheltuielile bugetare, în Republica Moldova, manifestă o
tendință de creștere atât ca expresie absolută, cât și în mărime relativă. Astfel, în
perioada 2010-2015, volumul total al cheltuielilor bugetare în valoare nominală a
crescut anual cu cote cuprinse între 3,5 şi 22,7%, în timp ce evoluţia acestora
exprimată ca pondere în PIB a marcat o diminuare de la 26,2%, în anul 2010, până la
24,3%, în anul 2011, pentru ca, în anul 2014, valoarea să fie de 26,3%. Рentru anul
2016, сheltuielile bugetului de stat se estimează în sumă de 35 561,2 mil.lei, în
creștere cu 5 180,8 mil.lei sau cu 17,1%, comparativ cu cheltuielile executate în anul
2015, iar ca procent din PIB se estimează că vor constitui 26,64%.
Portofoliu
Disciplina: Contabilitatea instituțiilor publice