AUDIT INTERN

Note de curs

CIG AN III
 CONCEPTUL DE AUDIT INTERN

Contextul aparitiei auditului intern

Termenul de audit provine din limba latina de la cuvantul audit-auditare, care are
semnificatia ,,a asculta", dar despre audit se vorbeste de pe vremea asirienilor, egiptenilor, din
timpul domniei lui Carol cel Mare sau al lui Eduard I al Angliei. Activitati de audit s-au realizat in
decursul | timpului si in Romania, dar purtau alte denumiri.
Utilizarea termenului de audit in acceptiunea folositaé in prezent este relativ recentd gi se
plaseaz4 in perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale Americii, cand intreprinderile
erau afectate de recesiune economica si trebuiau sa plateascé sume importante pentru auditorii
externi / care efectuau certificarea conturilor tuturor intreprinderilor cotate la bursa.
Marile intreprinderi americane foloseau deja serviciile oferite de Cabinete de Audit Extern,
organisme independente care aveau misiunea de a verifica conturile si bilanturile contabile si de a
certifica situatiile financiare finale. Pentru a-si indeplini atributiile, cabinetele de audit efectuau o
serie de lucrari pregatitoare de specialitate, si anume: inventarierea patrimoniului, inspectia
conturilor, verificarea soldurilor, diferite sondaje etc, care au crescut semnificativ costurile auditarii.

{ntreprinderile au inceput s4-si organizeze propriile Cabinete de Audit Intern, in special,

pentru reducerea cheltuielilor, prin preluarea efectuarii lucrarilor preg&titoare din interiorul entitatii,
iar pentru realizarea activitatii de certificare au apelat in continuare la Cabinete de Audit Extern,
care aveau dreptul asupra unei superviz4ri a activitatii intreprinderilor. Pentru a se distinge intre
auditorii cabinetelor de audit extern gi cei ai organizatiei supuse auditului, primii au fost numiti
auditori externi, iar cei din urm4 au fost numiti auditori interni, deoarece faceau parte din

intreprindere.
Aceste schimbAri au fost benefice, deoarece auditorii externi nu mai isi tncep activitatea de
la zero gi pornesc de la rapoartele auditorilor interni, la care adauga noi constat&ri rezultate prin
aplicarea procedurilor specifice si apoi efectueaza certificarea conturilor organizatiei auditate.
Cu timpul, auditorii externi au renuntat in totalitate si mai efectueze actiuni de inventariere
gi de inspectare a conturilor clientilor si au inceput s4 realizeze analize, comparati si s4 justifice
cauzele esecurilor, s4 dea consultatii si solutii, pentru cei care erau responsabili pentru activitatea
intreprinderii. in acest fel, in timp, s-au stabilit obiective, instrumente, tehnici gi sisteme de

raportare distincte pentru auditorii interni, comparativ cu auditorii externi.

Dupa trecerea crizei economice, auditorii au fost utilizati in continuare, deoarece

dobandisera cunostintele necesare si foloseau tehnici si instrumente specifice domeniului financiar-

contabil. in timp, ei au largit mereu domeniul de aplicare al auditului si i-au modificat obiectivele,
ajungandu-se la ideea necesit&tii existentei unei functii a activitatii de audit intern tn interiorul
organizatiilor.
Noua functie de audit intern va mai pastra mult timp conotatiile financiar-contabile in
memoria colectiva, datorita ereditatii sale, respectiv activitatea de certificare a conturilor.

Rolul si necesitatea auditorilor interni au crescut continuu si au fost unanim acceptate, motiv
pentru care acestia au simtit nevoia de a se organiza gi de a-gi standardiza activitatile practice.

Astfel, in anul 1941, s-a creat in Orlando, Florida, SUA, Institutul Auditorilor Interni (HA )7, cart a.

fost recunoscut international. Ulterior, a aderat Marea Britanie, iar in 1951 Suedia, Norvegia,

Danemarca si alte state. in prezent, la acest institut s-au afiliat peste 90 de institute nationale ale
auditorilor interni si membri din peste 120 de tari, in urma obtinerii calitatii de CIA (Auditor Intern
Certificat), acordata de ITA, pe baza unor examene profesionale.
Functia de audit intern s-a instituit in Anglia gi in Franta la inceputul anilor '60, fiind
puternic marcata de originile sale de control financiar-contabil. Abia dupa anii '80-'90 functia de
audit intern incepe s4 se contureze in activitatea entitatilor, iar evolutia ei continua gi in prezent.
fn RomAnia, auditul intern a fost adoptat ca un termen la moda in domeniul controlului
financiar, tns& cu timpul s-a reusit decantarea conceptelor de control intern si audit intern.
in prezent, exist4 o problem cu intelegerea sistemului de control intem, care fiind obiect al
auditului intern, inglobeaz4 toate activitatile de control intern realizate in interiorul unei entit&ti si
riscurile asociate acestora.
in acelasi timp, trebuie intelese corect si notiunile de control extern si audit extern, care
functioneaza intr-o economie de piat& concurentiala, cum este si cea romaneasca.

Evolutia auditului intern

Scopul initial al Jnstitutului Auditorilor Interni (HA) a fost acela de standardizare a

activitatii de audit intern, plecAnd de la definirea conceptelor, stabilirea obiectivelor si continuand
cu organizarea si exercitarea acestuia.
fn timp, a avut loc o deplasare a obiectivelor auditului intern, respectiv de la furnizarea de
informatii pentru manager, spre o colaborare cu auditul extern, cruia ii asiguré o materie prima
prelucraté, devenind totodata o activitate de sine st&tatoare.
Incepand din 1950, IIA a emis norme proprii de audit intern, diferite de cele ale auditului
extern. in timp, acestea s-au generalizat si din 1970 au devenit standarde de audit intern, care sunt
intr-o permanenta migcare datorité evolutiei societatii ce se confrunt4 mereu cu noi provocari.
 fn 1941, /. B. Thurston, primul pregedinte al Institutului International al Auditorilor Interni,
declara cu o previziune uimitoare ca perspectiva cea mai stralucita a auditului intern va fi ,,asistenta
manageriala”. in 1991, Joseph J. Mossis, presedintele Institutului Auditorilor Interni din Marea
Britanie, reia aceeagi remarca, dar in termeni mult mai exacti: ,, este clar pentru cei care lucreazd in

cadrul functiei de Audit Intern ca acesta are un rol vital de jucat, ajutand conducerea sa ia in mand
haturile controlului intern"*
fn ciuda unei evolutii spre o implicare mai mare fn asistenta manageriala, construita piatra
cu piatra, edificiul functiei de audit intern suferé datorité unor contradictii si disfunctii inerente
oricarui inceput. tn acest sens, domnul Jacques Renardin cartea sa, prezentat4 mai sus, avea doud
explicatii foarte plauzibile, si anume:
- un prea mare exces de mediatizare a termenului ,, audit", care are un impact deosebit

asupra tuturor categoriilor de specialisti, cuvant la mod& care d& valoare si un aer savant
celor care fl folosesc, creandu-le impresia c4 deja se afld inaintea progresului sia tehnicii,
prin simpla utilizare a cuvantului AUDIT. in acest sens, putem confirma c4 nu _—exist4 eveniment
4
stiintific unde aproape in mod magic s4 nu fsi géseasca locul gi termenul ,,audit". fn universitati
a aparut o serie de discipline a cdror denumire tncepe astfel: ,,auditul", spre exemplu,
»tesurselor umane", iar disciplina respectiva inainte se numea ,,managementul resurselor

umane" si se referé numai la management, si exemplele pot continua;

- auditul intern nu se numeste intotdeauna audit intern si deseori in functie de cultura
organizatiei, de practica in domeniu, de traditii si, nu in ultimul rand, de obiceiuri se mai
folosesc termeni ca: inspectie, control financiar, verificare interna, control intern. Utili
zarea acestor termeni, din pacate, chiar si de cAtre specialisti in domeniu, creeaz4 multe
confuzii pentru majoritatea oamenilor/ practicienilor gi, in special, in randul
managerilor, care atunci cand aud de un auditor exclama cu inteles: bine afi venit pentru ca
niciodata un control nu este in plus".
Totusi practicienii auditului intern constata cu satisfactie evolutia rapida si pertinenta a
acestuia, perceputa clar de toat& lumea, fn ciuda unor confuzii si disfunctii care mai apar;
obiectivele auditului sunt atinse gi el devine un ajutor de neevitat pentru manager. in acest sens,
precizim ca fostul presedinte al IFACI, Louis Vaurs, a subliniat evolutia conceptului de audit
intern, afirmand ca ,, transformdarile introduse de majoritatea auditorilor nu au fost observate cu
adevdarat de managerii nostri"? Cu parere de rau, trebuie s4 observam ca aceasté remarcad din
ultimul deceniu al mileniului doi este inc de actualitate.
Auditul intern isi va atinge obiectivele dac& existé un sistem de control intern organizat,
formalizat, periodic, constituit din: standarde si norme profesionale, ghiduri procedurale, coduri
deontologice (nu etice), care s4 sustina morala profesiunii de audit, avand in vedere faptul ca
auditorul trebuie sa fie in afara oricdror banuieli, ,, precum sofia Cezarului".
Auditorii interni si managerul trebuie priviti ca parteneri si nu ca adversari, avand aceleasi
obiective, printre care eficacitatea actului de management gi atingerea tintelor propuse. Managerii
trebuie sa inteleagad recomandarile auditorilor, sad perceapd ajutorul pe care il primesc pentru
stapdnirea riscurilor care apar si evolueazd continuu..
Auditul intern este considerat ca fiind ultimul nivel al sistemului de control intern al
entitatii. Auditorii interni izolati sunt ineficienti $i de aceea ei trebuie s4 lucreze in echipa.
Competentele profesionale ale auditorului intern produc adevarate beneficii pentru entitate,
printr-o evaluare sistematic4, pe baza standardelor de audit si a celor mai bune practici, a politicilor,
procedurilor si operatiilor realizate de entitate.
Auditul intern prin activitatile pe care le desfasoara adauga valoare atat prin evaluarea
sistemului de control intern gi prin analiza riscurilor asociate activitatilor auditabile, cat si prin
recomandarile cuprinse in raportul tntocmit gi transmise in scopul asigurarii atingerii obiectivelor
organizatici.
Destinatarii rapoartelor de audit intern pot s4 tind sau nu cont de recomandarile auditorilor,
ins& ei stiu c& atunci cand nu tin cont de ele isi vor asuma unele riscuri.
Auditul intern nu poate da un certificat c4 toate activitatile sunt protejate sau c& nu exista
disfunctii, din singurul motiv important - relativitatea controlului intern - care este obiectul siu de
activitate.
Auditorii interni evalueaza sistemul de control intern al entitatii gi dau o asigurare rezonabila
managementului general referitoare la functionalitatea acestuia.
Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor, din dorinta de a
raspunde necesit&tilor in continua schimbare ale entitatilor. Axat, la inceput, pe probleme contabile,
obiectivele auditului intern s-au deplasat spre depistarea principalelor riscuri ale entitatilor gi
evaluarea controlului intern al acestora.
Activitatea Compartimentului de Audit intern se afla fntr-o relatie de complementaritate cu
Comitetul de audit, respectiv:

* auditul intern oferé Comitetului de audit o analiza impartiala si profesionist4 asupra

riscurilor organizatiei si contribuie la tmbundtatirea informarii sale gi a Consiliului de
administratie, in ceea ce priveste securitatea acesteia;
* Comitetul de audit garanteaza si consacra independenta auditului intern.

in acest fel, cele doud structuri contribuie la guvernarea eficienta a organizatiilor, dar in
moduri de abordare diferite.
Profesia de audit intern se bazeazd pe un cadru de referint& flexibil, recunoscut in intreaga
lume, care se adapteaz la particularitatile legislative si de reglementare ale fiecdrei {4ri, cu
respectarea regulilor specifice ce guverneaza diferite sectoare de activitate gi cultura organizatieci
respective.
Cadrul de referinta al auditului intern cuprinde:
* conceptul de audit intern, care precizeaz& cateva elemente indispensabile:
- auditul intern efectueaz4 misiuni de asigurare si consiliere;
- domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern gi administrarea entitatii;
- finalitatea auditului intern este aceea de a adauga valoare organizatiilor;
* codul deontologic, care furnizeaz& auditorilor interni principiile gi valorile ce le permit sd-gi
orienteze practica profesionala fin functie de contextul specific;
* normele (standardele) profesionale pentru practica auditului intern, care isi ghideaza auditorii in
vederea indeplinirii misiunilor si in gestionarea activitatilor;
* modalitatile practice de aplicare, care comenteaza gi explicé normele (standardele) si recomanda
cele mai bune practici;
* sprijinul pentru dezvoltarea profesionald, constituit in principal din lucrari si articole de doctrina,
din documente ale colocviilor, conferintelor si seminariilor.

Cunoasterea si aplicarea acestui cadru de referinté oferé organizatiilor si organismelor de

reglementare o asigurare privind nivelul de profesionalism al auditorilor interni. Nerespectarea lor
nu inseamnd numai sa te situezi in afara profesiei, dar mai ales s& te privezi de un mijloc de a fi mai
eficace si mai credibil. Amatorismul nu poate s4 functioneze tn auditul intern, ci doar o abordare
sistematicé si metodica poate aduce un plus de valoare organizatiilor.
La inceputul mileniului trei, SUA a fost zguduité de cateva scandaluri financiare de
proportii, respectiv fraudele fiscale ale firmelor WORLD COM gi ENRON, al carui audit intern gi
consultanta manageriala s-au efectuat, in ultimii 10 ani, de firma de audit si consultant ARTHUR
ANDERSEN, si care a condus la disparitia acesteia de pe piat& gi la elaborarea Amendamentului
Sarbanes & Oxley in Congresul SUA, care printre altele prevede:
- separarea activitatii de consultanta de cea de audit, deoarece nu putem oferi
consultan{td si apoi sa venim sa auditam;
- controlul intern este responsabilitatea managerului, care trebuie sd se ocupe de
organizarea lui si actualizarea sistematicad pe baza analizei riscurilor;
- managerul eventual, poate sd apeleze la auditul extern pentru a-l sprijini in
organizarea sistemului de control intern;

- auditorul intern realizeazad numai evaluarea controlului intern pe baza evaluarii

analizei riscurilor asociate.
 Din 1999, in economia romaneasca, este introdus prin lege auditul intern, pentru entitatile
publice. Aceast4 premis4 absolut4 a produs multe dezbateri de idei, multe reorganizari ale
controlului si separarea acestuia de audit. Conturarea auditului intern a impus definirea si a
auditului extern.
Auditul extern, in Romania, a fost organizat si restructurat in mai multe randuri, in prezent
fiind realizat de urmatoarele structuri:
* expertize contabile, asigurate de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor | Autorizati
din Romania (CECCAR);
* auditul financiar, oferit de Camera Auditorilor Financiari din Romania (CAFR);
* auditul performantei, realizat de Curtea de Conturi a Rom{@niei, concomitent cu
controalele efectuate in sectorul public;
* auditul financiar-fiscah efectuat de firmele de consultant4 rom4nesti si internationale
recunoscute in domeniu.

Definirea conceptului de audit intern

Functia de audit intern a cunoscut transformari succesive panda la stabilizarea definirii conceptului.
Aceste abordari progresive au scos in evident{a o serie de elemente, care trebuie retinute pentru conturarea
cadrului in care se inscrie auditul intern.
Din analiza evolutiei functiei auditului intern, pana in prezent, putem aprecia urmatoarele elemente
de implicare in viata entitafii auditate, si anume:

- consiliere acordaté managerului;

- ajutorul acordat salariatilor, fara a-i judeca;
- independenfa si obiectivitatea totalé a auditorilor interni.

a) Consiliere acordata managerului

Auditul intern reprezinta o functie de asistenté a managerului, pentru a-i permite s4-si
administreze mai bine activitatile. Componenta de asisten{d, de consiliere atasata auditului intern,
il distinge categoric de orice actiune de control sau inspectie si este unanim recunoscutd ca avand
tendinje de evolutie in continuare.
Auditul intern este aproape de fiecare responsabil, precum agentul | fiscal care consiliaz gi
rezolv4 problemele legate de impozite gi taxe. Responsabilul, managerul, este consiliat de auditorul
intern pentru a gasi solutii de rezolvare a problemelor sale, intr-o cu totul alta maniera, in sensul ca
prin dispozitiile luate s4 asigure un control mai bun al activitatilor, programelor gi actiunilor sale.
 Profesionalismul auditorului intern este arta si maniera de a emite o judecataé de valoare
asupra instrumentelor gsi tehnicilor folosite, cum ar fi: reguli, proceduri, instructiuni, sisteme
informatice, tipuri de organizare §.a., care reprezinté ansamblul activitatilor de control utilizate de
managerul institutiei sau de responsabilul unui loc de munca, recunoscut de specialisti drept control
intern.

Rolul auditorului intern este acela de a asista managerul pentru abordarile practice succesive
deja elaborate si prin analiza ansamblului s4 contribuie la tmbundatatirea sistemului de control intern
si a muncii cu mai multa securitate si eficacitate.
fn consecinta, se accept4 unanim c4 auditorul intern consiliazd, asista, recomandd, dar nu

decide, obligatia lui fiind de a reprezenta un mijloc care s4 contribuie la imbundt&tirea controlului
pe care fiecare manager il are asupra activitatilor sale si a celor in coordonare, in vederea atingerii
obiectivelor controlului intern.
Pentru realizarea acestor atributii auditorul intern dispune de o serie de atuuri fata de management,
si anume:

- standarde profesionale internationale;

- buna practicé recunoscuta in domeniu, care ii da autoritate;

- tehnici gi instrumente, care-i garanteaz4 eficacitatea;

- independenta de spirit, care fi asiguré autonomia s4 conceap4 ipoteze si s4 formuleze

recomandari;

- cercetarea si gandirea lui este detagat& de constrangerile si obligatiile unei activitati

permanente de gestionare zilnic& a unui serviciu.

b) Ajutorul acordat salariatilor, fara a-i judeca

{ntr-o entitate in care auditul intern face parte din cultura organizatiei, acesta este acceptat
cu interes, dar fntr-o entitate care se confrunta cu riscuri potentiale importante, cu absenta
conformitatii cu reglementirile de baza, cu o eficacitate scdzuta si o fragilitate externa a acesteia,
datorité deturnarilor de fonduri, disparitiei activelor sau frauda, este evident c4é managerul respectiv
va fi judecat, apreciat, considerat in functie de constatarile auditorului intern.
{ntr-un caz standard, misiunea de audit intern poate sA evidentieze ineficacitate, redundanta

pentru care managementul nu trebuie sa fie pus direct in discutie:

* Obiectivele auditului intern au in vedere un control asupra activitatilor, care sé conduca la
imbundtatirea performantei existente si nu la judecarea acestuia, aga cum specialistul in fiscalitate
ajuta la o mai bund aplicare a regimului fiscal. Chiar daca responsabilul este judecat in urma
rapoartelor sale de audit, acesta nu este obiectivul auditului intern.
 * Realizdrile auditului intern nu trebuie puse in discutie de cel auditat, iar daca totusi acest
lucru este facut, s& se efectueze intr-o maniera pozitiva.
Spre exemplu, este cazul unei insuficiente, nereguli importante descoperité de auditorul intern, care
imediat o aduce la cunostinta managerului si pe care acesta o va solutiona fara intarziere.
In acest caz, disfunctia semnalata prin raportul de audit intern a dus la o actiune corectiva, care a
avut ca rezultat si aprecierea auditorului ca un responsabil dinamic gi eficace.
* Responsabilitatile auditorului intern trebuie s4 aibé in vedere c4 adesea analiza cauzelor
unei nereguli scoate la iveal existenta unor puncte slabe care isi au originea in insuficiente asupra
carora responsabilul nu are un bun control. Cu aceast& ocazie, se observa ca solutiile trebuie s4 vind
pe cale ierarhicd sau chiar de la nivelul organizatiei, dacd sunt probleme de dimensiune culturala, de
formare profesionala, de buget, de organizare, de natura informatica g.a.

Aceast& situatie paradoxala, adesea intalnita, fi stimuleaza logica celui auditat care constata
ca auditorul intern confirma insuficientele semnalate chiar de el.
Din prezentarea de mai sus, rezulté ci in aceasta consté consilierea concreta si fara echivoc
acordaté managerului de c&tre auditorii interni.

c) Independenta si obiectivitatea totala a auditorilor interni

Functia de audit intern nu trebuie s& suporte influente si presiuni care ar putea fi contrare
obiectivelor fixate. Standardele profesionale de audit intern definesc principiul independentei sub
doua aspecte:
- independenta compartimentului in cadrul organizatiei, de aceea el trebuie sa
functioneze subordonat celui mai inalt nivel ierarhic;
- independenta auditorului intern, prin practicarea obiectivitatii, adicd auditorii interni
trebuie s4 fie independenti de activitatile pe care le auditeaza.
Independenta auditorilor interni trebuie s& aiba la baz& eliminarea practicii de supraincdrcare
a auditorilor cu lucrari care nu ar trebui sa le revina lor. Spre exemplu: definirea de reguli si
proceduri de lucru, exercitarea actiunilor de evaluare gi supervizare ale salariatilor, chiar si
temporar, participarea la elaborarea sistemelor informatice, activitatea de organizare, actiuni
de control financiar propriu-zis sau inspectii s.a.
Fenomenul cel mai grav care rezulta de aici este c4 auditorii aflati in aceasta situatie nu mai
pot audita domeniul respectiv, deoarece gi-au pierdut independenta si obiectivitatea. Dac& apar
asemenea cazuri, mai ales la entitati mici gi mijlocii, cand din motive structurale suntem obligati sa
incredintém auditorilor asemenea actiuni, se impune s& evaludm riscurile si consecintele inevitabile
in timp.
 Independenta si obiectivitatea sunt abateri de la functia de audit intern, care diuneaza
eficacit&tii si rigorii muncii de audit. Spre exemplu: Trebuie sd avem in vedere ca nu putem fi medic
si pacient in acelasi timp, fara sa stabilim un diagnostic cel putin subiectiv.
Respectarea standardului privind independenta presupune unele reguli:
* auditul intern nu trebuie s4 aiba in subordine vreun serviciu operational;
* auditorul intern si poaté avea acces in orice moment la persoanele de la toate nivelele
ierarhice, la bunuri, la informatii, la sistemele electronice de calcul;

* recomandarile pe care le formuleaza s4 nu constituie in niciun caz masuri obligatorii

pentru management.
Organizarea functiei de audit intern in subordinea nivelului ierarhic cel mai fnalt nu este
suficienté; mai trebuie ca fiecare, in cadrul activitatii sale, si poaté da dovada de obiectivitate,

acesta fiind de altfel unul din principiile fundamentale ale codului deontologic. A fi obiectiv
inseamn§ sa realizezi o apreciere in totala neutralitate, inseamnd a nu avea idei preconcepute, ci o
atitudine impartiald. De aceea, standardele profesionale considera ca obiectivitatea este afectata gi
atunci cand auditorul auditeaz4 o entitate activitate program a c&rei responsabilitate si-a asumat-o in
cursul timpului.
Realizim ca idealul absolut nu va fi atins nici in audit, de aceea vorbim despre riscul de
audit, un risc rezidual dupa trecerea auditorului intern. Obiectivitatea ramane scopul care trebuie
atins, fiecare avand datoria sa fac tot posibilul pentru a se apropia cat mai mult de acest deziderat.
Independenta si obiectivitatea este deseori controversata, mai ales de cAtre auditorii interni
care nu inteleg aceasté independenta atunci cand se afla intr-o structura ierarhicd.
in realitate, independenta auditorului intern este supusa unei duble limitiri:
* auditorul intern, ca orice responsabil din organizatie, trebuie si se conformeze strategiei
si politicii Directiei generale;
* auditorul intern trebuie sa fie independent fn exercitarea functiei sale, dar respectand
standardele de audit intern. Aceasta este o limitare deontologicd, dar neinsotita de

sanctiune, si de aceea auditorul intern trebuie sd-si impund in mod constient

respectarea standardelor profesionale.
Din aceasta succinté prezentare rezult4 ca, in materie de independenta, nu este suficient&

nici atasarea structurii de audit la cel mai fnalt nivel ierarhic, si nici urmarirea realizarii
obiectivitatii. Practica in domeniu ne aratd cd adevarata independentd a auditorului intern o
constituie profesionalismul sau, deoarece daca este un profesionist va descoperi disfunctii
importante, va face recomandari pertinente gi se va implica in viata organizatiei prin imbundatatirea
performantelor acesteia.
Definirea elementelor de ancorare in viata entit&tii a functiei de audit ne permite sa trecem la
prezentarea conceptului de audit intern. Aga cum am aratat, au existat mai multe definitii de-a
lungul timpului.
in anul 1999, HA din SUA a emis 0 noud definitie a auditului intern, in urma unui studiu

efectuat cu 800 de studenti, coordonat de auditorii din universitatile australiene, astfel:

Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva, care da unei organizatii o
asigurare in ceea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor, o indruma pentru a-i
imbundtdti operatiunile, si contribuie la adéugarea unui plus de valoare.
Auditul intern ajutad aceasta organizatie sa isi atingd obiectivele, evaludnd, printr-o
abordare sistematica si metodicd, procesele sale de management al riscurilor, de control si de

conducere a intreprinderii, si facadnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea.

Exist& autori care considera ca folosirea cuvantului ,, activitate ", pentru a defini auditul

intern, in locul termenului de ,, functie” fl situeaz4 pe responsabilul sau pe o pozitie subalterna,

tinand cont ca o activitate este mai elementara decat o functie.
In lexicul ,, Cuvintele Auditului" exista, urmatoarea definitie a auditului, si anume: Auditul
intern este in cadrul unei organizatii o funetie -exercitatd intr-o manierd independentd si cu mandat
- de evaluare a controlului intern. Acest demers specific concureazd cu bunul control asupra
riscurilor de cdtre responsabilL
In Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern din Romania este adoptata definitia data
de HA, in anul 1999. Multi specialisti sunt de acord ca aceasta formulare mai poate fi reevaluata,
dar in acest moment este satisfacatoare si exhaustiva din punct de vedere al continutului.

Caracteristicile auditului intern

Organizarea functiei de audit intern in cadrul entitatilor impune luarea in considerate a
urmatoarelor caracteristici:
- universalitatea;

- independents;
- periodicitatea.
a) Universalitatea functiei de audit intern trebuie inteleasa in raport de aria de aplicabilitate,
scopul, rolul si profesionismul persoanelor implicate in realizarea acestei functii.
Auditul intern exista si functioneaza in toate organizatiile, oricare ar fi domeniul de
activitate al acestora. El s-a nascut din practica intreprindeiilor internationale, apoi a fost transferat
celor nationale, dupa care a fost asimilat in administrate.
Auditul financiar are ca obiect activitatile din domeniul financiar si contabil, pe cand auditul
intern are o arie mai extinsa, cuprinde toate activitatile desfasurate in cadrul entitatii, de aid

universalitatea functiei. Din practica a rezultat ca activitatile financiar-contabile reprezinta 20-25%

din activitatile care fac obiectul auditului intern.

Putem afirma ca acolo unde exista control intern exista si audit intern, deoarece

“materiaprimd” a auditului intern este controlul intern. Datorita faptului ca auditul intern are
scopul de a ameliora controlul intern, iar controlul intern este universal, atunci putem afirma ca gi
auditul intern este universal.
Functia de audit intern a devenit o functie de asistenfa manageriald prin care auditorii
interni ajuté managerii, de la orice nivel, si stépdneasca bine celelalte functii si toate activitatile.

Avand tn vedere c4 managerii existé peste tot $i asistenta s-a extins in toate domeniile si
se refera la toate activitatile. De aceea, standardele de audit intern precizeaza ca intr-un serviciu de

trebuie s{ avem specialisti din toate culturile, nu din toate specializarile.

Normele internationale precizeaza cA auditorul intern nu trebuie s4 cunoasca toate meseriile
din lume. E] nu poate sa fie la fel de bun ca cel care face zilnic aceeagi lucrare. Specialitatea
auditorului intern este sistemul de control intern. ins& pentru a-si putea exercita specialitatea sa, el
trebuie s4 aib4 o bund cunoastere a mediului pe care-1 auditeaza, s4 inteleaga $i sd-si insuseasca
cultura organizatici.
{ntr-un compartiment de audit intern nu existé oameni priceputi la toate. Aici vom gasi
specialisti care au insugite: cultura manageriala, cultura financiar-contabild, cultura informatica gi
alte culturi care sunt necesare intr-o entitate. [in acest context de specializare, un auditor
informatician va fi acceptat de informaticienii din departamentul care este supus auditului, numai
daca este un specialist. Auditorul informatician este un informatician care a invatat auditul intern gi
nu invers.

b) Independenta auditorului intern trebuie sa aiba o gandire neincorsetata, fara idei

preconcepute, ca de exemplu: ,, totul merge foarte bine sau totul merge foarte prost".
Auditorul intern nu poate fi controlor, pentru ca atunci cand va audita va face control
financiar de gestiune, gi nici inspector, pentru cd in acest caz se va comporta ca un inspector fiscal.
Auditorul intern nu poate fi nici altceva, respectiv: nu poate fi manager sau o persoand care
realizeaza procesul de achizitii. Ce va face atunci cand va audita achizitiile?
Auditul intern este o activitate independenta, de asigurare a indeplinirii obiectivelor gi de
consultanté, conceputa in scopul de a adauga valoare si de a imbundt&ti activitatile unei organizatii.
Astfel, functia de audit intern, cu ocazia evaluarii controlului intern, stabileste:
7. daca controlul intern a depistat toate riscurile;
8. daca& pentru toate riscurile identificate a gasit procedurile cele mai adecvate;
9. daca lipsesc controalele in anumite activitati; — dac4 existé controale redondante;

10. apoi, transforma in recomandari toate aceste constat&ri si concluzii asupra controlului intern prin
raportul de audit pe care il va inainta managerului.
Auditul intern ajuté o organizatie sa isi indeplineasca obiectivele sale, prin aducerea unei
abord&ri sistematice, disciplinate, in evaluarea si imbunat&tirea eficacitaétii managementului riscului,
controlului intern si procesului de conducere. De asemenea, auditul intern ofera departamentelor din
organizatie, Consiliului Director, Consiliului de administratie, o opinie independenta gi obiectiva
asupra managementului riscului, controlului si guvernarii, m4surand gi evaluand eficacitatea
acestora in atingerea obiectivelor stabilite ale organizatiei.
Auditul intern are trei principale preocupari:
* raporteaz4 managementului la cel mai inalt nivel pentru ca acesta este cel care poate
lua decizii, respectiv sefului executivului sau Consiliului de administratie;
* evalueaza si supervizeaza sistemul de control intern;
* oferad consiliere pentru imbundtatirea managementului, pe baza analizei riscurilor
asociate activitatilor auditabile.
Auditul intern intra in cultura organizatiei atunci cand managerul apeleaza la auditori. in
acest fel, auditul intern devine o functie responsabild, caracterizat4 prin independenta.
Auditul intern este o functie si auditorul intern este o persoand care are obligatii si acestea
nu sunt minore.

c) Periodicitatea auditului intern este o functie permanenta in cadrul entitatii, dar este si o
functie periodic4 pentru cei auditati. Frecvenja auditurilor va fi determinata de activitatea de
evaluare a riscurilor. Astfel, auditorii interni pot audita o entitate 8-12 saptamani si apoi s4 revina
dupa o perioad4 de 2-3 ani, in functie de riscurile care apar.
fn acest sens, trebuie s4 dispunem de un sistem de masurare a riscurilor. Acesta este planul
de audit, care se realizeazd pe perioade strategice, de regula 5 ani, structurat anual, si cuprinde
toate activitatile. Diferenta este c4 unele activitati vor fi auditate o data, iar altele de mai multe ori,
in functie de evaluarea riscurilor. Pe baza planului de audit se stabileste si numarul de auditori si in
functie de acestia se aleg riscurile care vor fi tratate si cele la care se va renunta pentru moment.
Periodicitatea auditului intern nu inseamna jumatate de norma, ci trebuie avut in vedere
faptul ca auditorul intern poate reveni oricadnd acolo, daca va considera ca este nevoie.
Auditul intern este o functie periodicd, deoarece se realizeaz4 conform unui plan gi pe baza
unor programe de activitate, comunicate si aprobate anticipat.
iticipat.
Auditul intern ajuta entitatile sd-si atingd obiectivele, ceea ce se realiz priutr-o organizare
metodic& gi sisteaticé a procesului de audit, in-sptaté spre imbundtatirea controlului si proceselor
de conducere, la diferite perioade de timp. Auditul intern trebuie sé urmareasc4 obiectivele
generale, dar gi alte elemente ca:
- existenta unor disensiuni intre diferite nivele ale organizatieci;
- existenta anumitor lucruri care descurajeaz4 oamenii s4 lucreze mai bine g.a.
Activitatea de audit intern este o activitate programatd care se realizeaza in conformitate cu
standardele pentru a conduce la rezultate si se deruleaz pe baza unui program, unde toate ideile
auditorului vor fi cumulate intr-un raport constructiv, care va reprezenta un beneficiu pentru
organizatie. Procesul de audit intern trebuie sa se efectueze periodic, pas cu pas, s4 aiba in vedere
toate aspectele, nu numai lucrurile agreabile. E| trebuie organizat si planificat, astfel incat sa
conduc4 la imbunatatirea controlului intern si a proceselor de conducere. Auditul este acolo pentru a
ajuta managementul de linie s& isi imbundtateasc managementul functional gi activitatea de analiza
a riscurilor.
Descoperirile si recomandarile auditului intern sunt utile liniei de management din zonele
auditate, in special, cu privire la imbundtatirile potentiale in procesul de management al riscului, gi
pe care auditorul le va evalua din nou cu ocazia revenirii sale, ceea ce va asigura si garanta un plus
de valoare organizatici.
Auditorii nu auditeaza persoane, ci sisteme, entitati, programe, activitati §.a. tn acest sens,
rapoartele de audit nu contin nume si fapte. Aceasta nu inseamn4 c4 auditul intern nu are implicatii
asupra persoanelor. Daca descopera fraude, atunci responsabilii activitatilor respective vor avea
probleme. Persoanele sunt inspectate de compartimentul de inspectie si astfel vom stabili daca s-au
incalcat legile si regulamentele.
 PLANIFICAREA AUDITULUI INTERN

Conceptul de planificare a auditului

Activitatea de audit intern este o activitate planificata, proces care se realizeaza pe baza
analizei riscurilor asociate activitatilor $i este menité s4 adauge valoare entitatii auditate.
Auditorul trebuie s4 planifice auditul intr-o maniera care s4 asigure cA misiunea va fi
indeplinita in conditii de economicitate, eficient4, eficacitate si la termenul convenit.
Planificarea auditului const4 in construirea unei strategii generale, dar si a unor abordari
detaliate cu privire la natura, durata si gradul de cuprindere preconizat al auditului.
Activitatea de planificare a auditului comporta urmatoarele caracteristici:
* Rationalitatea, Procesul de planificare si rezultatele acestuia permit auditorului evaluarea
logica a indeplinirii sarcinilor, precum gi stabilirea de obiective clare;
* Anticiparea. Procesul de planificare permite dimensionarea sarcinilor in timp, astfel incat
prioritatile si fie mai clar scoase in evidenta;
* Coordonarea. Planificarea permite coordonarea, de catre institutiile de audit, atat a

politicilor de audit, cu auditurile realizate efectiv, cat si a activitatilor desfasurate de alti auditori sau
experti. Activitatea de planificare este functie de marimea entitatii auditate, complexitatea auditului,
experienta auditorului si gradul de cunoastere a activitatii entitatii.

Sistemul de planificare a activitatilor de audit intern

Planificarea activitatii de audit intern se realizeaz4 pe trei nivele:

- planificarea strategicad pe termen lung are in vedere activitatea de evaluare a functiei
auditului intenti, a structurilor din subordine care si-au organizat compartimente cie audit, o data la
5 ani, conform cadrului normativ al auditului intern;
- planificarea strategicad pe termen mediu are in vedere faptul cd, conform legii, toate
activitatile auditabile trebuie s& fie auditate cel putin o data la 3 ani. in functie de importanta unei
activitati in cadrul entitatii, de pericolul producerii unor evenimente sau chiar pagube, cat si de
gradul de aparitie si importanté al riscului, aceasta poate fi cuprinsa in auditare;
 - planificarea anuald cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor tinand
cont de bugetul de timp disponibil in cadrul planului gi de resursele alocate anual. Fiecare misiune
de audit va cuprinde obiectivele, identificarea activitatilor adiacente, orele lucrate, personalul gi
planificarea orara pentru activitatile si departamentele entitatii publice supuse examinéarii.
Realizarea activitatii de planificare presupune determinarea domeniilor majore ale auditului.
O planificare incorect4 sau incompleté conduce la pierderea unor activitati purt&toare de riscuri.
Practica impune selectarea cu atentie a activitaétilor din domeniile auditabile cu risc crescut pe baza
analizei riscurilor asociate acestor activit&ti.
Tipologia riscurilor gi respectiv criteriile de evaluare a riscurilor trebuie sa fie eficienta gi sa
ne asigure pastrarea unei viziuni generale asupra ansamblului.
Riscurile majore, de regula, se concentreaza spre varful organizatiei, aga cum rezulta din
Figura nr. 8 - Localizarea riscurilor majore, $i de aceea este recomandat s4 incepem activitatea de
planificare de sus in jos. Pornind de jos in sus vom constata ca unele activitati le vom repeta de mai
multe ori. Totugi nu exist& o solutie garantata. Filingul si experienta auditorilor interni ramdne un
element cu pondere in activitatea de planificare.
Important este s4 ne planificém auditurile pentru riscurile majore, iar pe cele minore in mai
mica masura sau deloc.
Considerdm cd, orice planificare am face nu trebuie sad uitam departamentele ITsi achizitiile
publice care sunt, in general, purtatoare de riscuri. Din practica, rezulté c& este necesar sé ne
hotéram daca integram activitati IT si achizitii la toate domeniile auditate sau le auditém separat.
Abordarea planificarii auditului pe baza proceselor este bund pentru c& ne spune ce se
intampla de la inceput pana la sfarsitul respectivului proces. Aceasta implica IT, resurse umane,
financiar-contabile, achizitii, vanzari si in consecinté presupune utilizarea unui timp mai mare, deci
sunt audituri complexe.
Standardele de audit intern recomand4 ca pentru realizarea planificarii trebuie s4 discutém
cu managementul. Managerul entitatii publice este responsabil de planificarea activitatii de audit
intern si trebuie s& aprobe planul de audit intern, dar aceasta nu inseamnd cd poate influenta
eliminarea unui domeniu sau a unui departament cuprins in plan.
Practicienii recomanda auditorilor s4 consulte si oamenii din organizatii care au o viziune
globala asupra activitatilor $i pot sesiza riscuri, care altfel ar scdpa, tinand cont c& ei sunt acolo jos,
pe teren, implicati, iar noi si chiar managerii suntem mai mult la birou. Odat& stabilite riscurile, se
procedeaz4 la ierarhizarea lor pe nevoile de sarcini si pentru aceasta se pleaca de la obiectivele
entitatii, la tintele ce trebuie atinse.
Dac& volumul activitatilor auditabile pentru un an este foarte mare, céutém sé vedem cat
putem pastra in plan pentru auditarea fn acel an, avand fn vedere gsi informatiile de care avem nevoie
si modul cum le putem procura, in acest caz, se impune s4 constituim o noua lista cu activitatile
auditabile, in functie de informatiile disponibile si de cei mai buni indicatori pe domenii de
activitate.
La planificarea activitatilor auditabile in anul viitor trebuie s4 acordam prioritate activitatilor
cu valoare adaéugat4 mare, ale cror rezultate vor fi relevante pentru cei auditati, deoarece aceasta
creeazé un impact favorabil auditorilor interni.
Planurile anuale de audit intern trebuie sa fie adaptate in cursul exercitiului ori de cate ori
se modifica geografia riscurilor din cadrul entitafii $i, de asemenea, trebuie sd aib& o rezerva pentru
evenimente deosebite sau neprevazute (concedii medicale ale auditorului intern, spre ex., in medie,
5 zile/an) si timp pentru acordarea de consultanté managementului.
Un plan de audit intern bun este acel plan care a fost testat in situatii critice, cand intervine o
criz4, deoarece in situatii normale totul decurge in regula. Spre exemplu, ne aflam in ultima zi de
elaborare si aprobare a planului si proiectul planului de audit intern nu este gata, iar seful structurii
de audit intern sau cel care fl intocmeste sunt lipsa din entitate gi intrebarea fireascd este: Existd o
procedurd pentru asemenea situatii, sau trebuie sd discutam cu oamenii si sa vedem ce se
intampla? Evident se va elabora o procedur4 $i pentru aceasta situatie speciala.
in activitatea de planificare tot ce uitim nu se mai poate prinde gi ram4ne pentru o perioada
ulterioara, in cadrul celor trei ani stabiliti prin lege.
Planificarea activitatii de audit intern trebuie s4 aiba in vedere si zilele de pregatire
profesional§ ale auditului stabilite conform legii si zilele de concediu de odihna. Apoi, in afara
obiectivelor obligatorii se stabileste bugetul de timp al auditorilor si bugetul financiar aferent
activitatilor planificate.
Un plan de audit este bine apreciat cand 70% din bugetul de timp este afectat pentru
activitati de audit intern. Metoda de elaborare a bugetului este ca pentru fiecare obiectiv s4 calculém
de ce avem nevoie si apoi prin insumare si cu serviciile aferente s4 stabilim valoarea noastra.
Raportarea sa se fac4 avand in vedere scopurile stabilite, modalitatile utilizate si rezultatele
asteptate.
Conform standardelor ITA (2000, 2010) seful auditului intern trebuie s& realizeze o
planificare bazata pe riscuri pentru a stabili prioritatile in acord cu obiectivele organizatici.
Programul misiunilor de audit intern trebuie la randul lor sa se bazeze pe o evaluare a
riscurilor realizate cel putin o data pe an si sa se tind cont de punctul de vedere al managementului
general
hn situatiile in care avem propuneri de realizare gi a unei misiuni de consiliere, seful
structurii de audit intern, fnainte de a o accepta, trebuie s4 ia m calcul in ce ma&sura aceasta poate
aduce un plus de valoare si contribuie la imbunatatirea managementului riscurilor in functionarea
organizatiei Misiunile de consiliere care au fost acceptate trebuie sa fie integrate in f planul de audit
intern anual, care va fi transmis apoi managerului general pentru aprobare,

Reglement&ri noi in evaluarea riscurilor in vederea planificarii auditului anual

Obiectivul modelului de risc este s{ optimizeze alocarea resurselor de audit printr-o

intelegere cuprinzatoare a universului domeniului de audit gi riscurile asociate cu fiecare element al
acestuia.
Bunele practici internationale, adoptate de HA, incepand cu elaborarea Planului de audit
pentru anul 2003\ recomanda un model de audit al riscului pentru a cuantifica nivelul de risc al
fiecrei unitati de audit, in vederea programérii auditurilor conform prioritatilor stabilite. Aceasta
reprezinté o despartire de practicile trecute care se bazau mai putin pe judecata formala a riscului si
mai mult pe perioada de timp scursa de la ultimul audit.
Ultimul model de analiz4 a riscului, recomandat de ITA, in 2003, se bazeaza pe 6 factori de

risc, gi anume:
FI - Constatarile anterioare ale auditului;
F2 - Sensibilitatea sistemului, aga cum este perceputa;
F3 - Mediul de control;
F4 - increderea in managementul operational;
F5 - Schimbarile de oameni sau de sisteme;

F6 - Complexitatea.
Fiecare element din universul de audit va fi cuantificat dupa acesti 6 factori, folosind o scara
numerica de la 1 la 3, unde:

- | inseamné ,, probabil cd nu prezinta probleme ";

- 2 inseamna ,, posibil o problema ",

-3 inseamné ,, probabil o problema".

Rezultatele acestor analize sunt totalizate si apoi multiplicate cu un ,, factor de varsta "al
auditului, cum ar fi:

- 100% daca un audit similar a fost facut in ultimele 24 de luni;

- 125% daca auditul a fost facut in urmd cu 25-36 de luni;
150% daca auditul a fost facut in urma cu 37-60 de luni;
- 200% daca auditul e mai vechi de 60 de luni.
Nivelele rezultatelor se vor intinde pe o plaja de valori cuprinse ii 6-36, care dupa incheierea
acestui proces de notare vor fi grupate pe 4 cd gorii, in functie de factorul de risc prezentat, astfel:
- stratul de 10%, de sus, reprezint& nivelul de risc maxim;
 - stratul de 30% reprezinta nivelul de risc sensibil;
- stratul de 40% reprezinta nivelul de rise moderat;
- ultimul strat de 20% reprezint& nivelul de rise scdzut. Cadrul pentru planul anual de audit
intern este apoi construit din i din cele 4 straturi folosind urmAtoarele tinte de acoperire.
- entitatile de audit considerate de risc mare vor fi auditate in f portie de 100%;
stratul de risc sensibil va fi auditat in proportie de 50%;
o mostra de 25% va fi auditata din stratul de risc moderat;

stratul de rise scézut va fi auditat selectand elemente in propora de 10%.

Grupurile de risc mai sc4zut sunt egantionate pentru a vedea da| procesul de notare
functioneaza si confirm4 c4 nivelurile de risc sunfef mod corespunzator clasificate.
fn timp ce modelul de risc inca necesita judecati, nivelurile individ sunt documentate gi pot
fi analizate critic si polemizate.
Modelul, de asemenea, promoveaza4 definirea uniforma a univer: de audit al fiecdrui
segment. Astfel, riscurile de audit la fiecare locatie entitatii publice pot fi comparate cu cele de la
celelalte locatii pe o baz& obic tiva. Aceasta va ghida folosirea si repartizarea geografica a
personalului. J
Definirea universului de audit este prima cerinta prealabili a ierarll zarii riscurilor. Aceasta
determinare a domeniului auditului va fi bazaté pe cunoasterea planului strategic al organizatiei gi
activitatile acesteia si discutiile cu responsabilul compartimentului de resurse umane.
Modelul de evaluare a riscurilor recomanda liniile directoare de stabilire a criteriilor de
ierarhizare a riscurilor, care sunt:

Constatarile anterioare ale auditului - sunt un indicator al disciplinei de control intern.

Problemele sunt adeseori caracterizate de deficiente semnificative ale controlului, modificari
(ajustari) importante, un numér de constatdri mai mare decat normal, iar constatarile repetitive nu
sunt fixe. Dimpotriva, lipsa de constatari $i corectarea periodic4 a constatarilor anterioare indica o
discipling a controlului.
Sensibilitatea - reprezinté evaluarea riscurilor inerente asociate cu entitatile evaluate.
Aceasta este o evaluare a ceea ce potential ar putea produce nereguli in viitor gi care va fi reactia
asociata, care poate fi conectata, din punct de vedere al riscului, cu pierderea sau descompletarea
activelor, cu erorile nedetectate, cu datoriile nerecunoscute sau necuantificate exact sau riscul de

méarimea entitatii analizate, expunerea potentiala si probabilitatea.

Mediul de control - reprezinta politicile colective, procedurile, regulile obignuite, m&surile
de protectie fizicd a patrimoniului si personalul folosit in acest scop. Esential pentru un mediu
favorabil de control este tonul de la varf, aderenta la politicile si procedurile cuprinse in documente,
sisteme sigure, prompta detectare gi corectare a erorilor, dotarea adecvata cu personal gi asigurarea
unui numér (de personal) tinut sub control. Dimpotriva, lipsa de supraveghere, ratele mari de eroare,
lipsa de documentare, cantitéti mari de munc4 nenormaté, insuficient gestionatd, un mare numar de
personal si operatiuni nereglementate sunt simptome ale unui mediu slab de control.
Relatii bune, atmosfera destinsad cu managementul executiv -reflect& increderea
conduc&torilor auditului in managementul direct responsabil cu unitatea auditaté si implicarea
managementului in controlul intern. Confortul este caracterizat de factori, cum ar fi colaborarea in
auditurile anterioare, experienta managementului in mediul de munca gi perceptiile privind calitatea
si nivelul de dotare cu personal.
Schimbari ale oamenilor/sistemelor. Practica indica faptul cé schimbarile au impact asupra
controalelor interne si raportarilor financiare. Schimbari apar de obicei pentru a avea efect pe
termen lung, dar adeseori schimb§rile pe termen scurt necesita o mai mare atentie din partea
auditului. Schimbarile cuprind reorganizari, modificari ale ciclurilor de afaceri, cresteri rapide, noi
linii de produse, noi sisteme, achizitii $i vanzari ale unor parti din firma (capital), noi reglementari
sau legi si fluctuatia personalului. Unitatile de audit mai putin afectate de schimbAri vor fi mai putin
auditate.
Complexitatea. Acest factor de risc reprezint4 potentialul pentru a comite erori sau
inadecvari care ar putea trece neobservate (nedetectate) din cauza complexitatii mediului.
Cuantificarea si nivelul complexitatii va depinde de mai multi factori. Extinderea automatizarii,

timp al estimarilor, dependenta de un tert, cererile clientilor, timpii de procesare, legile si

reglementarile aplicabile gi multi alti factori, unii dintre ei necunoscuti, influenteaz4 judecatile
despre complexitatea unui anumit audit.
Perfectionarea modelului de cuantificare a riscurilor ram4n o prioritate permanenta a
functiei auditului intern.
Obiectivele auditorilor interni reprezinté alocarea de resurse de audit intr-o manieré optima,
catre auditurile cu cel mai mare risc, pentru insdnatosirea activitatilor/subactivitatilor entitatii, iar
economisirea de resurse pe baza analizei riscurilor s4 ram4né o prioritate.

Metodologia de evaluare a riscurilor pentru intocmirea planului de audit intern

Normele generale de aplicare a auditului public intern contin o metodologie comuna pentru
evaluarea riscurilor, atat pentru procedura de intocmire a Planului de audit public intern, cat gi
pentru derularea unei misiuni de audit in faza de elaborare a Programului de audit, si presupun
parcurgerea urmatoarelor etape:
 . Identificarea activitatilor auditabile;

2
. Identificarea riscurilor inerente asociate activitatilor;
Ss
. Stabilirea factorilor de analiz4 a riscurilor gi nivelele de apreciere ale acestora;
a

. Stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere;

Qa

e. Determinarea punctajului total al riscului;

f. Clasarea activitatilor pe baza analizei riscurilor;
g. lerarhizarea activitatilor care urmeaza a fi auditate;
h. Elaborarea Tematicii in detaliu a activitatilor auditabile;
i. Elaborarea Planului de audit intern anual.

a) Identificarea activitatilor auditabile se realizeaz& pe baza analizei actului de tnfiintare,

organigramei, ROF-ului, deciziilor de organizare a eventualelor noi activit&ti s.a.
Etapa se concretizeaza prin intocmirea de c&tre auditori a Listei activitatilor auditabile,
conform modelului prezentat in continuare pentru domeniul financiar-contabil.

Procedura: Colectarea si prelucrarea informatiilor

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP a Judetului X

LISTA ACTIVITATILOR AUDITABILE

Denumirea lucrarii: Elaborare plan activitate anual

Domeniul: Financiar-contabilitate
Intocmit: Seful structurii de audit intern Data: 15.11.2010
Nr. | Activitati identificate Observatii
crt.

1 Activitatea de elaborare si aprobare a bugetului

2 intocmirea bilantului contabil si a contului de executie

3 Contabilitatea, inclusiv angajamentele bugetare si legale

4 Calculul si plata salariilor

5 Plata achizitiilor publice

6 Activitatea de inventariere a patrimoniului

7 Plata facturilor furnizorilor si a prestatorilor de servicii

 in practica, in unele situatii, se intdlnesc activitati necuprinse in organigrama sau in ROF si,
in aceste cazuri, auditorii interni trebuie sa le aiba in vedere la intocmirea Listei activitatilor
auditabile:

b) Identificarea riscurilor inerente asociate activitatilor

Evaluarea riscurilor trebuie sé aiba in vedere gestionarea schimbArii: oamenii se schimba,
metodele se schimba, organizarile gi politicile se schimba gi ca atare gi riscurile se schimba.
Evaluarea riscului inseamna identificarea si analizarea riscurilor relevante in indeplinirea
obiectivelor, pentru a cunoaste modul in care acestea trebuie sa fie administrate.
Evaluarea riscului este o parte a procesului operational gi trebuie sa identifice si s4 evalueze
factorii interni si externi care ar putea afecta in mod negativ obiectivele organizatiei.
Factorii interni $i externi trebuie sa fie luati fn considerare fntr-o abordare a evaluarii
riscului. Factorii interni sunt, de exemplu, natura activitatilor entitatii, calificarea personalului,
schimbari majore in organizare sau randamentul angajatilor. Factorii externi pot fi variatia
conditiilor economice, schimbarea cadrului legislativ, factorul politic sau schimbArile intervenite in
tehnologie.
Identificarea riscurilor asociate activitatilor trebuie s4 tind seama de formele de control
intern, respectiv de existenta si functionalitatea procedurilor. Stiind ca pentru orice activitate se
elaboreaz4 o procedura de lucru care va contine gi controalele interne, dac4 aceasta lipseste,
activitatea prezinta riscuri potential mai mari decat cele pentru care sunt elaborate proceduri.
Aceasta se bazeaza pe faptul c4 personalul de executie, neavand o procedura unitara, va intelege
foarte greu activitatea si implicit realizarea ei in practica.
Etapa se concretizeaza prin intocmirea tabelului /dentificarea riscurilor asociate
activitatilor auditabile, conform modelului.

Procedura: Analiza riscurilor

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP a Judetului X

IDENTIFICAREA RISCURILOR ASOCIATE ACTIVITATILOR

Denumirea lucrarii: Elaborare plan activitate anual

Domeniul: Financiar-contabilitate
Entocmit: Seful structurii de audit intern Data: 15.11.2010
 Activitati auditabile
crt.
Activitatea de elaborare si
aprobare a bilantului
intocmirea bilantului
contabil si a contului de
executie
Contabilitatea, inclusiv
angajamentele bugetare si
legale
Calculul si plata salariilor
Plata achizitiilor publice
Riscuri identificate Observatii
existenta si structura
bugetului neintocmirea in
termen a bugetului
nefundamentarea
elementelor de cheltuieli
necorelatii intre situatia
conturilor si bilantul
intocmit erori in preluarea
datelor din balantele de
verificare erori in efectuarea
operatiunilor contabile
inexistenta documentelor
|justificative privind
operatiile efectuate
neinregistrarea in mod
cronologic nerealizarea
controalelor ierarhice
utilizarea incorecta a
conturilor contabile
acordarea incorectda a
elementelor salariate
gestionarea incorecta a
dosarului de personal erori
in intocmirea statelor de
salarii
neaplicarea corecta a
|procedurilor de achizitii
neincadrarea in plafoanele
aprobate erori in atribuirea
contractelor de achizitie
6. Activitatea de inventariere a|erori in efectuarea
|patrimoniului inventarierii faptice
nevalorificarea diferentelor
constatate in urma
inventarierii neefectuarea
inventarierii tuturor
bunurilor

7. Plata facturilor furnizorilor |neoperarea tuturor

si prestatorilor de servicii _| intrarilor in ’
contabilitate neinregistrarea
corecta a documentelor de
|plati inexistenta
documentelor justificative
pentru plata
c) Stabilirea factorilor de analiza a riscurilor si nivelele de apreciere a acestora se
realizeaza tinand cont de recomand§arile din Normele generale pentru utilizarea factorilor privind:
aprecierea controlului intern, aprecierea cantitativa si aprecierea calitativd, la care mai putem
adauga si alti factori specifici activitatii. Spre exemplu, propunem pentru domeniul financiar-
contabil sa utilizim gi factorii: modificdri legislative $i vechimea personalului.
Mentiona4m ca pentru stabilirea ponderii riscului se are in vedere importanta si greutatea
factorului de risc in cadrul activitatii respective si, de asernenea, faptul c4 suma ponderilor factorilor
de risc trebuie sa fie 100.
Functie de criteriile alese stabilim urm&toarele ponderi:
- Aprecierea controlului intern............. 40%;

- Aprecierea cantitativa.............. 25%;

- Aprecierea calitativa............... 20%;

- Modificari legislative................+ 10%;

- Vechimea personalului.................20+ 5%.

Factorul de risc este elementul utilizat pentru a identifica probabilitatea ca evenimentele s&
aiba un impact negativ asupra unei activitati auditabile.
Nivelul factorului de apreciere a riscului reprezinta modificarea produs4 de impactul
riscului asupra domeniului auditabil.
Etapa se concretizeaza prin intocmirea tabelului Situatia privind factorii de analiza a riscurilor si
nivelele de apreciere ale acestora, conform modelului.
 Procedura: Analiza riscurilor

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP a Judetului X
FACTORII DE ANALIZA A RISCURILOR SI
NIVELELE DE APRECIERE

Denumirea lucrarii: Elaborare plan activitate anual Domeniul: Financiar-contabilitate intocmit: Seful
structurii de audit intern Data: 15.11.2010
Nivelul/ NivelulS5 |Nivelul4 |Nivelul3 /Nivelul2 /Nivelul 1

Criteriul

Aprecierea |Nu exista |Exista Exista Exista Exista

controlului |proceduri |proceduri, |proceduri, |proceduri, |proceduri
intern dar nu sunt |\dar nu sunt si se

actualizate |sunt cunoscute |aplica

siinu sunt cunoscute |dar nu se

cunoscute aplica

Aprecierea [Impact Impact Impact Impact Impact

cantitativa |financiar (financiar |financiar (financiar _|financiar
foarte important |mediu slab [foarte

ridicat scazut
1
Aprecierea |Vulnera- | Vulnera- Vulnera- |Vuinera- |Vulnera-
calitativa bilitate bilitate bilitate bilitate bilitate
foarte ridicata medie scazuta [foarte

ridicata mica

Modificari | 1-3 luni < 6 luni <lan <J1-2ani |>2ani

legislative
Calitatea
personalu- |</an <3ani < Sani < 6 ani > 6ani
lui
 Din analiza documentului Factorii de analiza a riscurilor si nivelele de apreciere se
constat& c4 pentru evaluarea riscurilor am utilizat cjgci factori de risc pentru care vom avea cinci
nivele de apreciere a riscurilor.
Preciz4m ca factorii de risc pe care i-am adaugat fata de cei stabiliti prin norme, respectiv
modificari legislative si calitatea personalului, vor diminua ponderile la factorii de rise aprecierea
cantitativa $i corespunzator aprecierea calitativd, \uand in consideratie c& suma acestora se
recomanda sé fie tot 100.
a) Stabilirea nivelului riscului pe criteriile de apreciere se realizeaza prin aplicarea la
fiecare factor de analiza a riscurilor a unui nivel de apreciere.
Etapa se concretizeaza prin intocmirea situatiei Stabilirea nivelului riscului conform
modelului.
Procedura: Analiza riscurilor

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP a Judetului X
STABILIREA NIVELULUI RISCULUI

Denumirea lucrarii: Elaborare plan activitate anual

Domeniul: Financiar-contabilitate
intocmit: Seful structurii de audit intern Data: 15.11.2010
Nr. |Activitati Riscuri identificate PI P2 P3 P4 P5
crt. |auditabile 40% [25% |20% |10% |5%
FI F2 |F3 |F4_ {FS
1. |Activitatea de - existenfa si 4 3 2 2 3
elaborare si structura bugetului -
aprobare a neintocmirea in
bilantului termen a bugetului,
nefundamentarea
elementelor de
cheltuieli
intocmirea - necorelatii intre 3
bilantului situatia conturilor si
contabil si a bilantul intocmit -
contului de erori in preluarea
execufie datelor din balanjele
de verificare - erori
in efectuarea
operatiunilor
contabile

Contabilitatea, _|- inexistenta 4

inclusiv documentelor
angajamentele _|justificative privind
bugetare si operatiile efectuate -
legale neinregistrarea in
mod cronologic -
nerealizarea
controalelor
ierarhice -utilizarea
incorectd a
conturilor contabile
Calculul si plata |- acordarea J
salariilor incorectd a
elementelor
salariale -
gestionarea
incorecta a
dosarului de
|personal -erori in
intocmirea statelor
de salarii
5. |Plata achizitiilor |- neaplicarea 4 J 4 4 3
|publice corecta a
|procedurilor de
achizitii -
neincadrarea in
|plafoanele aprobate
-erori in atribuirea
contractelor de
achizitie
Auditul intern al institutiilor publice: teorie si practica
6. | |Activitatea de -erori in efectuarea |\5 3 4 3 3
inventariere a inventarierii faptice
|patrimoniului - nevalorificarea
diferentelor
constatate in urma
inventarierii -
neefectuarea
inventarierii tuturor
bunurilor
7. |Plata facturilor |- neoperarea tuturor |2 2 3 2. 2
[furnizorilor si _|intrarilor in
|prestatorilor de |contabilitate -
Servicii neinregistrarea
corecta a
documentelor de
|plati - inexistenta
documentelor
justificative pentru
plata

e) Determinarea punctajului total al riscului se realizeaz4 prin aplicarea ponderii nivelului

de apreciere fiecdrui factor de risc pe il riscuri, in vederea stabilirii punctajului total pe baza
formulei:
Pe Pj x Ni
unde, P_ = punctaj total;

Pj = ponderea riscurilor pentru fiecare factor;

Nj = nivelul riscului pentru fiecare factor utilizat.
 Etapa se concretizeaza prin intocmirea situatiei Determinarea punctajului total, conform
modelului.

Procedura: Analiza riscurilor

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP a Judetului X
DETERMINAREA PUNCTAJULUI TOTAL

Denumirea lucrarii: Elaborare plan activitate anual

Domeniul: Financiar-contabilitate
Intocmit: Seful structurii de audit intern Data: 15.11.2010
Nr. | Activitati Riscuri PI P2 P3 P4 PS =| Punctaj
crt. |auditabile identificate 40% (25% |20% |10% /5% total
FI F2 F3 F4 FS

1. | Activitatea de |- existenta si 4 3 2 2 3 3,00 1

elaborare si__|structura
aprobarea | bugetului -
bilantului neintocmirea in
termen a bugetului
- nefundamenta-
rea elementelor de
cheltuieli
2. \intocmirea - necorelafii intre |3 2 2 2 2 2,30
bilantului situatia conturilor
contabil sia | si bilantul intocmit
contuluide _|- eroriin
execufie preluarea datelor
din balantele de
verificare - erori
in efectuarea
operatiunilor
contabile
Contabilitatea - inexistenja 3,55
, inclusiv documentelor
angajamentele justificative
bugetare si privind operatiile
legale efectuate -
neinregistra-rea
in mod cronologic
- nerealizarea
controalelor
ierarhice -
utilizarea
incorecta a
conturilor
contabile
Calculul si - acordarea 4,60
plata incorecta a
salariilor elementelor
salariate -
gestionarea
incorecta a
dosarului de
personal - erori in
intocmirea
statelor de salarii
Plata - neaplicarea 4,20
achizitiilor corecta a
publice procedurilor de
achizitii -
neincadrarea in
plafoanele
aprobate - erori in
atribuirea
contractelor de
achizitie
6. | Activitatea de | - erori in 5 3 4 3 3 4,00
inventariere a | efectuarea
patrimoniului_|inventarierii
|faptice -
nevalorificarea
diferentelor
constatate in urma
inventarierli -
neefectuarea
inventarierii
tuturor bunurilor
7. |Plata - neoperarea 2 2 3 2 2 2,05
|facturilor tuturor intrarilor
\furnizorilor si |in contabilitate -
a prestatorilor | neinregistra-rea
de servicii corecta a
documentelor de
plati - inexistenta
documentelor
justificative pentru
plata

Sf Clasarea activitatilor pe baza analizei riscurilor se realizeaz& pe baza punctajelor totale

obtinute anterior, stabilite in ordinea impactului produs asupra domeniului auditabil gi se
departajeaz4 pe o scara cu trei nivele: mari, medii si mici.
Etapa se concretizeaza prin intocmirea situatiei Clasarea activitatilor si contine activitatile
identificate din cadrul domeniului financiar-contabil, in functie de riscuri, conform modelului:

Procedura: Analiza riscurilor

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP a Judetului X

CLASAREA ACTIVITATILOR

Denumirea lucrarii: Elaborare plan activitate anual

Domeniul: Financiar-contabilitate
Entocmit: Seful structurii de audit intern Data: 15.11.2010
Nr. | Activitati Riscuri identificate Clasare
 crt. |auditabile

1. Calculul si plata _|- acordarea incorecta a elementelor Mare

salariilor salariate - gestionarea incorecta a
dosarului de personal - erori in
intocmirea statelor de salarii
2. |Plata achizitiilor |- neaplicarea corecta a procedurilor de | Mare
|publice achizitii - neincadrarea in plafoanele
aprobate - erori in atribuirea
contractelor de achizifie

3. ‘| Activitatea de - erori in efectuarea inventarierii faptice -|Mare

inventariere a nevalorificarea diferentelor constatate in
|patrimoniului urma inventarierii - neefectuarea
inventarierii tuturor bunurilor

4. Contabilitate, - inexistenta documentelor justificative |Mediu

inclusiv privind operatiile efectuate -
angajamentele neinregistrarea in mod cronologic -
bugetare si legale |nerealizarea controalelor ierarhice -
utilizarea incorecta a conturilor contabile
5. Activitatea de - existenta si structura bugetului - Mediu
elaborare si neintocmirea in termen a bugetului -
aprobare a nefundamentarea elementelor de
bugetului . cheltuieli

6. | intocmirea - necorelatii intre situatia conturilor si

bilantului bilantul intocmit

contabil si a - erori in preluarea datelor din balantele

contului de de verificare Mediu

execufie - erori in efectuarea operatiunilor

contabile

7. |Platafacturilor _|- neoperarea tuturor intrarilor in

furnizorilor si contabilitate

|prestatorilorde _|- neinregistrarea corecta a

servicii documentelor de plati Mic

/ - inexistenta documentelor justificative

pentru plata
 Auditorii vor prelua din lista de Clasare a activitatilor si a riscurilor, toate activitatile,
indiferent daca riscul este mare, mediu sau mic, in vederea ierarhizarii lor.

g) lerarhizarea activitatilor care urmeaza a fi auditate se realizeaz& pe baza situatieci

anterioare, tinand cont si de numarul personalului, timpul disponibil, alte activitati care se
desfasoara in cadrul structurii de audit intern si, in mod special, de analiza riscurilor identificate la
celelalte domenii din cadrul entitatii.
Etapa se concretizeaza prin elaborarea Tabelului puncte tari si puncte slabe, document care
prezinta sintetic rezultatul evaluarii fiec4rei activitati in scopul elaborarii Planului de audit intern.
Documentul contine si o opinie referitoare la nivelul impactului riscurilor activitatilor asupra
domeniului auditabil si a gradului de fncredere privind functionalitatea activitatii in cadrul
domeniului, conform modelului:

Procedura: Analiza riscurilor

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP a Judetului X

TABELUL PUNCTE TARI (T) SI PUNCTE SLABE (S)

Denumirea lucrarii: Elaborare plan activitate anual

Domeniul: Financiar-contabilitate
Entocmit: Seful structurii de audit intern Data: 15.11.2010
Nr. | Activitati Riscuri identificate T/S |Consecinta |Gradul de |Obs
crt. | auditabile nefunctio- incredere
narii al auditului
4
controlului in
intern functionalit
atea

Controlului
intern
Calculul si - acordarea incorecta Scazut
plata salariilor a elementelor
salariale -
gestionarea incorecta
a dosarului de
personal - erori in
intocmirea statelor de
salarii
Plata - neaplicarea corecta Scdzut

achizitiilor a procedurilor de
|publice achizitii -
neincadrarea in
|plafoanele aprobate -
erori in atribuirea
contractelor de
achizitie

Activitatea de - erori in efectuarea Comisiile de Mediu

inventariere a inventarierii faptice - inventariere

|patrimoniului nevalorificarea sunt

diferentelor constituite

constatate in urma din persoane

inventarierii - de
neefectuarea specialitate
inventarierii tuturor
bunurilor
Contabilitate, - inexistenta Scazut
inclusiv documentelor
angajamentele justificative privind
bugetare si operatiile efectuate -
legale neinregistrarea in
mod cronologic -
nerealizarea
controalelor ierarhice
- utilizarea incorecta
a conturilor contabile
5. |Activitateade |- existenta si Scazut
elaborare si structura bugetului -
aprobare a neintocmirea in
bugetului termen a bugetului -
nefundamentarea
elementelor de
cheltuieli
6. |intocmirea - necorelatii intre Pentru Ridicat
bilantului situatia conturilor si aceasta
contabil si a bilantul intocmit - activitate este
contului de erori in preluarea contractat
executie datelor din balanjele unaudit
de verificare - erori extern care
in efectuarea va efectua
operatiunilor certificarea
contabile

7. |Plata facturilor |- neoperarea tuturor Scazut

furnizorilor si |intrarilor in
prestatorilor de \contabilitate -
Servicii neinregistrarea
corecta a
documentelor de plati
- inexistenta

documentelor
justificative pentru
plata

Din analiza Tabelului puncte tari si puncte slabe se observa ca datorita faptului c4 exist&
contractat un audit financiar extern care va efectua certificarea anuala a situatiilor financiare finale,
activitatea intocmirea bilanjului contabil si a contului de execufie este considerata ca fiind ,, punct
tare".

Nota:
* Activitatea Plata facturilor furnizorilor si prestatorilor de servicii, desi a fost clasaté cu
risc mic, a fost cuprinsd in Tabelul puncte tari si puncte slabe $i va intra si in Programul de audit,
deoarece nu a fost auditata in ultimii doi ani si in conformitate cu normele generale orice activitate,
din cadrul entitatii trebuie auditata cel putin o data la trei ani.
* in documentul Tematica in detaliu vor fi preluate toate activitatile auditabile ale
domeniului financiar-contabilitate in conformitate cu rezultatele activitatii de clasare si ierarhizare a
lor.

h) Elaborarea Tematicii in detaliu a activitatilor auditabile

Tematica de detaliu se realizeaza pe baza Tabelului puncte tari si puncte slabe, $i cuprinde toate
activitatile domeniului auditabil $i se concretizeaz4 in documentul Tematica in detaliu a
activitatilor auditabile, conform modelului.

Procedura: Analiza riscurilor

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP a Judetului X

TEMATICA iN DETALIU A ACTIVITATILOR AUDITABILE

Denumirea lucrarii: Elaborare plan activitate anual

Domeniul: Financiar-contabilitate
Entocmit: Seful structurii de audit intern Data: 15.11.2010

Nr. | Activitati auditabile Observatii

cit.
1 Caiculul si plata salariilor Risc mare
2. Plata achizitiilor publice Risc mare
3 Activitatea de inventariere a patrimoniului Risc mare j
4. Contabilitate, inclusiv angajamentele bugetare si legale |Risc mediu
5 Activitatea de elaborare si aprobare a bugetului Risc mediu
6 intocmirea bilantului contabil si a contului de execufie |Punct tare
7. Plata facturilor furnizorilor si prestatorilor de servicii _|Risc mic.
. Activitate ,
neauditata in
ultimii doi ani

Nota:
fn Planul de audit intern, pe anul curent, vor fi cuprinse in auditare pentru domeniul
financiar-contabilitate activitatile evaluate ca fiind cu risc mare gi activitatea care nu a fost auditata
in ultimii doi ani, degi a fost evaluata ca fiind cu rise mic.
fn urmatorul plan de audit intern vor fi preluate celelalte activititi care nu au fost avute in
vedere in planul de audit intern curent.

i) Elaborarea Planului de audit intern anual

Pentru elaborarea Planului de audit intern anual este necesar si determinaém pentru fiecare
obiectiv perioada auditata, fondul de timp necesar pentru realizarea misiunilor si numarul
auditorilor implicati.
Etapa se concretizeaza in elaborarea Planului de audit intern pe anul 2010, conform
modelului.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DGFP a Judetului X

NY. «0.00000 GM... ee eeeeeeeeeeeeeceeceseeeeeeees Se aproba,

Director Executiv

PLANUL DE AUDIT INTERN - ANUL 2010

Nr. | Scopul Obiectiv/ _|Identificarea Identif. | Per. Durata

crt. |actiunii Activitate | activitatii unitatii auditata auditul | Nr. auditori
ui
lo...

2.

7. |Organizar |1. Calculul

ea si gi plata
salariilor
 cerea 2. Plata
contabilita achizitiilor
hi vublice
3. Activ, de
inventariere
a
patrimoniul
ui
4. Plata - dacd toate intrarile 01.01.- 06.01.-
|facturilor in contabilitate au 31.12.2010 28.02.2
|furnizorilor |fost operate; - daca O11
gi pentru cheltuielile
prestatorilor platite au fost
de servicii angajate lichiditati si
ordonantate; -
intocmirea corecté a
documentelor de
plati; - existenta
creditelor bugetare
deschise repartizate

in conturi; - existenta

documentelor
justificative pentru
plata; - intocmirea
corecta a
documentelor de
plati; - dacaé suma
datorata este cea
corectd; - eficacitatea
controalelor interne
privind platile; -daca
platile sunt
inregistrate corect in
contabilitate;

intocmit,
Seful serviciului de audit intern

Planul de audit intocmit de Departamentul de Audit intern pe baza analizei riscurilor se

supune aprobarii conducerii entitatii Ulterior, in functie de necesitati, poate fi actualizat, dar tot pe
baza analizei riscurilor si cu aprobarea conducerii entitatii.

DERULAREA MISIUNILOR DE AUDIT INTERN

Misiunile de audit intern se desfagoara conform normelor metodologice proprii activitatii de

audit intern ale fiecdrei entitati.
Misiunile de audit intern se realizeaz4 printr-o metodologie proprie, conform Normelor
generale privind exercitarea audituluipublic intern si a Normelor specifice elaborate de entitdtile
auditate, avizate de UCAAPI gi respectiv de organul ierarhic superior.
Derularea misiunilor de audit intern implica parcurgerea unor proceduri si elaborarea
documentelor specifice acestora, in cadrul unor etape , astfel:
* 1. Preg&tirea misiunii de audit intern;
¢ 2. Interventia la fata locului;
* 3. Raportul de audit intern;
* 4, Urmarirea recomandarilor.

1. Pregatirea misiunii de audit intern

Etapa pregatirii misiunii de audit intern conform cadrului normativ comporta urmatoarele
proceduri:
¢ 1.1. Initierea auditului;
* 1.2. Colectarea gi prelucrarea informatiilor;
¢ 1.3. Identificarea si analiza riscurilor;
* 1.4, Elaborarea programului de audit intern;
¢ 1.5. Sedinta de deschidere.

1.1. Initierea auditului

Procedura de initiere a auditului implic4 elaborarea documentelor care autorizeaz4 misiunea
gi creeaz4 independenta auditorilor fata de cel auditat.
Autorizarea efectuarii misiunii de audit intern se realizeaza prin intocmirea gi transmiterea
Ordinului de serviciu echipei de auditori interni. Rolul acestui document este de a repartiza sarcinile
pe auditori pentru ca acestia s4 poaté demara misiunea de audit intern.
Modelul privind completarea Ordinului de serviciu este urmatorul:
 Procedura - P01: Initierea auditului

DGFP a Judetului X
Serviciul Audit Intern

ORDIN DE SERVICIU
Nr. 75 din 10.04.2010

in conformitate cu prevederile Legii nr, 672/2002 privind auditul public intern, a OMFP nr. 38/2003
de aprobare a normelor metodologice privind exercitarea activitajii de audit public intern, a normelor
proprii aprobate prin OMFP nr. 234/2004 si cu Planul de audit intern pentru anul 2010, se va efectua
misiunea de audit intern: ,, Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale” la Compartimentul Gestionare
dosare fiscale, in perioada 10.04.2006-30.06.2006.
Scopul misiunii de audit este de a da asigurari ca aplicarea masurilor de constituire si gestionare a
dosarelor fiscale este in conformitate cu cadrul legislativ si normativ, iar obiectivele auditului au in vedere:
- modul de conducere a evidentelor;
- constituirea componentei ,,0" a dosarului fiscal;
- constituirea componentei ,,1" a dosarului fiscal;
- constituirea componentei ,,2" a dosarului fiscal;
- modul de gestionare a dosarelor fiscale.
Menfiondm ca se va efectua un audit de conformitate al modului de constituire si gestionare a
dosarelor fiscale.
Echipa de audit intern este formata din urmatorii auditori:
1, Cristescu Marian
2. Zotescu Gabriel
Sef Serviciu de Audit Intern,
Vulcdnescu Cornelia

Ordinul de serviciu reprezint4é mandatul de interventie dat de structura de audit intern gi se

intocmeste de c&tre coordonatorul acesteia pe baza Planului anual de audit intern $i a Informarii-
cadru privind efectuarea misiunii de audit intern.
Practicienii mai utilizeazi Ordinul de serviciu $i pentru urmarirea implement&rii
recomandarilor in termenele prevazute, dar in acest caz ordinul precizeaz4 obiectul deplasarii la
entitate pentru urmarirea modului de implementare a recomandfrilor atunci cAnd cei auditati nu
respecta procedurile stabilite de norme cu privire la implementarea acestora.
fn cadrul misiunilor ad-hoc, Ordinul de serviciu trebuie sa fie aprobat si de conducatorul
institutiei publice, avand in vedere c4 misiunea nu este cuprinsd in Planul anual de audit intern.
 Asigurarea independentei auditorilor fata de entitdtile auditate se realizeaz4 prin intocmirea
eye?

sqeawae

necesara, fiind furnizata, in acest sens, o justificare din partea conducdtorului structurii de audit
intern.
eye?

sqeywae

sqeywae

schimbarea obiectivelor intre auditori sau chiar prin schimbarea auditorului in cauza de la misiunea
repartizata.
Prezentém, in continuare, Declaratia de independenj{a, tntocmitd de auditorul care va
coordona aceasta misiune.

Procedura - P02: Initierea auditului

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

DECLARATIA DE INDEPENDENTA

Numele si prenumele: Cristescu Marian Data

Misiunea de audit intern: Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale

Afi avut/aveti vreo relatie oficiald, financiarad sau personala cu |- x

cineva care ar putea sa va limiteze mdsura in care putefi sa va
interesati, sa descoperiti sau sd constatati slabiciuni de audit in
orice fel?
Aveti idei preconcepute fata de persoane, grupuri, organizatii |- x
sau obiective care ar putea sa va influenteze in misiunea de
audit?
Afi avut/aveti functii sau afi fost/sunteti implicat(a) in ultimii 3
ani intr-un alt mod in activitatea entitajii/structurii ce va fi
auditata?
Aveti responsabilitati in derularea programelor si a proiectelor

Be
finantate integral sau partial de Uniunea Europeand?
Afi fost implicat in elaborarea si implementarea sistemelorde |X _ |-
control ale entitafii/structurii ce urmeaza a fi auditata?
Sunteti sot/sotie, rudd sau afin pana la gradul al patrulea - x
inclusiv cu conducdtorul entitafii/structurii ce va fi auditata sau
cu membrii organului de conducere colectiva?
Aveti vreo legatura politica, sociald, care ar rezulta dintr-o fosta

Be
angajare sau din primirea de redevenje de la vreun grup anume,
sau organizatie sau nivel guvernamental?
Afi aprobat inainte facturi, ordine de plata si alte instrumente de

Be
plata pentru entitatea/structura ce va fi auditata?
Afi tinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi - X
auditata?
Aveti vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la
Be

entitatea/structura ce va fi auditata?
Daca in timpul misiunii de audit apare orice incompatibilitate |X |-
personald, externa sau organizationala care ar putea sd va
afecteze abilitatea dvs. de a lucra si a face rapoartele de audit
impartiale, notificati de urgenta seful Serviciului de Audit
intern?

Auditor, Sef serviciu,

Cristescu Marian Vulcdnescu Cornelia

1. Incompatibilitati personale: Cu un an in urma lucrand in cadrul structurii de inspectie, am efectuat o

inspectie la acest compartiment in legaturd cu nerealizarea sarcinilor de serviciu de catre un salariat, care
ulterior a fost schimbat pe o alta functie.

2. Pot fi negociate/diminuate/eliminate incompatibilitatile: Da

Daca da, explicati cum anume: Inspectia efectuata a fost realizata in urma unei reclamatii si a privit
exclusiv modul cum unul dintre salariati (care in prezent nu mai este in cadrul compartimentului) isi
realizeaza sarcinile de serviciu. Inspectia nu a avut nicio tangen{a cu implicarea in activitatile desfasurate
in cadrul compartimentului, iar obiectivul auditului este modul cum sunt constituite si gestionate dosarele
fiscale.
Data: Semnatura: Vulcdnescu Cornelia

Procedura - P02: Inifierea auditului

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

DECLARATIA DE INDEPENDENTA

Numele si prenumele: Zotescu Gabriel

Misiunea de audit intern: Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale

Da Nu

Afi avut/aveti vreo relatie oficiald, financiard sau personala cu

cineva care ar putea sa va limiteze mdsura in care putefi sa va
interesati, sa descoperiti sau sd constatati slabiciuni de audit in
orice fel?
Aveti idei preconcepute fafa de persoane, grupuri, organizatii
sau obiective care ar putea sa va influenteze in misiunea de
audit?
Afi avut/aveti functii sau afi fost/sunteti implicat(a) in ultimii 3
ani intr-un alt mod in activitatea entitajii/structurii ce va fi
auditata?
Aveti responsabilitati in derularea programelor si a proiectelor
finantate integral sau partial de Uniunea Europeand?
Afi fost implicat in elaborarea si implementarea sistemelor de
control ale entitafii/structurii ce urmeaza a fi auditata?
Sunteti sot/sotie, rudd sau afin pana la gradul al patrulea
inclusiv cu conducatorul entitatii/structurii ce va fi auditata sau
cu membrii organului de conducere colectiva?
Aveti vreo legatura politica, sociald, care ar rezulta dintr-o
fosta angajare sau din primirea de redevente de la vreun grup
anume, sau organizatie sau nivel guvernamental?
Afi aprobat inainte facturi, ordine de plata si alte instrumente
de plata pentru entitatea/structura ce va fi auditata?
i
Afi tinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi
auditata?
Aveti vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la |- x
entitatea/structura ce va fi auditata?
Daca in timpul misiunii de audit apare orice incompatibilitate |X _ |-
|personald, externa sau organizationald care ar putea sd va
afecteze abilitatea dvs. de a lucra si a face rapoartele de audit
impartiale, notificati de urgenta seful Serviciului de Audit
intern?
Auditor, Zotescu Gabriel
Sef serviciu, Vulcanescu Cornelia

1. Incompatibilitati personale

2. Pot fi negociate/diminuate/eliminate incompatibilitatile Daca da. explicati cum anume

Data: Semnatura: Vulcdnescu Cornelia

In baza Planului anual de audit intern, avizat de conducere, se procedeaza la tntocmirea gsi
transmiterea, cu 15 zile inaintea inceperii misiunii de audit intern, a Notificadrii privind declansarea
misiunii de audit intern catre entitatea publica.
in continuare, prezentém Notificarea privind declansarea misiunii de audit intern.

Procedura - P03: Initierea Auditului

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

NOTIFICAREA PRIVIND DECLANSAREA MISIUNII

DE AUDIT INTERN

Catre: Compartimentul Gestionare dosare fiscale

De la: Conducatorul Serviciului de Audit intern
Referitor la misiunea de audit intern ,,Constituirea gi gestionarea dosarelor fiscale"
Stimata doamnd Stanescu Amalia

In conformitate cu Planul de audit intern pe anul 2010, urmeaza ca in perioada 10.04.2010-

30.06.2010 sa efectudm o misiune de audit intern cu tema modul de constituire si gestionare a dosarelor
fiscale la Compartimentul Gestionare dosare fiscale.
Auditul va examina responsabilitatile asumate de catre Compartimentul Colectare dosare fiscale si
va determina daca acesta isi indeplineste obligatiile in mod eficient si efectiv.
Ulterior, va vom contacta pentru a stabili de comun acord sedinta de deschidere, in vederea
discutarii elementelor specifice desfasurarii misiunii de audit, cuprinzand:
-prezentarea auditorilor;
-prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit intern;
-programul interventiei la fata locului;
- scopul misiunii de audit intern;
- alte aspecte.
Pentru o mai bund intelegere a activitatii dumneavoastra, va rugam sa ne puneti la dispozitie
urmatoarea documentatie necesard, privind colectarea si executarea creantelor:
- legile si reglementarile aplicabile activitatilor dumneavoastra;
- organigrama compartimentului;
- ROF privind atributiile la nivelul compartimentului;
- fisele posturilor;
- toate procedurile scrise care descriu sarcinile ce trebuie realizate pe linia modului de gestionare
a dosarelor fiscale;
- un exemplar al rapoartelor, notelor, dosarelor anterioare care se referd la aceasta tema.
Daca aveti unele intrebari privind aceasta actiune, puteti sa-1 contactati pe domnul Cristescu
Marian - auditor, in calitate de coordonator al misiunii, sau pe seful structurii de audit intern.
Sef Serviciu de Audit intern,
Vulcdnescu Cornelia Data

Scopul notificdrii este acela ca entitatea, care urmeaz4 a fi auditatd, s4 fie ingtiintaté asupra
misiunii gi a principalelor obiective care vor fi audi-tate, durata misiunii, interventiile la fata locului
si eventual s4 efectueze o serie de pregitiri, si anume: persoanele potentiale care sunt implicate
direct in furnizarea informatiilor necesare, materiale care se solicité prin aceasta si, dac4 este cazul
gi exist4 motive intemeiate, s4 obtind o amAnare.
in practica, pe lang’ misiunile de audit intern planificate, pot, in mod exceptional, si mai fie
realizate gi misiuni ad-hoc.

Nota:
Misiunile de audit ad-hoc se desfasoara conform procedurilor prevdzute in norme, cu
singura modificare referitoare la termenul de notificare care poate fi redus, dar nu mai putin de 3
zile calendaristice.
Specific realiz4rii misiunilor de audit intern este faptul c4 notificarea reprezinta o etapa
premergatoare prin care se instiinteaza entitatea auditaté asupra datei inceperii gi asupra modului de
derulare a misiunii din partea structurii de audit intern.
 Notificarea este insotité de Carta auditorului intern prin care se comunica drepturile gi
obligatiile auditorilor pe care le au pe parcursul desfagurarii misiunilor de audit intern.

1.2. Colectarea si prelucrarea informatiilor

Procedura de colectare si prelucrare reprezinté faza de procurare a documentelor necesare,
de culegere a informatiilor si prelucrarea acestora pentru identificarea informatiilor fiabile,
pertinente gi utile, in vederea realizarii analizei riscurilor. Aceasta procedura contribuie in mod

substantial la cunoasterea domeniului auditabil care il ajuté pe auditor sa se familiarizeze42 cu

entitatea/structura auditata.
Colectarea informatiilor practic reprezint4 continuarea strangerii de informatii incepute tn
etapa de pregatire a desfasurarii misiunii de audit intern care faciliteaz4 elaborarea documentelor
specifice din cadrul procedurii de analiza a riscurilor.
Concret, auditorii interni:
* se implica in discutii cu conducerea pentru a li se prezenta cadrul general de functionare a
entitatii, ocazie cu care vor solicita principalele documente: legislatia aplicabilé domeniului auditat,
organigrama, regulamentul de organizare gsi functionare, regulamente interne;
* se deplaseaza la fiecare compartiment implicat in misiunea de audit, unde se desfasoara
activitatile cuprinse fn plan gsi caut& s& inteleaga activitatea si specificul entitatii, s4 se familiarizeze
cu personalul structurii ce va fi auditate, ocazie cu care vor solicita documentele care caracterizeaz4
activitatea serviciului, si anume:
- fisele posturilor;
- circulatia documentelor gi situatia de la fata locului;
- modul de derulare a activitatii cu caracter general;
- procedurile, normele interne, circularele, iar dac4 acestea nu exist4 sau nu au proceduri

formalizate, auditorii au in vedere aceste probleme fn faza de analiza a riscurilor.

Colectarea informatiilor presupune, din partea auditorilor, un dialog profesional cu cei
auditati, cdrora trebuie s4 le comunice motivul prezentei lor, respectiv pentru intelegerea
specificului activitatii si pentru a-i sprijini in vederea imbunatatirii acesteia.
Auditorii interni, prin aceste activit&ti, isi completeaza informatiile culese cu cadrul legal,
respectiv legea de organizare si functionare a entitatii publice, normele metodologice de aplicare,
instructiunile gi alte acte care reglementeaz4 domeniul auditat, aflate de regula la sediul structurii de
audit intern, aga cum rezulté din documentul Colectarea informatiilor, prezentat in continuare.

Procedura - P04: Colectarea si prelucrarea informatiilor

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

COLECTAREA INFORMATIILOR

Misiunea de audit: Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale

Perioada auditata:
Entocmit: Cristescu Marian/Zotescu Gabriel Data:
Avizat: Vulcanescu Cornelia Data:
Colectarea informatiilor

Compartimentul Gestionare dosare fiscale Da Nu_|Observatii

Identificarea legilor si regulamentelor x -
aplicabile structurii auditate
Obtinerea organigramei x -

Obtinerea Regulamentului de organizare si |X -

Junctionare
Obtinerea fiselor posturilor - X = |Nuexista fise
ale posturilor
Obtinerea procedurilor scrise x -

Identificarea personalului responsabil x -

Obtinerea exemplarului de Raport de audit |X -

intern anterior

De asemenea, auditorii interni se mai informeaza de pe INTERNET, din mass-media, din

rapoartele altor organe de control, din rapoartele auditorilor externi, daca este cazul.
Prelucrarea informatiilor presupune analiza acestora cu scopul identificarii obiectelor

auditabile#3,
Colectarea si prelucrarea informatiilor presupune:
* identificarea principalelor elemente ale contextului institutional si socio-economic in care
entitatea/structura auditata isi desfasoara activitatea;
* analiza cadrului normativ ce reglementeaz4 activitatea entit&tii/ structurii auditate;
* analiza entitatii/structurii auditate si a activitatilor pe care le desfasoara pe baza
organigramei, regulamentului de organizare si functionare, figelor posturilor si procedurilor scrise;
* analiza factorilor susceptibili de a impiedica buna desfasurare a misiunii de audit intern;
* identificarea punctelor-cheie ale functionarii entitaétii/structurii auditate gi ale sistemelor
sale de control, pentru o evaluare prealabild a punctelor tari si slabe;
 * identificarea constatérilor semnificative si a recomand§rilor din rapoartele de audit
precedente, care ar putea s4 afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit intern;
¢ identificarea si evaluarea riscurilor cu incident semnificativa;
* identificarea surselor potentiale de informatii care ar putea fi folosite ca dovezi ale
auditului si s4 aprecieze validitatea si credibilitatea acestor informatii.

Nota:
In aceasta fazd se deschid si se completeaza Figele de Identificare si Analiza a Problemei
(FIAP)pe baza discutiei in sedin{a a riscurilor analizate, identificate si clasate si care presupune
urmdtoarea procedura:
- discutia cu seful structurii auditate asupra problemei constatate;
- intocmirea FIAP-ului;
- avizarea la unitate pentru conformitate;
- supervizarea.

Din practic s-a constatat cé aceasté procedura eliming refacerea FIAP-ului semnat pentru
conformitate de c&tre reprezentantul entitatii auditate.

1.3 Identificarea si analiza riscurilor

Procedura de identificare si analiza a riscurilor este cea mai importanta din etapa de
pregatire a misiunilor de audit intern si pe baza acesteia se va intocmi Programul de audit.
Desfasurarea corect a acestei proceduri, prin respectarea fn totalitate a normelor
metodologice, va contribui la realizarea obiectivelor misiunii de audit intern.
Normele generale de aplicare a auditului intern stabilesc 0 metodologie de evaluare a
riscurilor care presupune parcurgerea urmatoarelor faze:
- identificarea activitatilor/operatiilor, respectiv a obiectelor auditabile;
- identificarea riscurilor asociate activitatilor/operatiilor;
- stabilirea factorilor/criteriilor de analiza a riscurilor, a ponderilor gi a nivelelor de
apreciere ale acestora;
- stabilirea nivelului de apreciere al riscului pe factori de risc $i determinarea
punctajului total al riscului;
- clasarea activitatilor/operatiilor pe baza punctajului riscurilor;
- ierarhizarea activitatilor/operatiilor in functie de analiza riscurilor;
- elaborarea Tematicii in detaliu a misiunii de audit intern.
a) Identificarea activitatilor/operatiilor auditabile se realizeaza astfel:
 - detalierea activitatilor in operatii succesive, prin descrierea procesului, de la initierea gi
pana la realizarea lui, care sunt componente elementare ale unui domeniu auditat $i se numesc
obiecte auditabile;

- identificarea, pentru fiecare operatie in parte, a controalelor interne specifice gi a riscurilor

aferente;

-determinarea modalitatilor de functionare a controalelor necesare pentru ca entitatea s&

elimine riscul si s4-si ating4 obiectivul.
Stabilirea obiectelor auditabile, in practicd, se realizeaza prin analiza cadrului legislativ,
respectiv: organigrama, ROF-ul, normele metodologice de aplicare a cadrului normativ care
reglementeaz§ activitatea, figele posturilor, procedurile, circuitul documentelor, pistele de audit,

diagrama de circulatie, decizii, circulare, instructiuni s.a., in vederea identificarii tuturor operatiilor

structurale, componente ale activitatilor auditate.

Etapa se concretizeaza prin elaborarea Listei centralizatoare a obiectelor auditabile, care
cuprinde operatiile succesive pentru realizarea activitatii, prezentat4 in continuare pentru Activitatea
juridic’.

Nota:
In practicd, pentru elaborarea acestui document se recomandd, in prealabil sd se elaboreze
Lista activitatilor entitdfii structuratad pe compartimente, care prezentata in ansamblu, constituie
Arborele activitatilor entitatii auditate. Din aceasta lista se vor selecta activitatile specifice
domeniului auditat.
Modelul privind completarea Listei centralizatoare a obiectelor auditabile este urmatorul:

Procedura - P05: Analiza riscurilor

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

LISTA CENTRALIZATOARE A OBIECTELOR AUDITABILE

Misiunea de audit: Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale

Perioada auditata:
Entocmit: Cristescu Marian/Zotescu Gabriel Data:
Avizat: Vulcénescu Cornelia Data:
Nr. | Obiective Obiectele auditabile Observatii
crt.
1. Modul de L Depunerea in ordine cronologica a
gestionare a documentelor la dosarul fiscal 2.
dosarelor fiscale Constituirea bazei de date
computerizata a dosarului fiscal

3. Deschiderea dosarului fiscal odata

cu depunerea declaratiei de
inregistrare fiscala 4. Constituirea pe
ani a dosarelor fiscale 5. Numerotarea
secventiala a dosarului fiscal 6.
Opisarea dosarelor fiscale 7. Asezarea
pe localitati si in ordine alfabetica a
dosarului fiscal 8. Scoaterea dosarului
fiscal informatic din gestiunea
operativa 9. Scoaterea dosarului fiscal
din gestiunea proprie 10. Arhivarea
dosarelor fiscale, stabilirea duratelor
de pastrare
Constituirea 11. Reconstituirea separata a
componentei ,,0” componentei ,,0" a dosarului fiscal 12.
a dosarului Actul de constituire al contribuabilului

fiscal 13. Copia certificatului de inregistrare

fiscala 14. Copia dupa incheierea
|judecatoreasca de inmatriculare 15.
Copia certificatului de inmatriculare
16. Declaratia de mentiuni 17. Cerere
luare in eviden{a si inregistrare
platitor TVA 18. Autorizatie de
desfasurare a activitatii de la Agentia
de protectie a mediului 19. Copie
autorizatie comercializare bauturi
Constituirea 20. Declaratii privind obligatiile de
componentei ,,1" plata la buget 21. Declarafii privind
a dosarului fiscal impozitul pe profit 22. Deconturi TVA
si accize 23. Declaratia privind
impozitul pe salarii
 24. Deconturi rectificative 25. Cereri
rambursare TVA si accize 26. Cereri
eliberare certificate de cota zero,
privind exigibilitatea TVA, optiune
plata TVA, de stabilire a proratei; 27.
Cereri si certificate de atestare fiscala
28. Raportari periodice 29. Bilanturi
contabile si dari de seama 30. Acte de
control 31. Contestatii la actele de
control 32. Procese verbale de
impunere
Constituirea 33. Copie titluri executorii 34.
componentei ,,2" |instiintari de plata 35. Copie somatii
a dosarului fiscal |36. Dosar executare silita inchis
Modul de 37. Conducerea registrului de
conducere a evidenta a dosarelor fiscale 38.
evidentelor inregistrarea tuturor dosarelor
constituite 39. Conducerea anualé a
registrului de evidenta 40. Acordarea
numerelor de deschidere in ordine
cronologica 41. Constituirea dreptului
de acces la dosarele fiscale
computerizate si elaborarea listei 42.
Constituirea dreptului de acces la j
dosarele fiscale fizice si elaborarea
listei 43. Reglementarea dreptului de
acces la dosarele fiscale 44. Modul de
consultare a dosarelor fiscale 45.
Transferul dosarului fiscal 46.
Constituirea pe componente a
dosarului fiscal 47. inregistrarea
dosarului fiscal in registrul de
evidenta 48. Conducerea registrului
cu persoanele care au consultat
dosarul fiscal

Nota:

Lista centralizatoare a obiectelor auditabiU reprezinta primul document care se elaboreazda

in cadrul procedurii Analiza riscurilor si cuprinde, pentru acest studiu de caz, 48 de
operatii/obiecte auditabile, structurate pe 5 obiective, care vor fi analizate pe parcursul derularii
misiunii de audit intern.

in situatia In care, in cadrai entitatii, auditorii constata inexistenta procedurilor scrise gi

formalizate si a listei activitétilor pe compartimente, identificarea operatiilor succesive pentru
realizarea activitatilor se obtine prin analiza cadrului legal si normativ si a documentelor interne
existente si se finalizeaz& cu Lista centralizatoare a obiectivelor auditabile, intocmita de auditorii
interni.
Pe baza acestei constatari, auditorii vor recomanda entit&tii auditate elaborarea, cu prioritate,
a listei activitatilor si scrierea procedurilor, pe fiecare compartiment in parte, si apoi formalizarea
acestora si respectarea lor in activitatile curente. Ulterior, vor monitoriza elaborarea listei
activitatilor gi a procedurilor scrise, pe parcursul etapei de urmarire a recomandarilor, pe baza
documentului Planul de implementare a recomandarilor discutate si acceptate cu factorii de
management a entitatii auditate.
Considerim c4 recomandarile de mai sus nu trebuie sa lipseasc4 din rapoartele auditorilor
interni, in mod special, pentru activitatile pe care le auditeazd pentru prima data.

b) Identificarea riscurilor asociate activitatilor/operatiilor prin determinarea impactului

acestora.
Impactul reprezinta efectele riscului in cazul in care s-ar produce si nivelul acestuia se poate
exprima pe o scara valoricd, spre exemplu, cu trei nivele: scdzut, moderat gi ridicat.

Masurarea nivelului impactului unui risc reprezinté modalitatile de exprimare cele mai
pertinente ale consecintelor riscului, materializate in termeni de: costuri, calitate, imagine s.a. Toate

riscurile care apar trebuie sa fie legate de cel putin unul din termenii impactului mentionati. in
practica, cel mai adesea se face referire la costuri.
Identificarea riscurilor inerente se realizeaz prin analiza operatiilor cuprinse in Lista
centralizatoare a obiectivelor auditabile, in scopul determinarii controalelor interne aferente

operatiilor gi functionalitatii acestora.

In practicd, intélnim mai multe posibilitéfi, si anume:

* operatii la care nu se identifica niciun risc si care apar, de regula, la operatiile la care
nu se identifica controale interne;

* operatii la care se identifica mai multe riscuri si care apar, de reguld, la operatiile la
care s-au identificat mai multe controale interne;
 * grupuri de operatii care, pe langd riscurile identificate pe operatii, mai pot genera, in
comun, si alte riscuri.

in faza de identificare a riscurilor pot aparea situatii in functie de care riscurile vor fi sau nu
cuprinse in analiya, astfel:
* operatiile la care controalele interne sunt stabilite si functioneaza, caz in care riscurile
sunt minime, fiind posibil chiar s4 nu fie avute in vedere la analiza;
* operatii la care controalele interne sunt stabilite, dar functioneaza, caz in care se

recomanda formalizarea lor prin proceduri de lucru;

* operatii la care controalele interne nu sunt stabilite, dar functioneaza, caz in care se

fecornand4 formalizarea lor prin proceduri lucru;

* operatii la care controalele interne nu sunt stabilite si nici nu functioneaz4, caz in care
riscurile sunt majore gsi vor fi avute in vedere, mod obligatoriii, in analiza riscurilor.
De asemenea, putem intalni operatii la care se pot identifica mai 1 controale interne si
operatii la care nu se identifica niciun control int spre exemplu:
* operatia de exercitate a vizei de control financiar preventiv presupune existenta mai
multor controale interne pentru corecta inregistrare in contabilitate si in conturile anuale a acestor
operatii, care trebuie:
m sa fie contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarindu-se respectarea independentei
exercitiilor financiare (criteriul perioadei corecte);
m sa fie corect evaluate, adicé sumele sa fie bine determinate aritmetic, exacte, urmarindu-

se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare (criteriul

corectei evaluari);
m s& fie inregistrate in conturile corespunzatoare, conform planului de conturi pentru
institutiile publice (principiul corectei imputari);
m sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile
anuale conform regulilor in vigoare (criteriul corectei prezent&ri in conturile anuale).
* operatii la care se constata inexisten{a controalelor interne, de regula, pentru actualizarea
unei proceduri, in situatia in care de la intocmirea acesteia gi pana la realizarea misiunii de audit
intern nu au existat modificari de legislatie a reglementarilor interne.
Riscurile pot fi identificate atat la nivelul organizatiei, prin politica acesteia, cat si la nivelul
proceselor si activitatilor strategice si/sau operationale, prin analize succesive.
Pentru realizarea acestui demers, se poate pleca sau de la cel mai fnalt nivel, sau de la
nivelul de baz4, procese/executanti, cAtre nivelul managementului general.
Tehnicile cele mai utilizate pentru identificarea riscurilor:
* intervievarea responsabililor strategici si operationali’,
 * sondajul si chestionarul,

* brainstorming-ul pe activitati/compartimente’,
* organizarea grupurilor focus - grupuri de dezbatere coordonate de un moderator
specializat pentru atingerea unor obiective stabilite anticipat;
* comparatii grupari, verificdri §.a.
Auditorii interni finalizeaza aceasta faza prin elaborarea documentului /dentificarea
riscurilor, prezentat in continuare.

Procedura - P05: Analiza riscurilor

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

IDENTIFICAREA RISCURILOR

Misiunea de audit: Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale

Perioada auditata:
fntocmit: Cristescu Marian/Zotescu Gabriel Data:

Avizat: Vulcanescu Cornelia

Nr. |Obiective Obiecte auditabile Riscuri identificate |Observatii
crt.

1. |Modul de 1. Depunerea in ordine |- Greutati in

gestionare a_ |cronologicd a studierea dosarelor
dosarelor documentelor la |fiscale
fiscale dosarulfiscal - Neconstituirea
2. Constituirea bazei de |partii informatice a
date computerizata a dosarului fiscal
dosarului fiscal - Neconstituirea in

3. Deschiderea termen a dosarelor

dosarului fiscal odata cu |fiscale
depunerea declaratiei de - Tinerea
inregistrare fiscala amestecata a
4. Constituirea pe ani a documentelor la
dosarelor fiscale dosar
5. Numerotarea - Sustragerea unor
secventiala a dosarului documente de la
 fiscal 6. Opisarea dosar fara a se
dosarelor fiscale observa lipsa lor
7. Asezarea pe localitati - Necunoasterea
si in ordine alfabetica a documentelor care
dosarului \ fiscal compun
8. Scoaterea dosarului dosarulfiscal
fiscal informatic - Greutati in
din gestiunea operativa depistarea unui
9. Scoaterea dosarului dosar fiscal
fiscal din gestiunea solicitat
|proprie - Pastrarea in baza
10. Arhivarea dosarelor de date electronica
fiscale, stabilirea a unor dosare
duratelor de pastrare transferate
- Netransmiterea la
arhiva generala a
dosarului fiscal
- Pastrarea la
dosarele fiscale a
unor documente
expirate
Constituirea |11. Constituirea - Neconstituirea pe
componentei_ |separata pe componente |componente a

»0"a a dosarului fiscal dosarului fiscal

dosarului 12. Actul de constituire |- Necunoasterea
fiscal al contribuabilului unor date privind
13. Copia certificatului organizarea si
de inregistrare fiscala conducerea
14. Copie dupa societafii
incheierea - Neinregistrarea
judecatoreasca de fiscala a societatii
inmatriculare - Necunoasterea
15. Copie certificat daca este sau nu
inmatriculare constituit legal
16. Declaratii mentiuni - Functionarea
17. Cerere de luare in ilegala a societatii
eviden{a si inregistrare - Necunoasterea
platitor TVA modificarilor in
 structura societatii
- Neluarea in
eviden{a ca platitor
de TVA si
nesolicitarea
inregistrarii ca
|platitor de TVA

18. Autorizatie de - Inexistenta

desfasurare a activitafii | autorizatiei -
de la Agentia de Comercializarea
|protectie a mediului 19. \unor produse fara
Copie autorizatie a fi autorizat
comercializare bauturi
Constituirea |20. Declaratii privind _ |- Necunoasterea
componentei_ |obligatiile de platala _|obligatiilor de
wl"a ! | buget plata ale
dosarului 21. Declaratii privind | contribuabilului -
fiscal impozitul pe profit Neactualizarea
22. Deconturi TVAf obligatiilor de
accize plata la zi -
23. Declaratii impozit pe Restituirea de sume
salarii eronate, in urma

24, Deconturi unor verificari

rectificative fiscale -
25. Cereri de Neaplicarea
rambursare TVA si |procedurilor legale
accize in cazul impozitelor
26. Cereri eliberare retinute la sursd si
certificate de cota zero, nevirate -

privind exigibilitatea Neactualizarea

TVA, optiune plata TVA, corecta a bazei de
de stabilire a proratei date -
27. Cereri si certificate Necunoasterea
de atestare fiscala solicitarilor de
28. Raportari periodice rambursari de
29. Bilanturi contabile si TVA, accize -
dari de seama Necunoasterea
 30. Acte de control daca contribuabilul
31. Contestatii la actele este inregistrat ca
de control platitor de TVA,
32. Procese verbale de daca beneficiaza de
impunere anumite prevederi
fiscale - Eliberarea
unor certificate cu
date nereale
- Nedepunerea
raportarilor
- Necunoasterea
unor date privind
activitatea
contribuabilului
(cifra de afaceri,
mijloace fixe,
stocuri etc.)
- Necunoasterea
debitelor
suplimentare
stabilite si
neinregistrate de
contribuabil
- Necunoasterea
modului de
solutionare a unor
contestafii

- Dobanzi si
|penalitati
neinstituite
Constituirea | 33. Copie titluri - Constituirea
componentei_ | executorii dosarului de
wa 34. instiin{ari de plata | executare fard a
dosarului 35. Copie somatii exista titlul
fiscal 36. Dosar executare executoriu
silita inchis - Neefectuarea
etapelor
|premergatoare
 executarii silite
- Inexistenta
somatiei,

|procedura de
executare fiind
nula
- Necunoasterea
Stadiului executarii
silite
Modul de 37. Conducerea - Neconducerea
conducerea | Registrului de evidenta |registrului de
evidentelor __|a dosarelor fiscale eviden{a a
dosarelor

38. inregistrarea tuturor - Dosare

dosarelor constituite 39. neinregistrate in
Conducerea anuala a registru -
registrului de evidenta Neconducerea
40. Acordarea anuala a
numerelor de deschidere registrului -
in ordine cronologica Neconstituirea
41. Constituirea dosarelor in
dreptului de acces la termen -

dosarele fiscale Necunoasterea

computerizate si persoanelor cu
elaborarea listei 42. drept de acces la
Constituirea dreptului dosarul fiscal
de acces la dosarele computerizate -
fiscale fizice si Necunoasterea
elaborarea listei 43. persoanelor cu
Reglementarea dreptului drept de acces la
de acces la dosarele dosarele fiscale
fiscale 44. Modul de fizice -
consultare a dosarelor Necunoasterea
fiscale 45. Transferul conditiilor de acces
dosarului fiscal 46. la dosarele fiscale -
Constituirea pe Necunoasterea
componente a dosarului conditiilor de
 fiscal 47. inregistrarea | consultare a
dosarului fiscal in
Registrul de eviden{a
dosarelor fiscale -
Pastrarea fizica a
unor dosare in
conditiile in care
contribuabilul s-a
desfiintat, si-a
schimbat sediul in
alt judet etc. -
Neconstituirea pe
componente -

Constituirea unor
dosare fard sa se
stie de existenta lor

48. Conducerea - Necunoasterea

registrului cu |persoanelor care
[persoanele care au _\ \au consultat
consultat dosarul fiscal |dosarul fiscal

Nota:
Identificarea riscurilor este al doilea document care se elaboreaza in cadrul procedurii
Analiza riscurilor si presupune atasarea riscurilor semnificative la operatiile stabilite in Lista
centralizatoare a obiectelor auditabile. De regula, se asociazé unul sau mai multe riscuri stabilite

de auditorii interni in cadrul procedurii de colectare si prelucrare a informatiilor sau din propria
experien{d. in situatia in care la operatiile audita-bile se ataseazd mai multe riscuri, analiza
acestora se va putea realiza pentru fiecare risc in parte sau pe total operatie/obiect auditabil.
In acest studiu de caz, au fost identificate 48 de operatii, prezentate in Lista centralizatoare
a obiectelor auditabile, cdrora le-au fost asociate tot atdtea riscuri, asa cum rezulta din

documentul Identificarea riscurilor.

Elaborarea Chestionarului de control intern - CCI

fn practica, in aceasta fazd a procedurii Analiza riscurilor, se elaboreaza si Chestionarul de
control intern prin intervievarea managementului general si a managementului de linie, dar gi pe
baza observarii fizice si a analizei documentelor colectate in procedura PO4 - Colectarea si
prelucrarea informatiilor.
Chestionarul de control intern reprezintaé documentul de baza pentru aprecierea nivelului
riscurilor, pe factori de risc, in faza urma&toare, fmpreund cu documentele colectate pana in acest
moment, din care auditorul intern, prin intrebarile formulate si raspunsurile primite, se asigura de
existenta si functionalitatea controalelor interne.
Auditorii interni vor elabora Chestionarul de control intern prin formularea de intrebari
adresate factorilor de management, referitoare la exercitarea controalelor si functionalitatea
acestora, la care cei auditati vor raspunde prin DA sau NU, conform modelului.

CHESTIONARUL DE CONTROL INTERN

Obiectivul 1, Modul de gestionare a dosarelor fiscale

ACTIVITATEA DE AUDIT DA |NU_ |Auditorii

Depunerea in ordine cronologicad a documentelor X = |Zotescu G.

Existenta componentei computerizate a dosarului |X Zotescu G.

fiscal
Componenta computerizata a dosarului fiscal x Cristescu M.
corespunde procedurii
Concomitent cu depunerea declaratiei de x CristescuM.
inregistrare fiscald a fost deschis si dosarul fiscal
Constituirea dosarelor pe ani X = |Cristescu M.

Constituirea pe componente a dosarelor fiscale |X Cristescu M.

Numerotarea secventiala a dosarelorfiscale x Cristescu M.

inregistrarea in registrul de intrari a x CristescuM.

documentelor existente la dosarul fiscal
Aranjarea pe localitati a dosarelorfiscale X = |CristescuM.

Asezarea in ordine alfabeticd a dosarelorfiscale |X CristescuM.

Opisarea dosarelorfiscale X = |Cristescu M.

Stabilirea duratelor de pdstrare a documentelor X = |Cristescu M.

la dosarul fiscal
Arhivarea dosarelor expirate X = |Cristescu M.

Obiectivul 2. Constituirea componentei ,, 0"a dosarului fiscal

ACTIVITATEA DE AUDIT DA |NU_ |Auditorii

Verificati existenta actului de constituire la dosar |X Zotescu G.

Existenta copiei dupa incheierea judecatoreasca |X Zotescu G.

Existenta declaratiei de inregistrare fiscala la x Zotescu G.

dosar

Atasarea copiei dupa certificatul de inregistrare |X Zotescu G.

fiscala la dosar
Atasarea copiei dupa certificatul de inmatriculare |X Zotescu G.
la dosar
Depunerea declaratiilor de mentiuni XxX Zotescu G.

Existenta la dosar a certificatului de inregistrare |X Zotescu G.

ca platitor de TVA

ACTIVITATEA DE AUDIT DA Auditorii

Existenta cererii pentru solicitarea inregistrarii |X Zotescu G

ca platitor de TVA
Depunerea copiei autorizatie pentru XxX Zotescu G.
comercializare alcool, bauturi alcoolice, cafea,
tutun

Obiectivul 3. Constituirea componentei ,,1" a dosarului fiscal

ACTIVITATEA DE AUDIT DA Auditorii

Existenta declaratiilor privind obligatiile de plata |X Cristescu M.

Atasarea declaratiilor privind impozitul pe profit |X CristescuM.

Depunerea deconturilor TVA Cristescu M.

Depunerea deconturilor de accize x Cristescu M.

Depunerea declaratiilor de impozit pe salarii x Cristescu M.

Verificati deconturile rectificative x CristescuM:

Existenta cererilor de rambursare a TVA Xx Cristescu M.

Atasarea integrala a documentatiei privind x Cristescu M.

rambursarea
Verificati cererile de eliberare a certificatelor x Cristescu M.
cota zero

Existenta documentelor privind exigibilitatea TVA |X Cristescu M.

Existenta cererii de optiunerprivind plata TVA Xx Cristescu M.

Aprobarea stabilirii proratei Xx Cristescu M.

Analiza cererii de solicitare a certificatelor de x Cristescu M.
atestarejiscala
Analiza certificatelor de atestare fiscala x Cristescu M.

Existenta raportarilor periodice x CristescuM.

Existenta bilanturilor contabile X CristescuM.

Existenta actelor de control X Cristescu M.

Atasarea contestajiilor depuse la dosar X Cristescu M.

Existenta intregii documentatii privind x Cristescu M.

contestatiile
Verificati decizia de solutionare a contestatiei X Cristescu M.

Analiza proceselor verbale de instituire a x CristescuM.

dob4nzilor si penalitatilor

Obiectivul 4. Constituirea componentei ,,2" a dosarului fiscal |

ACTIVITATEA DE AUDIT DA Auditorii

Atasarea la dosar a copiilor dupa titlurile Zotescu G.

executorii
Existenta instiinjarilor de plata Zotescu G.

Verificati procedurile care stabilesc sidefinesc |X Zotescu G.

responsabilitatile
Analiza copiilor dupa somatii Zotescu G.

Dosarele de executare inchise sunt atasate la Zotescu G.

dosar?
Existenta tuturor documentelor ce compun Zotescu G.
dosarul de executare inchis

Obiectivul 5. Modul de conducere a evidentelor

ACTIVITATEA DE A UDIT DA Auditorii

Existenta procedurilor Cristescu M.

Separarea sarcinilor sunt stabilite de proceduri |X Cristescu M.

Stabilirea si definirea responsabilitatilor prin Cristescu M.

|proceduri
1 Existenta registrului de eviden{a X CristescuM.

Completarea registrului de eviden{a Cristescu M.

Cuprinderea tuturor rubricilor necesare in Cristescu M.

Registrul de eviden{a
inregistrarea in Registru a tuturor dosarelor x Cristescu M.

intocmirea si conducerea anuala a Registrului x Cristescu M.

Atribuirea in ordine cronologica a numerelor de CristescuM.

ordine
inregistrarea in ordinea primirii a dosarelor x Cristescu M.

inregistrarea in termen a dosarelor xX CristescuM.

Existenta listei cu persoanele cu drept de acces la |X Cristescu M.

dosarele fiscale fizice
Existenta listei cu persoanele cu drept de acces la |X CristescuM.
dosarele fiscale computerizate
Existenta accesului securizat la dosarele fiscale |X CristescuM.
computerizate
Accesarea dosarelor fiscale computerizate pe x Cristescu M.
baza de parola

ACTIVITATEA DE AUDIT DA Auditorii

Modalitatea modificarii in baza de date. Cum si |X CristescuM. «

de catre cine?
1 Transferarea dosarului fiscal in cazul Cristescu M.
societatilor care si-au schimbat sediul in alt judet
Transmiterea dosarului la arhiva generala in CristescuM.
cazul societatilor care s-au desfiintat
Scoaterea dosarului fiscal informatic din x Cristescu M-
gestiunea operativa in cazul desfiin{arii,
lichidarii, transferului
Existenta listei cu persoanele care au consultat CristescuM.
dosarul fiscal
Verificarea identitatii persoanelor care consulta |X Cristescu M.
dosarul fiscal cu cele care au dreptul de acces la
dosarul fiscal
 Nota:
Chestionarul de control intern este un document care va fi luat consideratie si in etapa
Interventiei la fata locului, cand se vor efect testarile pe teren si se va include feedback-ul la unele
intrebari adresati nivelelor de management prin obtinerea punctelor de vedere ale personaj lului de
executie.

c) Stabilirea factorilor de analiza a riscurilor, a ponderilor si anit velurilor de apreciere ale

riscurilor se realizeaza tinand cont de normeli generale care se recomanda in utilizarea factorilor
privind:
- aprecierea controlului intern;

- aprecierea cantitativa;

- aprecierea calitativa.

Nota:
In practicd, auditorii interni pot adduga si alfi factori specifici activitatii auditate pentru
evidentierea unor particularitati ale activitatii auditate.
Factorul de risc este elementul utilizat pentru a identifica probabilitatea ca evenimentele s&
aiba un impact negativ asupra unui obiect auditabil
Nivelul factorului de apreciere a riscului reprezint4 modificarea produsa de impactul
riscului asupra activitatii analizate.
Aceast& faz4 se concretizeaz4 prin tntocmirea documentului StabilireiM factorilor,
ponderilor si nivelurilor de apreciere a riscurilor, care cuprinde pe coloand, factorii de analiza a
riscurilor, iar pe linie, nivele de apreciere ale acestora.
fn exemplul de mai jos, am luat in considerare cei trei factori de risc, recomandati de
normele generale, pentru care vom crea in mod corespunzator gi trei nivele de apreciere (de la 1 la
3), conform modelului prezentat in continuare.
Mentiondm ca, pentru stabilirea ponderii riscului se are in vedere importanta gi greutatea
factorului de risc in cadrul activitatii auditate si faptul c4 suma ponderilor factorilor de risc trebuie
sa fie 100.
Pentru factorii de rise s-au stabilit urmatoarele ponderi:
* FI- Aprecierea controlului intem..................... 50%;

© F2 - Aprecierea cantitativa.............cccccceeeees 30%;

* F3 - Aprecierea calitativa.............cccscceeeees 20%;

TOTAL 100%
 fn aceasta faz a procedurii - Analiza riscurilor, elaboram documentul Stabilirea factorilor
de risc si aprecierea ponderile si nivelurilor riscurilor, conform modelului:

Procedura - P05: Analiza riscurilor

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

STABILIREA FACTORILOR DE RISC $I APRECIEREA

PONDERILOR SI NIVELURILOR RISCURILOR

Misiunea de audit: Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale

Perioada auditata:
Entocmit: Cristescu Marian/Zotescu Gabriel Data:
Avizat: Vulcanescu Cornelia Data:

Factoride |Ponderea |Nivelul de apreciere a riscului (NO

risc factorilor N3 N2 Ni
(Fi) de risc
(Pi)

Aprecierea |PI-50% |Nu exista Exista Exista proceduri

controlului |proceduri proceduri, sunt |si se aplica
intern-FI cunoscute, dar
nu se aplica

Aprecierea ' Impact financiar | Impact financiar | Impact financiar

cantitativa- |\P2-30% |\ridicat \ | mediu foarte slab
F2
Aprecierea | P3-20% Vulnerabilitate Vulnerabilitate Vulnerabilitate
calitativa-> | ridicata medie foarte micd

F3

Nota:
Prin acest document se stabilesc, in functie de importanta si de greutatea factorilor de risc,
ponderile si nivelurile de apreciere ale riscurilor
Cei trei factori de risc sunt stabiliti prin normele generale si sunt acoperitori pentru
entitate, insd daca dorim sa evidentiem si alti factori de risc, cu nivelurile de apreciere
corespunzatoare, trebuie sa se aiba in vedere ca suma ponderilor tuturor factorilor de risc sd fie,
de asemenea, 100,

a) Stabilirea nivelului de apreciere al riscului pe factori de risc si determinarea punctajului

total al riscului presupune parcurgerea mai multor faze, si anume:
- aplicarea la ponderile factorilor de risc a nivelului de apreciere al acestora, pe baza
evaluarilor realizate de auditori cu privire la: functionalitatea controlului intern, influenta
elementelor cantitative (valoare, volum s.a.) si a elementelor de natura calitativa (vechimea
personalului, schimb4ri legislative gs.a.).
- determinarea punctajului total al riscului care se realizeaz& prin fnmultirea nivelului de
apreciere al fiecdrui risc cu ponderile factorilor de risc si prin insumarea acestora, pe fiecare risc,
rezulta punctajul total, conform formulei de calcul, prezentate in normele generale, si anume:

Pt = IRXN.

unde, P = punctaj total;

P. = ponderea riscurilor pentru fiecare factor;
N. = nivelul de apreciere a riscului pentru fiecare factor utilizat.

Pe baza informatiilor anterioare, aceasta faz se concretizeaza in elaborarea documentului

Stabilirea nivelului de apreciere a riscului pe factori de risc si determinarea punctajului total al
riscului, prezentat in continuare.

Stabilirea nivelului riscului si a punctajului total al riscului este i documentul din procedura

de Analiza riscurilor in care auditorii apreciazd"| nivelul riscurilor si determina punctajul total pe
baza documentelor in posesia cdrora au intrat padnd in acest moment, dar si pe baza expertizei
personale in domeniu.
in acest moment al analizei, Chestionarul de control intern (CCD), A prezentat anterior, este

documentul cel mai important pe care auditorul intern il are in vedere pentru evaluarea riscurilor.
Punctajul total pentru fiecare risc identificat a fost stabilit pe baza\ formulei de calcul
prezentatd mai sus.
Pentru continuarea analizei, auditorii au impdartit riscurile, in urmdtoarele trei categorii:

* Riscuri mici 1,0-1,5

* Riscuri medii —_1,6-1,9
* Riscuri mari 2,0-3,0

Activitatea de impartire a riscurilor pe cele trei categorii trebuie sa!l tind cont de resursele
alocate misiunii (numdr de persoane, timpul aferent ’ s.a.), respectiv sd aiba in vedere volumul
riscurilor pe care le pot audita si care pentru moment sa elimine riscurile care pot fi neglijate.
Numarul riscurilor medii se recomanda sa fie foarte redus (5-10%), pentru ca acesta »
demonstreaza o nehotaraére din partea auditorilor interni. in general, ris-u| curile medii se acorda
pentru operatiile pe care auditorii interni nu le cunosc bine din practica.
Elaborarea documentului Analiza riscurilor are un grad de subiectivitate destul de ridicat si
din aceste considerente auditorii interni aduc imbundtdtiri acestei lucrari pe toata perioada
interventiei la fata locului, in functie de informatiile privind activitatile auditate si a riscurilor
atasate acestora, pe care le evalueaza.

Profesionistii considera cd acesta trebuie sa fie un ,,document viu", in sensul cd poate fi

imbundtdtit pe parcursul deruldrii misiunii, in special, in etapa Interventiei la fata locului.

e) Clasarea activitatilor/operatilor pe baza punctajului riscurilor

se efectueaz4 avand in vedere punctajele totale obtinute anterior, in cadrul obiectivelor misiunii,
stabilite in ordinea impactului produs asupra activitatii, si se departajeaz4 pe o scara de trei nivele:
mari, medii si mici.
Impartirea riscurilor pe cele trei nivele se va realiza in functie de factorii de risc luati in
analiza si de importanta acestora. Spre exemplu, vom proceda la clasificarea riscurilor in mari,
medii si mici, stabilind limitele in care se vor incadra riscurile, care vor putea fi diferite de la un
obiectiv la altul.
In acest sens, propunem sd evaludm cat de important este fiecare factor de analizd al
riscului pentru activitatea auditata si in functie de nivelele stabilite (in cazul nostru de la I la 3)
delimitam panda unde se pot clasa riscurile ca fiind mari, respectiv medii si mici.
In studiul de caz prezentat mai sus, clasém riscurile si in functie de resursele de auditpe
care le avem la dispozitie, respectiv: nr. auditori, nr. obiective, timp afectat misiunii s.a., motiv

pentru care stabilim:

- riscurile cu un punctaj > 2,00 sunt considerate riscuri mari;

- riscurile care vor avea un punctaj cuprins intre 1,60 si 1,90 inclusiv limitele, vor fi
considerate caftind riscuri medii;

- toate riscurile care vor avea un punctaj < 1,50 vor fi clasate ca fiind riscuri mici.
Modalitatea de clasare a riscurilor pe care am prezentat-o este o propunere care incearcad s&
raspunda la intrebarea: ,, Cum se claseaza riscurile, pe cele trei categorii, in mari, medii si mici,

pentru fiecare obiectiv in parte?"

Considerdm ca aceasta argumentatie logica privind impartirea riscurilor in categorii de
riscuri este necesard, in mod special, pentru cei auditati, in ideea demonstrarii obiectivitatii

auditorilor si elimindrii suspiciunilor de subiectivitate in aceasta importanta faza de analiza a

riscurilor.
Aceasta faza se finalizeaz& prin elaborarea documentului Clasarea operatiilor in functie de
analiza riscului, prezentat in continuare.

Documentul Clasarea operatiilor in functie de analiza riscurilor cuprinde 48 de obiecte

auditabile si riscuri atasate acestora, care au fost grupate pe cele trei categorii (mari, medii si
mici).
In continuarea analizei, riscurile mici nu vor mai fi avute in vedere pentru auditare, iar
riscurile semnificative (mari si medii) vor intra in faza de ierarhizare a riscurilor in documentul
Tabelul puncte tari si puncte slabe, in ordinea cronologicd, stabilita prin Lista centralizatoare a
obiectelor auditabile.
In baza acestui document au rezultat 6 obiecte auditabile care nu vor mai fi luate in
considerare in vederea auditarii, fiind constituite numai din operatii ale cdror riscuri au fost
apreciate ca fiind mici si, in consecin{a, documentul Tabelul puncte tari si puncte slabe cuprinde 42
de obiecte auditabile si tot atdtea riscuri asociate acestora.

Pf) lerarhizarea activitatilor/operatiilor in functie de analiza riscurilor

se realizeazd pe baza informatiilor din fazele anterioare si, in special, a documentului Clasarea
operatiilor pe baza punctajului riscurilor $i se concretizeaza in elaborarea documentului Tabelul
puncte tari si puncte slabe, care da posibilitatea evaluarii fiec4rei operatii analizate si stabilirea
activitatilor entitatii auditate, care pot fi considerate puncte tari sau puncte slabe.
Documentul Tabelul puncte tari si puncte slabe contine atat punctul de vedere al auditorului
intern cu privire la nivelul impactului riscului asupra activit&tii auditate, cAt si gradul de incredere al
auditorului in functionarea controlului intern, care va conduce la minimizarea riscului, atunci cand

gradul de incredere este mare, si la maximizarea aparitiei riscului, atunci cand gradul de incredere
este mic.
lerarhizarea operatiilor in functie de analiza riscurilor se concretU zeazaprin elaborarea
documentului Tabelul puncte tari si puncte slabe in
care au fost cuprinse cele 42 de obiecte auditabile si tot atdtea riscuri asociate acestora, obfinute
din faza de Clasare a riscurilor. Analiza a pornit de la faptul ca toate operatiile cu riscuri mari
sdutnedii cuprinse in ierarhizare reprezinta puncte slabe. in urma analizei functionalitatii
sistemelor de control intern, au fost identificate 3 obiecte auditabile si 3 riscuri asociate acestora,

care au fost evaluate ca fiind puncte tari, care vor fi eliminati din auditare.
Operatiile identificate ca fiind puncte tari si riscurile asociate au fost evaluate astfel urmare
existenfei unor controale interne functionale, relevate de documente obtinute de la entitate,
documentele misiunilor anterioare, chestionarul de control intern si alte informatii de pe site-urile
institutiilor, mass-media etc, care limiteazd efectele riscurilor posibile.

Obiectele auditabile evaluate ca fiind puncte slabe, in numar de 39, vor fi preluate in
documentul ,, Tematica in detaliu a misiunii de audit intern, in ordine cronologicd, ocazie cu care

vorfirenumerotate".

g) Elaborarea Tematicii in detaliu a misiunii de audit intern se reali zeaz& prin selectarea
obiectelor auditabile, care au fost evaluate ca fiind puncte slabe si care vor fi avute fn vedere, in
continuare, de echipa de auditori. Documentul va fi semnat de seful structurii de audit intern gi va fi
adus la cunostint& principalilor responsabili ai entitatii auditate in cadrul Sedintei de deschidere.
Aceast& faz4 se concretizeaza in elaborarea Tematicii in detaliu a misiunii de audit intern pe
baza Tabelului puncte tari si puncte slabe care cuprinde obiectele auditabile ierarhizate ca fiind
puncte tari (T) si puncte slabe (S).

Nota:

De reguld, sunt avute in vedere toate obiectivele care au calificativul ,,slab", dar pot fi

cuprinse si obiective cu calificativul ,, tare", daca gradul de incredere al auditorului in realizarea

respectivului obiectiv este ,,scdzut".

In continuare, prezentém documentul Tematica in detaliu a misiunii de audit.

Procedura - P05: Analiza riscurilor

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

TEMATICA IN DETALIU A MISIUNII DE AUDIT

Misiunea de audit: Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale

Perioada auditata:
Entocmit: Cristescu Marian/Zotescu Gabriel Data:
Avizat: Vulcanescu Cornelia Data:
Nr. |Obiective Obiectele auditabile selectate Observatii
crt.
Modul de 1, Depunerea in ordine cronologica a
1 gestionare a|documentelor la dosarul fiscal 2. Constituirea
dosarelor bazei de date computerizata a dosarului fiscal 3.
fiscale Deschiderea dosarului fiscal odataé cu depunerea
declaratiei de inregistrare fiscala 4. Constituirea
pe ani a dosarelor fiscale 5. Numerotarea
secventiala a dosarului fiscal 6. Opisarea
dosarelor fiscale 7. Asezarea pe localitati si in
ordine alfabeticad a dosarului fiscal 8. Scoaterea
dosarului fiscal informatic din gestiunea operativa
9. Scoaterea dosarului fiscal din gestiunea proprie
Constituirea | 10. Constituirea separatad pe componente a
componentei | dosarului fiscal 11, Actul de constituire al
»0"a contribuabilului 12. Copie dupa incheierea
dosarului |judecatoreasca de inmatriculare 13. Copie
fiscal certificat inmatriculare 14, Declaratii mentiuni 15,
Cerere de luare in eviden{a ca platitor deTVA 16.
Copie autorizatie comercializare bauturi

Constituirea |17. Declaratii privind obligatiile de plata la buget

componentei |18. Declaratii privind impozitul pe profit 19.
Ja Deconturi TVA, accize 20. Declaratii impozit pe

dosarului salarii 21. Deconturi rectificative 22. Cereri si

fiscal certificate de atestare fiscala 23. Bilanturi
contabile si dari de seama 24, Acte de control 25.
Contestatii la actele de control 26. Procese verbale
de impunere
Constituirea |27, Atasare copie titluri executorii 28. Atasarea
componentei_|instiin{arii de plata 29. Atasare copie somatii 30.
wo" a Atasare dosar executare silita lichidat
dosarului
fiscal
5. |Modul de 31. Conducerea registrului de eviden{a a dosarelor
conducere a_|fiscale 32. inregistrarea tuturor dosarelor
evidentelor _|constituite 33. Conducerea anuald a registrului de
evidenta 34. Acordarea numerelor de deschidere in
ordine cronologica 35. Constituirea dreptului de
acces la dosarele fiscale computerizate si
elaborarea listei 36. Constituirea dreptului de
acces la dosarele fiscale fizice si elaborarea listei
37. Transferul dosarului fiscal 38. Constituirea pe
componente a dosarului fiscal 39. inregistrarea
dosarului fiscal in registrul de evidenta

Nota:
Procedura Analiza riscurilor a inceput cu elaborarea documentului Lista centralizatoare a
obiectelor auditabile, care a cuprins 48 de operatii/ obiecte auditabile, si s-a finalizat cu Tematica
in detaliu a misiunii de audit, in care au fost selectate numai 39 de obiecte auditabile.

Aceste operatii/obiecte auditabile, cuprinse in Tematica in detaliu a misiunii de audit, vor

intra in activitatea de auditare, deoarece reprezinta riscuri semnificative pentru domeniul auditat si
vor fi supuse diferitelor testari, stabilite prin Programul de interventie la fata locului, care se vor
materializa in FIAP-uri si FCRI-uri, acolo unde este cazul, si in final vor fi transferate si comentate
in Raportul de audit intern.
fn ultima coloand din cadrul Tematicii in detaliu a misiunii de audit, am consemnat

numarul paragrafului din Raportul de audit intern in care a fost prezentata operatia/obiectul
auditabil selectat in vederea auditdarii, pe baza testarilor efectuate in Etapa de Interventie la fata
locului
In situatia in care, se considera necesar, in Tematica in detaliu a misiunii de audit, la

obiectele auditabile selectate se pot adduga si alte obiecte auditabile, care nu au fost auditate in
ultimii 3 ani si/sau nu au fost supuse analizei riscurilor, iar aceasté completare va fi mentionata in
coloana ,,Observatii".

Nota:
Documentul Tematica in detaliu a misiunii de audit este rezultatul final al celei mai
importante proceduri Analiza riscurilor, din prima etapa Pregatirea misiunii de audit, si cuprinde
obiectele auditabile selectate, ca fiind riscuri semnificative/puncte slabe, pe care le vom avea in
vedere, in continuare, spre auditare, dupd cum urmeaza:

* In etapa a doua, Interventia la fata locului, activitatile/operatiile selectate ca obiecte

auditabile, prin Tematica in detaliu a misiunii de audit, vor fi supuse unor diverse testari de cdtre
echipa de auditori Precizam faptul ca testarile se vor realiza pe esantioane mici, de 2-5%,
maximum 10%, in conformitate cu buna practica internationala in domeniu. Mentiondm cd aceasta
regula nu se recomanda la populatii foarte mici, numarul de esantionare putdand fi chiar 100%. De
asemenea, la esantioane constituite pentru populatii foarte mari, trebuie respectate tehnicile
Statistice recunoscute, in situatia in care testdrile au rezultate bune, acestea demonstreazda

functionalitatea controlului intern, indiferent daca procedurile exista sau nu, se confirma ca ele
sunt respectate de personalul entitatii Operatiile la care testarile scot in evidenta nereguli,
disfunctionalitati, abateri de la norme, probleme sau chiar iregularitati, se vor repeta de catre
auditori, daca se impune, cu aceleasi dimensiuni ale esantioanelor sau cu esantioane mai mici.
Indiferent daca problemele/iregularitatile nu mai apar, in noile esantioane, auditorii interni vor
intocmi pentru cele care au aparut FIAP-uri, respectiv FCRI-uri. In situatia in care,
problemelefiregularitatile apar din nou, atunci auditorii interni prin recomandarile cuprinse in
FIAP-uri/FCRI-uri vor solicita managementului de linie efectuarea unor inspectii/controale pe o
perioada de timp m urmd, eventual pana la prescriptia efectelor acestora, in vederea evaluarii
dimensiunilor reale ale problemelor/ iregularitatilor. Despre rezultatele acestora, managementul
va informa si echipa de auditori, indiferent daca misiunea a fost incheg iatd, iar auditorii interni
vor completa cu noi recomandari Calendarul de implementare al recomandarilor si le vor urmari
in continuare.
Jn etapa a treia, Raportarea unditului intern, auditorii vor trata in raport fiecare obiect
auditabil selectat in Tematica in detaliu a misiunii de audit, respectiv:

- daca testarile au iesit pozitive, se va aprecia ca operatiile audi-tate respecta procedurile stabilite
de norme si controlul intern functioneaza;
- daca testarile au iesit negative, vor fi prezentate in FIAP-uri si respectiv FCRI-uri care vor fi
discutate si comentate cu perso* naiul implicat pentru intelegerea problemelor/iregularitatilor,
cauzelor si consecintelor acestora si a recomandarilor propuse de auditorii interni
in etapa a patra, Urmdrirea recomandarilor, auditorii interni vor avea in vedere, atat

implementarea tuturor recomandarilor referitoare la obiectele auditabile selectate, in Tematica in

detaliu a misiunii de audit, cat si recomandarile care se vor adauga in urma comunicarii, de cdtre

managementul de linie, a rezultatelor inspectiilor/controalelor recomandate de echipa de auditori

interni, prin Calendarul de implementare al recomandarilor. Mentionezfaptul ca activitatea de
urmarire a implementarii recomandarilor se continua pdnd la implementarea tuturor
recomandarilor sau panda la declansarea urmdatoarei misiuni de audit intern planificata.

1.4, Elaborarea Programului de audit intern

Elaborarea Programului de audit intern se realizeaza pe baza datelor de identificare a
misiunii de audit si a analizei riscurilor, efectuaté mai sus, structurata pe cele patru etape, prezentate
in Figura nr. 12 - Derularea misiunilor de audit intern. Acesta este un document intern de lucru al
structurii de audit si cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliat& actiunile de efectuat necesare
atingerii obiectivului auditat, repartizarea acestora pe fiecare auditor, numéarul de ore planificat si
locul de desfasurare a actiunii.
Programul de audit intern are ca scop:
- asigura seful structurii de audit intern ca au fost luate in considerare toate aspectele
referitoare la obiectivele misiunii de audit intern;
- garanteaz4 repartizarea sarcinilor si planificarea activitatilor de ctre supervizor.
Programul de audit intern, in faza initiala, cuprinde atat procedurile care au fost deja
finalizate, dar si alte proceduri care urmeaza a fi realizate de cAtre auditorii interni si pentru care se
aloca timpul aferent.
Pe parcursul desfasurarii misiunii de audit, Programul de audit intern se poate modifica in
conditiile in care, pentru anumite operatii, timpul de interventie la fata locului nu s-a putut aprecia
corect, insd cu incadrarea in programul stabilit initial.

1.5. Sedinta de deschidere

Sedinta de deschidere a interventiei la fata locului se deruleaza la unitatea auditata, cu
participarea auditorilor interni, a sefului compartimentului gi a personalului entit&tii/stracturii
auditate.
Scopul sedintei de deschidere il reprezinta intdlnirea cu reprezentanjii entitdfii/structurii
auditate pentru a discuta domeniul auditului, obiectivele urmarite si modalitatile de lucru privind
misiunea de audit si aducerea la cunostinja a programului de interventie la fata locului
Ordinea de zi a gsedintei de deschidere trebuie s& cuprinda:
- prezentarea auditorilor interni;
- prezentarea obiectivelor misiunii de audit intern;
- discutarea gi stabilirea termenelor pentru prezentarea documentelor solicitate in vederea
efectuarii verificarilor;
discutarea tematicii in detaliu;

- acceptarea calendarului intalnirilor;

- comunicarea modului de realizare a interventiei la fata locului;
- asigurarea conditiilor materiale necesare derularii misiunii de audit intern.
fn vederea realizarii acestei proceduri, auditorii contacteaza entitatea auditata gi stabilesc
data organiz&rii gsedintei de deschidere.
Sedinta de deschidere se finalizeaz4 prin incheierea Minutei sedintei de deschidere, conform
modelului prezentat in continuare.

Procedura - P07: Sedinja de deschidere

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

MINUTA SEDINTEI DE DESCHIDERE

Misiunea de audit: Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale

Perioada auditata:
Entocmit: Cristescu Marian/Zotescu Gabriel Data:
Avizat: Vulcénescu Cornelia
Lista participantilor:
Numele Functia Directia/ Nr. E-mail |Semnatura
Serviciul telefon
Vulcanescu | Auditor SAI
Cornelia
Cristescu Auditor SAI
Marian
Zotescu Auditor SAI
Gabriel
Patrascu Coordonator |Compartiment
George compartiment | Gestionare
dosare fiscale
lordache Inspector Compartiment
Viorel Gestionare
dosare fiscale
Comdnescu | Inspector Compartiment
Petre Gestionare
dosare fiscale
Vasilescu Inspector Compartiment
Gheorghe Gestionare
dosare fiscale
Stenograma sedintei:

- Prezentarea echipei de auditori care urmeaza sa efectueze misiunea de

audit; '
- Prezentarea auditului intern de catre auditori, in special, a obiectivelor
generale ale auditului intern, precum si semnificatia auditului intern;
- Prezentarea Programului interventiei la fata locului, obiectivele auditabile
care se intentioneaza a fi realizate, dupa analizele de risc efectuate, S-a
solicitat parerea auditatilor cu privire la aceste obiective, unde s-au facut
remarci cd acestea, in general, reprezinta zone cu risc, dar au fost aduse si
unele obiecfii cu privire la plata facturilor in sensul ca angajamentele s-au
facut numai in conditiile in care existau disponibilitati banesti;
- Stabilirea persoanelor pe care auditorii le pot contacta in vederea colectarii
informatiilor, efectuarii de teste asupra muncii lor si pentru a lua interviuri. A
fost stabilit programul intdlnirilor si timpul necesar pentru realizarea acestor
|proceduri;
Stabilirea conditiilor pe care auditatul trebuie sd le asigure in vederea
realizarii misiunii de audit (spatiu de lucru, calculatoare, posibilitate de
editare etc);
- Convenirea unor aspecte procedurale, respectiv eventualitatea unor sedinte
intermediare in cursul auditului, informarea sistematicd asupra constatarilor.
S-a stabilit data Reuniunii de inchidere, inclusiv participantii;
- Stabilirea modalitatii de redactare a Raportului de audit (cGnd, cum si cui va
fi distribuit). Recomandarile formulate ca urmare a eventualelor dis-
functionalitati constatate vor fi discutate si analizate cu structura auditata,
inclusiv Calendarul implementarii si persoanele raspunzatoare cu
implementarea recomandarilor.

2. Interventia la fata locului sau munca pe teren

Etapa Interventiei la fata locului const in colectarea documentelor, analiza si evaluarea

activitatii $i cuprinde urmatoarele proceduri:
2.1. Colectarea dovezilor
2.2. Constatarea si raportarea iregularitatilor
2.3. Revizuirea documentelor de lucru
.2.4, Sedinta de inchidere.
 2.1. Colectarea dovezilor

Procedura de colectare a dovezilor de audit consta tn continuarea colectarii documentelor,

analizei $i evaluarii acestora, activitate inceputa in Procedura de colectare si prelucrare a

informatiilor, din etapa de Pregdtire a misiunii de audit intern.
Scopul acestei proceduri il constituie efectuarea testarilor stabilite prin Programul
preliminar al interventiei la fata locului $i obtinerea de probe/dovezi de audit adecvate, suficiente gi
relevante pentru formularea constat&rilor, recomand§rilor si concluziilor.
Probele de audit intern sunt dovezi de audit asupra constatarilor efectuate gi trebuie sa fie
adecvate, convingatoare, concrete gi de incredere. Probele de audit intern pot fi:

- dovezi fizice: obtinute in urma observarii;

- dovezi testimoniale: reprezentand declaratia ca raspuns la interviuri sau anchete;
- dovezi documentare: forma cea mai des intalnita o reprezinté documentul fn baza cdruia
s-a realizat constatarea de audit;

- dovezi analitice: reprezinté comparatii cu operatiuni similare, cu operatiuni efectuate

anterior, cu rationamente;

La realizarea procedurii de colectarea dovezilor contribuie auditorii si supervizorul, fiecare

avand atributii specifice, astfel:
© Auditorii:
efectueaza testarile si procedurile prev4zute prin program;
apreciaz4 dovezile obtinute din punct de vedere al adecvarii, suficientei si relevantei;
colecteaz4 documentele si pentru celelalte obiective ale misiunii de audit;
numeroteaz4 documentele;

- prega&tesc gi finalizeaz4 FIAP-urile impreuna cu supervizorul;

discuté FIAP-urile cu cei auditati;
transmit FIAP-urile spre avizare supervizorului;
- fndosariaz4 documentele utilizate in cadrai misiunii;
eticheteaz4, numeroteaz4 gi indosariaz4 testele si FIAP-urile in dosarul permanent -
sectiunea A.
* Supervizorul:
- analizeazd si supervizeaza testele;
- revede si supervizeaz4 FIAP-urile.
in practica, pregatirea si finalizarea FIAP-urilor se realizeaza prin parcurgerea mai multor
pasi, cu scopul de a asigura imbundtatirea calitatii acestora si eliminarea situatiilor contradictorii
intre problema constatata si justificarile sustinute de cdtre cei auditati, astfel:
- auditorii identifica/constaté problema;
- problema este adusd verbal la cunostinta auditatului;
- auditorii analizeaza problema identificaté cu supervizorul, o formuleaz4 si intocmesc

- prezinté FIAP-ul auditatului, il discuta gi fl semneaz& pentru conformitatea constatarii;

- inainteazi FIAP-ul semnat spre avizare supervizorului;
- indosariaz4 FIAP-ul.
In situatia in care auditatul nu este de acord sd semneze FIAP-ul se poarta discutii, iar daca
elementele prezentate de acesta sunt de formd, auditorul opereazd respectivele modificdri, iar daca
acestea sunt de fond, auditorul le retine pentru rediscutarea acestora cu supervizorul si ulterior
obtine acordul celui auditat pentru confirmarea constatarii
In situatia cdnd auditatul nu accepta sé semneze FIAP-ul, pentru conformitatea constatarii
auditorul il discuta cu nivelele superioare ale celui auditat si hotardste daca mentine sau nu FIAP-
ul
Din partea entitatii auditate semneaza FIAP-ul seful compartimentului auditat sau persoana
desemnata de catre acesta, numai pentru confirmarea constatarilor existente in FIAP¢nu si pentru

celelalte elemente continute de acesta.

Indiferent de rezultatul discutiilor, auditorul va trebui, in continuare, sd se preocupe de

culegerea de dovezi pentru acest FIAP care poate fi un FIAP valoros.

De asemenea, auditorul va trebui sa stabileasca daca introduce FIAP-ul inRaportulde

auditintern sau il mai pdstreazad pentru documentare. Totusi auditorul, daca considera, poate sa
introduca in raport FIAP-ul nesemnat

Pentru realizarea obiectivelor care stau in fata auditorilor in etapa Interventiei pe teren,
acestia vor apela la tehnicile si instrumentele specifice muncii de audit, gi anume:

A. Tehnici de audit intern

Al. Verificarea asigura validarea, confirmarea, acuratetea inregistrarilor, documentelor,

declaratiilor, concordanta cu legile $i regulamentele, precum gi eficacitatea controalelor interne.

Tehnicile de verificare sunt:
a. Comparatia: confirma identitatea unei informatii dupa obtinerea acesteia din dou sau
mai multe surse diferite;

b. Examinarea: urmirirea, in special, a detectarii erorilor sau a iregularit&tilor;

c. Recalcularea: refacerea calculelor matematice;
 d. Confirmarea: solicitarea informatiei din doud sau mai multe surse independente (a treia
parte) in scopul validarii acesteia;
e. Punerea de acord: procesul de potrivire a doua categorii diferite de tnregistrari;
f. Garantarea: examinarea documentelor de la articolul tnregistrat cu documentele
justificative in scopul verificarii realitatii tranzactiilor inregistrate;
g. Urmarirea: examinarea documentelor justificative cu documentele de la articolul
inregistrat, avand scopul de a stabili daca toate tranzactiile reale au fost inregistrate.
A2. Observarea fizicd reprezinté o modalitate prin care auditorii interni isi formeaza o parere
proprie.
A3, Interviul se realizeaza de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor
auditate/implicate/interesate. Informatiile primite trebuie confirmate cu documente sau chestionare.
A4, Analiza const& in descompunerea unei entit&ti/activitati in elementele componente, care
pot fi izolate, identificate, cuantificate si masurate distinct.

B. Instrumente de audit intern

B1, Chestionarele si listele de verificare sunt instrumente care cuprind tntrebarile pe care le
formuleaza auditorii interni si sunt de mai multe tipuri:
a. Chestionarul de luare la cunostinta (CLC) - cuprinde intrebari referitoare la contextul
socio-economic, organizarea interna, functionarea entitatii/structurii auditate, se utilizeaz4 in etapa

de Pregatire a misiunii de audit $i se indosariaz4 in Dosarul permanent - sectiunea C;

b. Chestionarul de control intern (CCI) - ghideaz& auditorii interni fn activitatea de
identificare obiectiva a disfunctiilor si a cauzelor reale ale acestor disfunctii, se utilizeaza in etapa
de Pregatire a misiunii de audit, procedura de Analiza riscurilor $i se indosariaz& in Dosarul
permanent - sectiunea C;
c. Chestionarul - lista de verificare (CLV) - utilizat pentru stabilirea conditiilor pe care
trebuie s4 le indeplineasca fiecare domeniu auditabil si cuprinde un set de tntrebari standard privind
obiectivele definite, responsabilitatile, mijloacele financiare, tehnice si informationale si resursele
umane existente. Acest document se realizeaz4 in etapa de Interventie la fata locului, pentru
realizarea procedurii de Colectarea dovezilor si se indosariaz4 in Dosarul permanent - sectiunea C
B2. Tabloul de prezentare a circuitului documentelor auditului -pista de audit care permite:
- stabilirea fluxurilor informatiilor, atributiilor gi responsabilit&tilor;
- stabilirea documentatiei justificative complete;
- reconstruirea operatiunilor de la suma totala panda la detalii individuale si invers.
B3. Formularele constatarilor de audit intern se utilizeaz4 pentru prezentarea fundamentata
a constatarilor auditorilor gi sunt:
 a. Formularul de identificare si analiza a problemei (FIAP), care se intocmeste pentru
fiecare disfunctionalitate/iregularitate constatataé, in cadrul lui sunt prezentate problema (domeniul),
constatarile, cauzele, consecintele gi recomandfrile auditorilor. FIAP-ul se supervizeaza si se aduce
la cunostinta reprezentantilor entitatii/structurii auditate;
b. Formularul de constatare si raportare a iregularitatilor (FCRI), care se intocmeste in
cazul in care auditorii interni constata abateri de la regulile procedurale si metodologice, respectiv
de la prevederile legale aplicabile entitatii/structurii auditate gi care ar putea produce prejudicii pe
seama fondurilor publice. Iregularitatile constatate se transmit imediat sefului structurii de audit,
care va informa, in termen de trei zile, conducatorul entitatii auditate si structura de control abilitaté
pentru continuarea verificarilor.
in Etapa de Interventie la fata locului, auditorii vor avea in vedere, fara a se limita la
acestea, urmatoarele:
- cunoasterea activitatii/sistemului/procesului/programului supus verificarii si studierea
procedurilor aferente;
- intervievarea personalului auditat;
- verificarea tnregistrarilor contabile;
- analiza datelor si informatiilor;
- evaluarea eficientei si eficacit&tii controalelor interne;
realizarea de testari;

verificarea modului de indeplinire a recomandarilor aprobate prin rapoartele de audit

anterioare.

2.2. Constatarea si raportarea iregularitatilor

in situatia descoperirii unor iregularitati, existé o procedura speciala de raportare a lor,

datorit4 gravitatii, cétre conducerea entitatii, dar si pentru stoparea rapida a efectelor negative pe
care eventual le pot produce.
Auditorii interni cand ajung la concluzia ca s-a comis o iregularitate sau ca exista
semnalmentele aparitiei iminente a unei iregularitati sunt obligati si raporteze, cel mai tarziu a doua
zi, conducatorului structurii de audit intern prin transmiterea Formularului de constatare si
raportare a iregularitatilor (FCRI).
Procedura, in acest caz, presupune implicarea auditorilor si supervizorului prin parcurgerea
urmatorilor pagi, si anume:
* Auditorul - raporteaz4 conducatorului structurii de audit intern, cel mai tarziu a doua zi,
iregularitatile constatate care pot fi abateri de la regulile procedurale si metodologice, respectiv de
la prevederile legale, aplicabile entit&tii/structurii/programului/operatiunii auditate si care ar putea
produce prejudicii pe seama fondurilor prin netransmiterea FCRI-ului;
* Supervizorul - informeaza in termen de trei zile conducatorul entit&tii auditate si structura
de control abilitat4 pentru continuarea verificarilor.
in concluzie, in etapa Interventiei la fata locului, in cadrul procedurii Colectarea dovezilor,
se continua activitatea de adunare a probelor de audit inceputa in etapa de Pregdtire a misiunii, cu
ocazia efectuarii mai multor categorii de teste si intocmirii FIAP-urilor, care vor fi avute in vedere
la elaborarea proiectului Raportului de Audit Intern.
Dupa Sedinja de deschidere, practic incepe derularea Etapei de Interventie la fata locului. in
procedura de colectare a dovezilor se porneste de la Programul interventiei la fata locului realizat
in Etapa de Pregatire a misiunii de audit, prin care ne-am planificat si am elaborat, avand in vedere
Chestionarul de control intern, principalele liste de verificare gi testari pe care le vom efectua pe
teren. in Etapa Interventiei la fata locului, testarile planificate le vom imbunat&ti cu elementele
specifice care apar si le vom completa cu liste de control, interviuri, note de relatii, teste, foi de

lucru $.aj
In final pe baza acestor testAri pe teren vom trece la elaborarea Fiselor de identificare si
analizé a problemelor (FIAP-uri) sau a Formularelor de constatare si raportare a iregularitatilor
(FCRD).

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI

Misiunea de audit: Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale

Perioada auditata:
Entocmit: Cristescu Marian
Avizat: Vulcanescu Cornelia

Problema
Nerespectarea modului de opisare a documentelor existente la dosarul fiscal. Potrivit cap. II, pct. 1
din OMF 1630/1999 privind aprobarea Normelor metodologice de gestionare a dosarelor fiscale ,,paginile
din dosarul fiscal se numeroteaza secvential, in ordine crescdtoare si fara pauza intre numere. Fiecare
componenta a dosarului fiscal trebuie sa aiba la inceput un opis la documentelor continute, care se
completeaza pe masura intrarii acestora”.
 Constatare
Componenta ,,0" a dosarelor fiscale nu contine un opis al documentelor, iar la componenta ,, 7" a
dosarelor fiscale documentele nu sunt numerotate.
Cauza
Din analiza a rezultat ca in dosarele fiscale, documentele depuse nu au fost numerotate $i nici
opisate, datorité nerespectarii atributiilor stabilite prin fisa postului si a faptului c& acest aspect a fost tratat cu
superficialitate de personalul compartimentului.

Consecinte
Datorita faptului cd nu se cunosc documentele care exista la dosarul fiscalj aceasta ingreuneaza
verificarea existentei unui anumit document, atunci cand i impune.
in cazul pierderii sau sustragerii unor documente din dosarele fiscale est foarte greu de stabilit acest
lucru si, de asemenea, care ar putea fi persoanei responsabile.

Recomandari
1, Elaborarea unei proceduri scrise $i formalizate gi stabilirea unui respon-i sabil de procedura gi
actualizarea figelor de post ale salariatilor.
2. Preocupare pentru ocuparea posturilor vacante.
3. Verificarea dosarelor fiscale constituite cel putin de la inceputul anulu pana la zi, in vederea
depistarii tuturor acelora care nu au fost opisate | numerotate.
4. Informarea auditorilor interni cu privire la modul cum se vor organiz activitatile recomandate.
5. Verificarea gi instruirea sistematica a salariatilor de catre seful serviciulli pentru a urmari modul
de insugire si respectare in practicaé a procedurile
6. Influenfarea evaluarilor cu rezultatele acestor verificari privind mc de indeplinire a atributiilor de
catre salariati.

Auditor intern,
Supervizat,
Pentru conformitate,

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

FORMULAR DE CONSTATARE SI RAPORTARE A

IREGULARITATILOR
Catre: Conducatorul Compartimentului de Audit public intern

fn urma misiunii de audit public intern privind Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale efectuati
la Compartimentul Gestionare dosare fiscale s-au constatat urmtoarele:

Constatari:
Deconturile TVA depuse de agentii economici pentru luna iulie 2005 si tnregistrate in luna august nu
sunt depuse la dosarul fiscal.
O parte din aceste documente se aflau in cadrul Compartimentului Prelucrare analitica, nefiind
prelucrate de circa 7 luni, iar o parte se aflau in cadrul Compartimentului de Gestionare dosare fiscale,
nefiind inregistrate in registrul de evidenta si, in consecin{, neatasate la dosar.
Actul sau actele normative incdlcate:
Potrivit dispozitiilor pct. 2 cap. I din OMFP nr. 1.630/1999 privind aprobarea normelor
metodologice de gestionare a dosarelor fiscale, componenta ,,1" a dosarului fiscal confine printre alte
documente si deconturile de TVA.
Recomandari:
1. Predarea zilnica a situatiilor financiare pe baz de proces verbal de pre-dare-primire semnat atat
de conducatorul Compartimentului Prelucrare analitica, cat si de conducatorul Compartimentului de
Gestionare dosare fiscale.
2. Prelucrarea in termen de maxim 48 ore de la data primirii documentelor de la Compartimentul
Prelucrare analitica, pe fiecare platitor.
3. Urmirirea zilnica de catre seful Compartimentului Prelucrare analiticd a documentelor
repartizate, in vederea prelucrarii si a modului cum au fost prelucrate.
4. intocmirea unor proceduri de simplificare a primirii documentelor de repartizare pe salariati si de
prelucrare in cadrul Compartimentului Gestionare dosare fiscale, pentru realizarea acestei activitati in
termen.

5. Documentele primite tn cadrul Compartimentului de Gestionare dosare fiscale vor fi inregistrate

si depuse la dosar in aceeasi zi.
6. Actualizarea fiselor posturilor salariatilor din cadrul Compartimentului Gestionare dosare fiscale.
7. imbunatatirea pregatirii profesionale a functionarilor publici ce gestioneaza dosare fiscale.

Anexe:
- Copii xerox ale deconturile TVA depuse de agentii economici pentru luna iulie 2005 si
inregistrate in luna august, care s-au regasit in cadrul Compartimentul Prelucrare analitica.
- Copii xerox dupa filele din Registrul de evidenfa in care ar fi trebuit si se regdseasca inregistrate
aceste deconturi.
- Interviul dat de domnul Patragscu George, Coordonatorul Compartimentului Dosare fiscale.
Auditorul intern: Data:

Nota:

Mentionadm ca pentru aceasta problema a fost elaborat si FIAP

2.3. Revizuirea documentelor de lucru

Revizuirea documentelor de lucru se realizeaz4 in mai multe momente, dup4 cum urmeaza:
a) Constituirea dosarelor de audit intern
* Dosarul permanent cuprinde urmatoarele sectiuni:
Sectiunea A - Raportul de audit intern si anexele acestuia:
- ordinul de serviciu;

- declaratia de independenta;
- trapoarte (intermediar, final, sinteza raportului de audit intern);
- teste;
- figele de identificare gi analizd a problemelor (FIAP);
- formularele de constatare gi de raportare a iregularitatilor

(FCRD;
programul interventiei la fata locului;
Sectiunea B - Administrativa:
- notificarea privind declangarea misiunii de audit intern;
- minuta sedintei de deschidere;
- minuta reuniunii de conciliere;

- minuta sedintei de inchidere;

- corespondenté cu entitatea/structura auditata.
Sectiunea C - Documentatia misiunii de audit intern:
- strategii interne;
- reguli, regulamente gi legi aplicabile;
- proceduri de lucru;
- materiale despre entitatea/structura auditata (indatoriri, responsabilitati, numar de angajati, figele
posturilor, graficul organizatiei, natura si locatia tnregistrarilor contabile);
- informatii financiare;
- trapoarte de audit intern anterioare si rapoarte de audit externe;
- informatii privind posturile cheie/fluxurile de operatii;
- documentatia analizei riscului;
- documentatia privind sistemul de control intern (aprobari, autorizari, separarea sarcinilor,
supervizarea, reconcilierea, rapoarte
ete.)
Sectiunea D - Supervizarea si revizuirea desfasurdarii misiunii de
audit intern si a rezultatelor acesteia:
- lista de supervizare a documentelor.
* Dosarul documentelor de lucru cuprinde copii xerox a documentelor justificative, extrase
din acestea, care trebuie s4 confirmesgi s& sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul este
indexat prin atribuirea de litere si/sau cifre pentra fiecare sectiune/obiectiv de audit din cadrai
Programului de audit intern. Indexarea trebuie s4 fie simpl4 si usor de urmarit.

b) Revizuirea propriu-zisad a documentelor de lucru

Revizuirea se efectueaza de c&tre auditorii interni, inainte de intocmirea proiectului
Raportului de audit intern, pentra a se asigura cé documentele de lucra sunt pregatite in mod
corespunzator $i cA acestea furnizeaz& un sprijin adecvat pentra munca efectuata si pentra
dovezile/probele adunate in timpul misiunii de audit intern.
in acest scop, auditorii revad FIAP-urile si documentele de lucru din punct de vedere al
formei si al continutului, asigurandu-se c4 dovezile de audit prezentate in actele dosarului pot trece
testul de evident& si pot parcurg urmatoarele faze:
- eticheteazd si numeroteaza toate documentele pe m&sur4 ce auditul progreseaza;
- apreciazé dac4 FIAP-urile si documentele de lucra asigura un sprijin corespunzator pentra
misiunea de audit intern;
- revizuiesc lucrarile din punctul de vedere al continutului gsi al formei si apreciazd dac&
FIAP-urile si documentele de lucra pot trece testul de eviden{a;
- efectueaz4 modificarile necesare la documente;

- intocmesce Nota centralizatoare a documentelor de lucru;

- indosariaz4 Nota centralizatoare a documentelor de lucru in Dosarul permanent,
Sectiunea C.
Procedura de revizuire se concretizeaz4 prin elaborarea Notei centralizatoare a documentelor de
lucru.

c) Pastrarea si arhivarea dosarelor de audit intern

Dosarele de audit intern sunt proprietatea entitatii publice si sunt confidentiale. Ele trebuie pastrate
pana la indeplinirea recomandarilor din raportul de audit intern, dupa care se arhiveaza in
concordant& cu reglementirile legale privind arhivarea.

2.4. Sedinta de inchidere

Sedinta de inchidere a interventiei la fata locului are drept scop prezentarea opiniei
auditorilor interni, a constat&rilor si a recomand§rilor preliminare, precum gsi discutarea Planului de
actiune, insotit de Calendarul de implementare a recomandarilor, ocazie cu care se intocmeste
Minata sedintei de inchidere.
in cadrul Sedinjei de inchidere, auditorii urmaresc s4 se asigure ca, constatarile si
recomandarile sunt clare, obiective, fundamentate, relevante, ugsor de inteles si nu vor permite

interpret&ri. Constatarile trebuie sa fie fundamentate pe probe de audit, documente doveditoare si sa

fac trimitere la reglementarile nerespectate. De asemenea, aspectele semnalate trebuie sa ajute
conducerea entit&tii/structurii auditate in luarea unor decizii manageriale pentru eliminarea
deficientelor constatate.
In acest sens, auditorii interni planificd Sedinja de inchidere cu acordul entitatii auditate gi
invité supervizorul si conducatorii entitatii/structurii auditate.
Procedura se concretizeaza prin intocmirea Minutei sedintei de inchidere, conform
modelului prezentat in continuare.
Modelul privind tntocmirea Minutei sedintei de inchidere este urmatorul:

Procedura — P11: Sedinta de inchidere

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern
MINUTA SEDINTEI DE iNCHIDERE

A. Mentiuni generale:
Misiunea de audit: Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale
Entocmit: Cristescu Marian/Zotescu Gabriel Data:
Avizat: Vulcaénescu Cornelia Data:

Lista participantilor:
Numele Functia Directia/ Nr. E-mail |Semnatura
Serviciul telefon
Vulcaénescu | Auditor SAT
Cornelia
Cristescu Auditor SAT
Marian
Zotescu Auditor SAT
Gabriel
Patrascu Coordonator |Compartiment
George compartiment |Dosare fiscale
lordache Inspector Compartiment
Viorel Dosare fiscale
Comdnescu_ | Inspector Compartiment
Petre Dosarejiscale
Vasilescu Inspector Compartiment
Gheorghe Dosare fiscale

B. Concluzii:
fn cadrul sedinfei s-a prezentat fiecare obiectiv care a fost supus auditaril
Constatarile efectuate au fost discutate pentru fiecare obiect auditat si sustinute
cu dovezi.
Problemele identificate in functionalitatea activitatilor au fost discutate in
detaliu, insistandu-se asupra consecintelor pe care acestea le produc in cazul in care nu sunt solufionate, s-a
insistat asupra cauzelor care au dus la aparitia
acestor probleme si acelor care le-au mentinut.
Recomandarile care urmeaza a fi implementate pentru eliminarea deficientelor
constatate au fost prezentate partii auditate si care ar putea fi rezultatele in
cazul in care sunt implementate corect si in termen.

Referitor la constatarile efectuate nu au fost formulate obiectii majore asupra

constatarilor efectuate.
Prin semnarea prezentei, salariatii din cadrul Compartimentului Gestionare
dosare fiscale recunosc ca le-au fost inapoiate toate documentele puse la
dispozitia echipei de auditori.

in acelasi timp, entitatea auditata a prezentat Planul de actiune si Calendarul de

implementare a recomandarilor prin care au stabilit actiunile ce le vor avea in vedere pentru
solutionarea lor, termenele si persoanele responsabile, care au fost discutate cu echipa de auditori si
acceptate.

3. Raportul de audit intern

Etapa const4 in elaborarea, transmiterea si difuzarea Raportului de audit intern gsi se
realizeaz& prin parcurgerea urm&toarelor proceduri:
 3.1. Elaborarea proiectului de Raport de audit intern
3.2. Transmiterea proiectului de Raport de audit intern
3.3. Reuniunea de conciliere
3.4. intocmirea Raportului de audit intern final
3.5. Difuzarea Raportului de audit intern

3.1. Elaborarea proiectului de Raport de audit intern

Elaborarea proiectului Raportului de audit intern, care mai poarté numele si de Raport
intermediar, presupune respectarea urmatoarelor cerinte:
a) constatarile trebuie s4 apartina domeniului/obiectivelor misiunii de audit intern gsi sa fie
sustinute prin documente justificative corespunzatoare;
b) recomandarile trebuie s& fie in concordanta cu constatarile si sé determine reducerea
riscurilor potentiale;
c) raportul trebuie s& exprime concluziile auditorului intern bazate pe constatirile efectuate;
d) raportul se intocmeste pe baza FIAP-urilor gi a celorlalte documente de lucru gi
reprezinta de fapt o succesiune de FIAP-uri comentate.
La redactarea proiectului Raportului de audit intern trebuie sa fie respectate urmatoarele
principii:
* constatarile sa fie prezentate intr-o maniera pertinenta si incontestabila;
* evitarea utilizérii expresiilor imprecise (se pare, in general, uneori, evident) a stilului
eliptic de exprimare gi a limbajului abstract;
* promovarea unui stil de exprimare concret gi a unui limbaj cat mai uzual;
* evitarea tonului polemic, jignitor, tendentios;
* ierarhizarea constatarilor, respectiv prezentarea in sintez4 sau la concluzii numai a celor
mai importante constatari;
* evidentierea aspectelor pozitive si a imbunatatirilor constatate de la ultima misiune de
audit intern.

Scopul elaborarii proiectului Raportului de audit intern este de a prezenta cadrai general,
obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile auditorilor interni. Pentru elaborarea acestuia,
auditorii au in vedere dovezile de audit raportate in FIAP-uri, FCRI-uri, dac& este cazul, dar gi in
celelalte documente de lucra.
Procedura de realizare a proiectului raportului presupune parcurgerea urmA&toarelor faze, unde
auditorii $i supervizorul colaboreaz, astfel:
* auditorii:
 - redacteazé proiectul Raportului de audit intern;
- indica pentru fiecare constatare din proiect dovada corespunzatoare;
- transmit sefului structurii de audit intern proiectul de raport, impreund cu dovezile
constatarilor.
* supervizorul:
- analizeazd proiectul Raportului de audit intern si formuleazd propuneri de modificare,
daca este cazul;

- stabileste daca proiectul, in intregime sau doar p§rti din el, trebuie sa fie transmise la
Compartimentul Juridic pentru avizare.
* auditorii:
- efectueaza schimbarile propuse de catre supervizor, pe care le-au acceptat;
- indosariaza proiectul Raportului de audit intern in Dosarul Permanent, Sectiunea A.

Nota:
Raportul de audit intern este structurat pe trei capitole: introducere, constatari si
recomandari; si concluzii

Capitolul I - Introducere - va cuprinde datele de identificare ale misiunii, tehnicile si

instrumentele utilizate si modul cum a fost finalizata aceasta.
fn capitolul II - Constatiri si recomandari - se prezinté constatarile, consecintele si
recomandarile stabilite prin FIAP-urile si FCRI-urile elaborate pe baza testdrilor, in ordinea
obiectivelor auditabile selectate in documentul Tematica in detaliu a misiunii de audit, din

procedura Analiza riscurilor.

In Raportul de audit intern nu este obligatoriu sd se regdseascd toate FIAP-urile constituite,
iar cele care vor fi preluate in raport se recomanda sd fie detaliate si comentate de auditorii interni
pentru a fi intelese si de factorii de management FIAP-urile care vor fi cuprinse in Raportul de
audit intern vor fi prezentate sub forma narativa (fard nume de persoane, sume), comentate si
explicate, avand la baza discutiile care au avut loc pe parcursul desfasurdarii misiunii de audit
intern,

In capitolul III - Concluzii - se recomandd sd se exprime o apreciere generald privind

misiunea realizatd, structuratda pe obiectivele acesteia.

Pe baza celor prezentate, trecem la elaborarea proiectului Raportului de audit intern.

Modelul privind elaborarea proiectului Raportului de audit intern
este urmatorul:
 Procedura - P12: Elaborarea proiectului de Raport de audit intern

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

PROJECT DE RAPORT DE AUDIT INTERN

I. Date de identificare
Echipa de auditare a fost formata din:
- Cristescu Marian - auditor coordonator al misiunii
- Zotescu Gabriel - auditor
care fac parte din cadrul DGFP a Judetului X - Serviciul de Audit Intern.

Ordinul de efectuare a misiunii de audit - auditarea activitatilor cuprinse in Planul de audit intern
pe anul 2010 s-a facut in baza Ordinului de serviciu nr. 75/10.04.2010.
Baza legalda a actiunii de auditare:
- Planul de audit intern pe anul 2010 aprobat de conducerea institu{iei;
- Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern;
- OMFPnmr. 38/15.01.2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
672/2002;
- OMFP nr. 244/2005 prin care se aprobaé normele proprii de exercitare a auditului intern in
cadrul institutiei.
Durata actiunii de auditare —
Perioada supusa auditarii —
Scopul actiunii de auditare - consta in:
- asigurarea constituirii de dosare fiscale in cazul tuturor contribuabililor;
- completarea cu toate documentele si gestionarea corecta a dosarelor fiscale.
Obiectivele actiunii de auditare:
- modul de gestionare a dosarelor fiscale;
- constituirea componentei ,,0" a dosarului fiscal;
- constituirea componentei ,, 1" a dosarului fiscal;

- constituirea componente ,,2" a dosarului fiscal;

- modul de conducere a evidentelor.
Tipul de auditare - s-a efectuat un audit de conformitate/regularitate. Metode si tehnici utilizate:
a) verificarea: in vederea asigurarii validitatii, realitatii si acuratetei inregistrdarilor in
contabilitate.
Ca tehnici de verificare au fost utilizate:
- comparatia: pentru debitele de plata si cele efectiv incasate;
- examinarea: pentru detectarea erorilor in completarea documentelor;
- garantarea: pentru verificarea realitatii procedurilor si a documentelor ce au stat la baza
Jjustificarii acestora;
- urmarirea: pentru a se constata daca toate operatiunile au fost real efectuate.
b) interviul: pentru lamurirea unor aspecte legate de organizarea si desfisurarea activitatilor;
c) esantionarea: pentru analiza intocmirti documentelor;
d) observarea fizica: in vederea formarii unei pdreri proprii privind modul de intocmire si emitere
a documentelor.

Ca instrumente de audit, s-au utilizat Chestionarele - Listele de verificare pentru a stabili

conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca fiecare obiectiv auditabil.
Documentele si materialele examinate in cadrul Compartimentului Gestionare dosare
fiscale - verificarea la fata locului a vizat, urmdtoarea documentatie:
- registrele de eviden{a a dosarelor fiscale;
- registrele de evidenta a persoanelor cu drept de consultare si a persoanelor care au consultat
dosarele fiscale;

- dosarele fiscale constituite si gestionate in cadrul compartimentului;

- documentele existente la dosarele fiscale constituite;

- dosarele de executare silita lichidate; -declaratiile depuse de contribuabili;

- raportarile si bilanturile depuse de contribuabili.

IT. Constatari si recomandari

¢ Obiectivul 1: Modul de gestionare a dosarelor fiscale
e
1.1, Depunerea in ordine cronologica a documentelor la dosarul fiscal
Pe baza analizei efectuate, au fost identificate mai multe categorii de documente care nu au fost
indosariate la momentul primirii sau au fost indosariate necorespunzdtor printre declaratiile de
impozite si taxe depuse de contribuabili sau impreund cu alte documente existente la dosarul fiscal.
1.2. Constituirea bazei de date computerizate a dosarului fiscal
Din testarile realizate a rezultat in mod indirect existenta unui sistem functional ce asigura
gestionarea bazei de date computerizate a dosarului fiscal
1,3. Deschiderea dosarului fiscal odata cu depunerea declaratiei de inregistrare fiscald
Echipa de auditori interni a constatat din evaludrile efectuate cd dosarele fiscale sunt deschise
odata cu depunerea declaratiei fiscale, darnu exista suficienta preocupare, in continuare, pentru
inregistrarea in Registrul de eviden{a a dosarelor fiscale, pentru indosarierea documentelor pe
componente separate, precum si pentru gestionarea lor, conform reglementarilor legale in vigoare.
1.4. Constituirea pe ani a dosarelor fiscale
Din evaluare, auditorii interni apreciazd existen{a constituirii dosarelor fiscale pe ani in
conformitate cu cadrul normativ.
1.5. Numerotarea secventiald a dosarelor fiscale
Auditorii interni apreciazd cd exista un sistem de numerotare secventiala a dosarelor fiscale, dar in
unele cazuri s-a constatat nerespectarea acestuia.

1.6. Opisarea dosarelor fiscale

Nerespectarea modului de opisare a documentelor existente la dosarul fiscal -FIAPnr. 1.1.

Constatare
Componenta ,,0" a dosarelor fiscale nu contine un opis al documentelor, iar la componenta ,,1" a
dosarelor fiscale, documentele nu sunt numerotate.

Consecinte
Datorita faptului ca nu se cunosc documentele care exista la dosarul fiscal, aceasta ingreuneaza
verificarea existentei unui anumit document atunci cand se impune.
In cazul pierderii sau sustragerii unor documente din dosarele fiscale este foarte greu de stabilit
acest lucru si, de asemenea, care ar putea fi persoanele responsabile.
Recomandari
* Elaborarea unei proceduri scrise si formalizate si stabilirea unui responsabil de
procedura si actualizarea fiselor de post ale salariatilor.
* Preocupare pentru ocuparea posturilor vacante.
* Verificarea dosarelor fiscale constituite cel putin de la inceputul anului pana la zi in
vederea depistarii tuturor acelora care nu au fost opisate si numerotate.
* Informarea auditorilor interni cu privire la modul cum se vor organiza activitdtile
recomandate.
* Verificarea si instruirea sistematicad a salariatilor de catre seful serviciului pentru a
urmari modul de insusire si respectare in practicad a procedurilor.
* Influentarea evaluarilor cu rezultatele acestor verificari privind modul de indeplinire a
atributiilor de catre salariati.
Dosarele fiscale intocmite pentru agentii economici persoane juridice, pentru contribuabilii
autorizati in baza Decretului Lege nr. 54/1990 modificat si completat cu Legea nr. 507/2002,
pentru profesiile liberale (medici, avocafi, notari, contabili etc.) ¢ pentru asociafiile non-profit,

pentru institutiile publice, cat si pentru agentii economici care si-au declarat puncte de lucru, au
fost numerotate, in general, secvential incepand cu ultima pagina aflata in dosar si in ordine
crescdtoare pentru documentele addugate.
Documentele aflate in dosar sunt consemnate intr-un opis. Opisarea s-a facut la o parte din
dosare pe coperta dosarului, iar pentru o alta parte prin intocmirea unui opis separat conform
procedurilor de lucru.

1.7, Asezarea pe localitati si in ordine alfabetica a dosarelor fiscale

Nedepunerea dosarelor fiscale in rafturi in ordine alfabetica si pe localitati -FIAP

Constatare
Din analiza modului de arhivare pe rafturi a dosarelor fiscale s-a constatat ca acestea sunt
depuse in ordinea in care au fost constituite. Dosarele fiscale nu sunt depuse in rafiuri in ordine
alfabeticd, pe localitati, si conform OMFP nr. 1.630/1999 privind dosarelor fiscale.
Consecinja
Apar probleme la identificarea dosarelor fiscale ale contribuabililor in care inspectorii
trebuie in permanen{d sa depund documente. Din aceste motive, se explicad de ce anumite
documente nu se regdsesc la dosarele fiscale sau sunt depozitate in diferite locuri din cadrul
gestiunii, nesortate si neidentificate.
Recomandari
* Elaborarea unor proceduri scrise si formalizate care sad contind activitati de control si
responsabilitati coroborate cu fisele posturilor salariatilor.
* Preocupare pentru ocuparea posturilor vacante.
* Verificarea dosarelor fiscale constituite in cadrul gestiunii, in vederea asezarii lor in
ordine alfabetica, de la inceputul anului panda la zi
* Rezultatele verificarii sa fie comunicate si echipei de auditori interni.
* Documentele sa fie introduse in fata contribuabilului in dosarele fiscale identificate,
inclusiv cele ce se gasesc in diferite locuri de gestionare nesortate.
* Verificarea periodicad a modului de lucru al salariatilor de cdtre seful serviciului pentru a
urmari modul de insusire si respectare in practicad a procedurilor.
* Realizarea sistematica a unor instruiri profesionale ale salariatilor la locul de munca cu
consemnarea rezultatelor acestora in procese verbale.
* Influentarea evaluarilor salariatilor cu rezultatele acestor verificari si instruiri
profesionale privind modul de indeplinire a atributiilor.
Auditorii interni considera cd se impune cu stringen{d instituirea unui sistem de primire si
indosariere operativa a documentelor la dosarele fiscale, in vederea evitarii disfunctionalitatilor
inerente si chiar a disparitiei unor documente.

1.8. Scoaterea dosarului fiscal informatic din gestiunea operativa

Din analiza efectuata nu s-au constatat nereguli sau disfunctionalitati semnificative in acest sens,
in perioada auditatd.

1.9. Scoaterea dosarului fiscal din gestiunea proprie

Documentele fiscale expirate nu au fost transmise spre arhivare -FIAP.

Consecinte
* incdarcarea dosarelor cu documente expirate care ridicd probleme atunci cand se cautad anumite
documente.
* Padstrarea unor documente care trebuiau arhivate sau transmise DGFP-urilor de la alte judete.
Recomandari
* Elaborarea unei proceduri scrise si formalizate si stabilirea unui responsabil de procedurd.
* Preocupare pentru ocuparea posturilor disponibile si actualizarea fiselor de post pe baza
procedurilor aprobate.
* Constituirea unei comisii si stabilirea unui responsabil care sa se intruneasca anual sau ori de
cate ori este nevoie in vederea selectionarii documentelor cu termen de pdstrare expirat.
* Realizarea unor echipe care sa analizeze toate documentele existente la dosarele fiscale si, in
cazul in care se constatd ca acestea sunt expirate, sa fie scoase de la dosare si predate la arhiva
generald sau daca revin altor judete sa fie transmise acestora.
* Verificarea si instruirea sistematica a salariatilor de catre seful serviciului pentru a urmari
modul de insusire si respectare in practicd a procedurilor.
* Influentarea evaluarilor cu rezultatele acestor verificdri privind modul de indeplinire a
atributiilor de catre salariati.
* Informarea echipei de auditori interni despre rezultatul verificarii si analizei dosarelor fiscale
expirate si a modului de asigurare a pregatirii profesionale a personalului.
Din analiza a rezultat ca dosarele al caéror termen de pastrare a expirat nu au fost scoase
din evidenja unitatii fiscale si nu au fost predate la arhiva unitatii in cursul anului 2005. De
asemenea, nu in toate cazurile, dosarele fiscale ale contribuabililor persoane fizice si persoane
juridice sunt asezate pe rafturi, pe localitati, iar in cadrul acestora in ordine alfabeticd, ceea ce
ingreuneazad gasirea acestora, mai ales in situatii de urgent{d.

* Obiectivul 2: Constituirea componentei ,,0” a dosarului fiscal

Dupa primirea la registratura unitatii a documentelor privind infiintarea si identificarea

contribuabililor, acestea se repartizeazd la compartimentul cu atributiuni de gestionare a dosarelor fiscale
in vederea arhivarii la prima componenta a dosarului fiscal.
Dosarul fiscal, respectiv dosarul ,,0", care contine datele de identificare ale agentului economic
(actul legal de constituire, copia certificatului de inregistrare fiscala), precum si declaratia de mentiuni,
instiintarea de luare in evidenta ca platitori de TVA, copia autorizatiei de comercializare alcool, tutun,
cafea, acolo unde este cazul s.a.).

2.1. Constituirea separata a componentei ,,0" a dosarului fiscal

2.1.1. Nerespectarea modului de constituire a componentei ,,0" a dosarului fiscal-F TAP.

Constatare
Din analiza modului de constituire a componentei ,,0" a dosarului fiscal pe baza esantionului
selectat, format din 5 dosare fiscale, s-a constatat ca intr-un caz nu exista copia actului de constituire a
contribuabilului, iar in 4 cazuri nu exista copia certificatului fiscal..
Consecin{a
Jn situatia in care ne sunt solicitate anumite informafii privind contribuabilul, respectiv: asociati,
structura capitalului social, administratori etc, acestea nu le vom putea prezenta, dosarele fiscale fiind
incomplete.
Recomandari
* Elaborarea procedurilor pentru constituirea dosarelor fiscale care sa contina activitati de control
pe flux si persoane responsabile.
* Verificarea si analiza tuturor dosarelor fiscale constituie si structurarea acestora pe cele trei
componente, stabilite de cadrul normativ, de la inceputul anului pana la zi
* Instituirea unui sistem de pregatire profesionald a personalului implicat.
* Testarea cunoasterii procedurilor si respectarii acestora de catre salariati si influentarea
evaludrilor anuale cu rezultatele instruirilor realizate in special de seful de compartiment.
* Informarea echipei de auditori interni in legdtura cu rezultatele verificarii dosarelor pe cele trei
componente si cu sistemul de pregatire a personalului.
Auditorii interni au observat lipsa de preocupare in privinta indosarierii documentelor aferente
componentei ,,0" a dosarului fiscal, ceea ce produce o serie de disfunctionalitati cu ocazia efectuarii unor
controale sau solicitarii urgente a unor informatii despre contribuabili

2.1.2. Neconstituirea separatad a componentei ,,0" a dosarului fiscal -FTAP.

 Constatare
In toate cazurile analizate, componenta ,,0" a dosarului fiscal nu este constituitd separat de celelaite
componente. Documentele acestei componente au fost identificate printre declaratiile de impozite si taxe
depuse de contribuabili sau impreuna cu alte documente existente la dosarul fiscal
Consecinte

* Posibilitatea pierderii unor documente referitoare la componenta ,,ff? a dosarului fiscal

* Analiza cu dificultate a dosarului fiscal
Recomandari
* Elaborarea procedurilor pentru acest domeniu auditabil care sa contina activitati de control pe flux si
persoane responsabile.
* Verificarea si analiza dosarelor fiscale constiuite si structurarea acestora pe cele trei componente,
stabilite de cadrul normativ, de la inceputul anului pana la zi
* Actualizarea fiselor de post cu atributiile specifice gestionarii dosarelor fiscale.
* Realizarea unui sistem de pregatire profesionald a persoanelor implicate in gestionarea dosarelor fiscale
de catre seful compartimentului, care sda se incadreze in politica entitatii
* Influentarea evaluarii profesionale anuale a auditorilor interni cu rezultatele pregatirii profesionale.
* Stabilirea unui responsabil cu actualizarea sistematica a procedurilor scrise si formalizate.
* Informarea echipei de auditori interni in legdtura cu rezultatele verificarii dosarelor pe cele trei
componente pe ultimul an si cu sistemul de organizare a pregatirii profesionale a personalului.
Din testari, auditorii interni au constatat deficiente semnificative, in majoritatea cazurilor, cu
privire la constituirea componentei ,,0" a dosarului fiscal

2.2. Actul de constituire al contribuabilului

2.3. Copie dupa incheierea judecatoreasca

2.4. Copia certificatului de inmatriculare

Pentru agentii economici persoane juridice, dosarul ,,0" a fost constituit, fie prin depunerea de catre
contribuabil a documentelor de infiintare (hotarGri judecatoresti, statut, certificat de inregistrare la Camera
de Comert etc), fie prin preluarea documentelor de la alte institutii (Oficiul Registrului Comertului etc).
Pentru agentii economici autorizati in baza Decretului Lege nr. 54/1990, modificat si completat prin
Legea nr. 507/2002, precum si pentru profesiile liberale, dosarele fiscale au fost constituite de salariatii din
cadrul Compartimentului de Control Persoane Fizice si apoi predate Compartimentului Gestionare dosare
fiscale pe baza de borderou. Aceste dosare contin copii dupa autorizatia de functionare, declaratia de
inregistrare fiscald, copie dupa actul de identitate pentru persoane fizice independente sau copie dupa codul
fiscal pentru asociatiile familiale, contractul de asociere si alte documente de identificare a contribuabilului.

2.5. Declaratii de mentiuni

 2.6. Documentul de luare in eviden{a ca platitor de TVA

2.7. Atasarea copiei dupa autorizatia de comercializare a bauturilor

Dupa constituire, in faza initiala a dosarului ,,0", la acesta s-au mai adaugat, pe parcurs, si
documentele noi aparute privind schimbari in cadrul societatii (declaratii de inregistrare fiscala, declaratii
de mentiuni, cererea de inregistrare ca platitor de TVA, instiintarea de luare in evidenta ca platitor de TVA
sau accize, copia autorizatiei de comercializare a bauturilor alcoolice, tutunului, cafelei, orice alte
documente care contin informatii cu privire la identificarea contribuabilului).

* Obiectivul 3: Constituirea componentei ,,\" a dosarului fiscal

A doua componenta a dosarului fiscal cuprinde atat documentele fiscale provenite de la platitorii de
impozite si taxe, respectiv declaratii privind obligatiile fiscale, deconturi de TVA, deconturi accize, deconturi
rectificative, cereri d& rambursare/compensare, cereri de restituire accize, decontul privind impozitul pe
spectacole, cereri privind inlesnirile la plata, cereri de atestare fiscald, raportari periodice, precum si alte
documente referitoare la persoana juridica (acte de control, obiectiuni la actele de control, contestatii,
informatii de la terti, procese verbale de constatare si sanctionare a contraventiei etc).

3.1. Declaratiile privind obligatiile de plata la buget

3.2. Declaratiile privind impozitul pe profit
3.3. Deconturile de TVA si accize
3.4. Declaratiile privind impozitul pe salarii
3.5. Deconturi rectificative

Documentele fiscale provenite de la platitorii de impozite si taxe (declarajii de impozite si taxe,

deconturi de TVA si accize, bilanturi/raportari semestriale), dupa inregistrarea la registratura unitajii s-au
predat pe baza de borderou pentru prelucrare in eviden{a analiticd si apoi au fost transmise la
Compartimentul Gestionare dosare fiscale in vederea arhivarii.
tn analiza acestui paragraf se va tine cont de modificarile legislative aparute in privinta
formularisticii declaratiilor privind obligatiile de plata la bugetul central.

3.6. Cererile si certificatele de atestare fiscala

Certificatele de atestare fiscala s-au intocmit in douad exemplare, din care un exemplar s-a eliberat
agentului economic, iar celdalalt impreunda cu cererea si fisa de platitor s-au arhivat la dosarul fiscal

3.7. Bilanturi contabile si dari de seama

 3.7.1. Netransmiterea raportarilor financiare anuale - FI AP

Constatare
Din analiza esantionului selectat, s-a constatat ca la unele dosare fiscale nu exista raportarile
financiare si declaratiile de impozite si taxe, desi acestea au fost depuse si prelucrate la Compartimentul de
Prelucrare bilanturi.

Consecin{a
La consuitarea dosarului de catre inspectorii de control fiscal acestia nu pot colecta in totalitate
datele reale despre contribuabil, ceea ce poate duce la stabilirea unor rezultate ale controlului inexacte.

Recomandari
* Elaborarea procedurilor scrise si formalizate care sa cuprinda si activitatile de control.
* Stabilirea unei persoane responsabile cu elaborarea procedurilor si actualizarea periodicd a
acestora.

* Actualizarea fiselor postului si coroborarea cu procedurile.

* Inventarierea raportarilor contabile existente in cadrul Compartimentului de Prelucrare
bilanturi, compararea cu depunerile efectuate de contribuabili si transmiterea la Compartimentul Gestiune
dosare fiscale, in cazurile in care acestea numai existd, sd se procedeze la reconstituirea lor si apoi la
transmiterea catre Compartimentul Gestiune dosare fiscale.
* Constituirea unei comisii care sd analizeze activitatile compartimentelor din cadrul DGFP si a
relatiilor dintre ele, in vederea stabilirii unui sistem de lucru.
* Instruirea personalului de catre sefii de compartimente si influentarea evaluarilor anuale cu
rezultatele acestor pregatiri profesionale.
* Informarea echipei de auditori cu privire la implementarea recomandarilor.

In plus, echipa de auditori interni considera necesara imbundtatirea colaborarii dintre salariatii
Compartimentului Gestiune dosarefiscale si ai Compartimentului de Prelucrare bilanturi pentru asigurarea
reflectarii corecte in dosarele fiscale a situatiei la zi a agentilor economici.

3.8. Actele de control

Procesele verbale de control si procesele verbale de contraventie intocmite la agentii economici persoane
juridice primite s-au inregistrat la registratura unitafii dupa care s-au predat la Compartimentul de
Prelucrare in evidenta analitica a platitorului, dupa prelucrare s-au transmis la Compartimentul Gestionare
dosare fiscale.
Procesele verbale de control incheiate la contribuabilii persoane fizice, dupa inregistrarea la
registraturd si aprobarea de catre conducatorul unitafii, s-au predat salariatului cu atributiuni de
prelucrare in evidenta analitica a platitorului, dupa care s-au transmis in cadrul Compartimentului
Gestionare dosare fiscale.

3.9. Contestatiile la actele de control

Contestatiile la actele de control este necesar sd se ataseze la dosarele fiscale. Conform prevederilor legale
in vigoare, contribuabilii au dreptul sa depunda contestatii la actele de control in termenul legal (30 de zile),
contestajii ce sunt solutionate de cdatre salariatii Compartimentului Solutionare contestatii. Conducatorul

unitatii fiscale trimite contribuabilului o adresa prin care ti comu4 nica acestuia modul de solutionare a
contestatiei, iar seful Compartimentului Solutionare contestatii trimite contestatia impreund cu solutia data
la Compartimentul Gestiune dosare fiscale pentru a fi anexate la dosarul contribuabilului.

3.10. Procesele verbale de impunere

Auditorii interni, din propria expertizd, sesizeaza managementului Compartimentului Gestiune
dosare fiscale posibilitatea intocmirii proceselor verbale de impunere ale agentilor economici, persoane
fizice, de catre salariati fara a avea acceptul contribuabililor in acest sens.

* Obiectivul 4: Constituirea componentei ,,2" a dosarului fiscal

Dupa constituirea dosarului de executare silita si parcurgerea fiecarei proceduri de executare silita
s-au intocmit copii ale documentelor de executare silita si s-au transmis la Compartimentul Gestionare
dosare fiscale in vederea completarii dosarului fiscal al contribuabilului.
Dosarele de executare silita lichidate au fost inchise si predate Compartimentului Gestionare dosare
fiscale pe baza de borderou. Predarea s-a facut lunar in urma inventarierii lor si a compararii cu soldurile
din evidenta.

4.1. Copie titluri executorii

4.2. instiintari de plata
4.3. Copie somafii
La componenta a treia a dosarului fiscal, care cuprinde: copii de pe titlurile executorii, copii de pe
instiin{arile de plata, copii de pe somatii, auditorii interni au constatat o serie de disfunctionalitafi care vor
Ji prezentate in continuare.

4.4. Atasare dosare executare silita inchise la dosarul fiscal

Netransmiterea dosarelor de executare silita inchise la Compartimentul Gestiune dosare fiscale in
vederea arhivarii - FIAP .
Constatdri
Din analiza a rezultat ca, Compartimentul Executare silita nu a transmis dosarele intocmite,
finalizate si inchise la Compartimentul Gestiune dosare fiscale in vederea arhivarii.
In cazul dosarelor de executare silité aflate pe rol, in diferite stadii de executare silité, s-a constatat
ca la dosarul fiscal nu exista copii ale instiintarilor de plata, copii ale somatiilor comunicate debitorului,
copii dupa procesele verbale de sechestru infiintate si comunicate debitorilor.

Consecin{a
La consuitarea dosarului fiscal de catre inspectorii de control fiscal, acestia nu pot colecta in
totalitate datele reale despre contribuabil, ceea ce poate duce la stabilirea unor rezultate ale controlului
inexacte.

Recomandari
Inventarierea tuturor dosarelor de executare silita intocmite, identificarea celor care au fost inchise
si transmiterea acestora la dosarul fiscal al contribuabilului, in cazul dosarelor de executare silita aflate pe
rol, sa fie transmise copii ale documentelor la dosarul de executare silita:
* Elaborarea unor proceduri scrise si formalizate.
* Stabilirea unui responsabil cu actualizarea procedurilor si monitorizarea respectarii lor.
* Coroborarea fiselor posturilor cu procedurile.
* Analiza nevoilor reale de personal pentru acoperirea activitatilor serviciului.
* Instruirea periodica a personalului de catre sefii de servicii si influentarea evaludrilor anuale cu
rezultatele acesteia.
* Informarea echipei de auditori cu rezultatele inventarierii si masurile luate pentru implementarea
recomandarilor.

* Obiectivul 5: Modul de conducere a evidentelor

5.1. Conducerea Registrului de evidenja a dosarelor fiscale

Conducerea necorespunzatoare a Registrului de evidenta a dosarelor fiscale - FIAP

Constatare
Dosarele fiscale constituite nu sunt mentionate in Registrul de evidenta a dosarelor fiscale, totodata
documentele care le compun nu apar nici ele inregistrate ca fiind primite in cadrul gestiunii.

Consecinte
* Unitatea fiscala nu detine informatii complete si coerente despre contribuabili.
* in situatia solicitarii unor informatii privind contribuabilii, acestea nu pot fi furnizate, datorita
inexistentei unei evidente la zi.

Recomandari
* Elaborarea procedurilor scrise si formalizate.
* Stabilirea unui responsabil cu actualizarea procedurilor si monitorizarea aplicarii lor.
 * Coroborarea activitatilor din fisele postului cu cele continute in proceduri.
* Constituirea unei echipe prin decizia managementului pentru verificarea de la inceputul anului
p4Gnd la zi a tuturor dosarelor fiscale constituite si inregistrarea tuturor documentelor primite prin
compararea acestora cu Registrul de eviden{a a dosarelor fiscale. Mentionarea in cazul fiecarui
contribuabil a tuturor documentelor care compun dosarul fiscal si a tuturor documentelor care au fost
primite in cadrul gestiunii in Registrul de evidenta a dosarelor.
* Instruirea sistematica a personalului de catre seful serviciului.
* Stabilirea unui control intern si a responsabilului cu acesta pana la realizarea verificarii si
aducerii la zi a situatiei si a elaborarii procedurilor.
* Echipa de auditori interni sd fie informata cu rezultatul verificarii si cu madsurile luate pentru
implementarea acestora.

5.2. inregistrarea dosarelor fiscale constituite

5.3. Conducerea anualda a Registrului de evidenta a dosarelor fiscale

5.4. Acordarea numerelor de deschidere in ordine cronologica

Din analiza efectuata, s-a constatat ca Registrul de evidentiere a dosarelor fiscale nu este completat
la zi", in acelasi timp s-a constatat ca acordarea numerelor de deschidere in ordine cronologica se face in
regim preferential consilierii profitand de faptul ca nu exista o persoand desemnatd cu aceasta responsa-
bilitate.

5.5. Constituirea dreptului de acces la dosarele fiscale

5.6. Constituirea dreptului de acces la dosarele fiscale fizice si elaborarea listei persoanelor care
au acces la consultarea dosarelor fiscale

Neemiterea unei liste pentru persoanele care au acces la dosarele fiscale si neorganizarea
Registrului pentru evidenta persoanelor care au consultat dosarele fiscale - FI AP

Constatare
Din verificarile efectuate, unitatea fiscala nu a elaborat Lista persoanelor care au acces la dosarul
fiscal si nu conduce Registrul de Evidenta a persoanelor care au consultat dosarul fiscal. In cazurile in care
0 persoana se prezinta in vederea consuitarii dosarului fiscal, i se trece numele si prenumele persoanei in
cauzd pe coperta acestuia si este pus sd semneze fara constituirea altei evidente.
Consecinte
* Nerespectarea cadrului normativ existent datorita lipsei procedurilor.
* Coperta dosarului fiscal poate fi modificata de catre orice persoand care consulta dosarul fiscal
si astfel in cazul unei disparitii de documente de la dosar nu pot fi stabilite persoanele radspunzatoare.
Recomandari
* Elaborarea procedurilor scrise si formalizate si stabilirea responsabililor cu acestea.
* Coroborarea fiselor posturilor si a procedurilor scrise.
* Instruirea personalului pe baza de proces verbal pentru insusirea si respectarea procedurilor.
* Influentarea evaludrilor anuale cu rezultatele instruirii personalului si a modului de respectare a
acestora.

* Constituirea unei echipe prin decizia managementului pentru inventarierea si aducerea la zi a

Listei persoanelor care au acces la dosarele fiscale sia Registrului special de eviden{a a persoanelor care
au consuiltat dosarele fiscale.
* Informarea echipei de auditori interni cu rezultatele inventarierii si cu masurile stabilite pentru
implementarea recomandarilor.

Echipa de auditori considera ca accesul necontrolat la dosarele fiscale ale consilierilor ce nu au

atribujii de serviciu in acest sens reprezinta un pericol insemnat pentru unitate, pundndu-se in pericol
activitatea de evidentiere corecta a obligatiilor fiscale ale contribuabililor catre bugetul central de stat,
existand posibilitatea disparitiei documentelor de la dosarul fiscal.

5.7. Transferul dosarului fiscal

Netransmiterea dosarelor fiscale ale contribuabililor la noua unitate fiscala de care apartin prin
schimbarea sediului social - FIAP

Constatare
Din verificare au rezultat mai multe situatii in care dosarele fiscale nu au fost transmise la noul
sediu de care apartin in urma primirii dovezii de schimbare a sediului social si nu exista nicio mentiune in
acest sens. Verificand pe rafturi, s-a constatat existenta dosarelor in cauzd, faptic, in cadrul administratiei
Precizam cd, in cazul SC COBRA SRL exista la dosar si o solicitare de la unitatea fiscala de care apartine
de a se transmite dosarul fiscal
Consecinta
Noua unitate fiscala nu detinea informatii despre contribuabil cu privire la infiintarea societatii,
activitatea desfasuratda, impozitele datorate si altele si astfel nu poate sd actioneze. in aceasta situatie, se
poate bloca activitatea contribuabililor la un moment dat
Recomandari
* Elaborarea procedurilor scrise si formalizate si stabilirea unui responsabil cu aceasta.
* Coroborarea fiselor posturilor cu procedurile.
* Inventarierea tuturor dosarelor fiscale de la inceputul anuluipana la zi in vederea transmiterii la
noua unitate fiscald.
* Stabilirea necesarului real de inspectori pentru a face fata atributiilor ce revin unitatii fiscale.
 * Elaborarea unui sistem de pregatire profesionald a salariatilor realizat de seful de compartiment
* Informarea auditorilor interni cu rezultatele analizei inventarierii si a masurilor luate in vederea
implementarii recomandarilor.
Din analiza efectuata, prin netransmiterea dosarului fiscal catre administratia financiard pe raza
careia contribuabilul are noul sediu social, auditorii interni sesizeaza managementul de linie asupra
posibilitatii prejudicierii bugetului central, prin nedepunerea situatiilor financiare la unitatea fiscala
aferenta.

5.8. inregistrarea dosarului fiscal in Registrul de eviden{a a dosarelor fiscale

Auditorii interni au constatat, pe baza testarilor efectuate, nereguli in privinta inregistrarii
dosarelor fiscale pentru care au facut recomandarile de rigoare.

5.9. Constituirea pe componente a dosarului fiscal

Echipa de auditori a evidentiat faptul cd, in multe situatii, componenta ,,2" nu se regaseste la
dosarul fiscal al agentului economic, fapt ce s-a dovedit a fi de natura sa pund in pericol recuperarea
debitelor datorate statului de catre contribuabili, motiv pentru care se impune respectarea cu strictefe a
cadrului normativ si elaborarea cu prioritate a unui cadru procedural complet de lucru.

Hf. Concluzii
Misiunea de audit intern privind Activitatea de gestiune a dosarelor fiscale din cadrul DGFP a
judetului X s-a desfasurat conform prevederilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, cu
modificarile si completarile ulterioare, Normelor specifice aprobate prin Ordinul ministrului finantelor
publice si a Planului de audit intern pe anul 2005, a fost realizata de auditorii interni Cristescu Marian si
Zotescu Gabriel, supervizati de seful Compartimentului de Audit intern, Vulcdnescu Cornelia.
Nr. |Obiective Apreciere
crt.

Functional |De Critic

imbunadtatit

1. Modul de gestionare a, x
dosarelor fiscale
2. Constituirea componentei ,,0" a x
dosarului fiscal
3. Constituirea componentei ,, 1" a XxX
dosarului fiscal
4, Constituirea componentei ,, 2" XxX
a dosarului fiscal
5. Modul de conducere a x
evidentelor
6. Elaborarea procedurilor scrise x
si formalizate si atasarea
riscurilor asociate acestora

Transpunerea in practica a recomandarilor formulate de auditorii interni trebuie sda se realizeze in

conformitate cu Planul de actiune si calendarul de implementare a recomandarilor stabilit si discutat de
echipa de auditori cu managementul entitatii.
Data: Auditori interni, Supervizor,
Cristescu Marian Vulcanescu Cornelia
Zotescu Gabriel

3.2. Transmiterea proiectului de Raport de audit intern

Proiectul Raportului de audit intern se transmite structurii auditate care in maximum de 15
zile de la primirea acestuia poate formula punctele sale de vedere cu privire la recomandarile
auditorilor.
in situatia in care transmit observatii la proiectul de raport, echipa de auditori interni
analizeaz4 punctele de vedere ale entitatii auditate gi in termen de 10 zile convoac4 Reuniunea de
conciliere.
Daca structura auditata nu are observatii sau nu transmite, in termenul mentionat, punctele
sale de vedere, echipa de auditori presupune acordul tacit al acesteia in leg&tur4 cu constatarile si cu
recomandarile continute in proiectul Raportului de audit intern. in aceste conditii, Reuniunea de
conciliere nu se mai organizeaz4, deoarece nu exist4 obiectul acesteia.
Scopul transmiterii proiectului Raportului de audit intern entit&tii/ structurii auditate este
pentru a-i da posibilitatea acesteia de a analiza gi de a formula un punct de vedere la constatarile si
recomandarile auditorilor interni.
Procedura de transmitere a proiectului Raportului de audit intern implica urmatorii pagi:
© seful structurii de audit intern transmite proiectul raportului la entitatea/structura auditata;
* entitatea/structura auditatd realizeaz4 mai multe activitati:
- analizeazd proiectul Raportului de audit intern;
- solicité, daca este cazul, Reuniunea de conciliere;

- transmite punctul de vedere asupra proiectului Raportului de audit intern in termen de 15 zile de
la primirea acestuia;
* auditorii si supervizorul revad raspunsurile de la entitatea/structura auditata $i pregatesc
Reuniunea de conciliere, daca este cazul;

* auditorii precizeaza in proiectul Raportului de audit intern aspectele retinute din punctul de
vedere al entit&tii/structurii auditate, dac4 este cazul, si indosariaz4 punctul de vedere al
entitafii/structurii auditate in Dosarul permanent Sectiunea A.

3.3. Reuniunea de conciliere

Reuniunea de conciliere se organizeaza de c&tre auditorii interni, in termen de 10 zile de la
primirea punctelor de vedere de la structura auditaté in cadrul cdreia se analizeaza constatarile gi
concluziile formulate, ocazie cu care se intocmeste Minuta reuniunii de conciliere.
Scopul Reuniunii de conciliere este atat discutarea constatarilor $i recomandarilor gi
eventual acceptarea si/sau retragerea/respingerea acestora de catre echipa de auditori prin proiectul
Raportului de audit intern, cat $i prezentarea, de c&tre entitatea auditaté a Planului de actiune
pentru recomandirile acceptate si Calendarul de implementare a recomandarilor.
Rolul pregatirii Reuniunii de conciliere revine in totalitate auditorilor, care au in vedere
urmatorii pagi:
- pregiatesc intalnirea in termen de 10 zile de la primirea punctului de vedere al
entitatii/structurii auditate;
- informeaza entitatea/structura auditata asupra locului gi datei reuniunii, unde va participa
si supervizorul;
- analizeazd constatarile si concluziile din proiectul Raportului de audit intern tn vederea
acceptarii sau retragerii/respingerii recomandarilor formulate;
- discuté Calendarul privind implementarea recomandarilor cu structura auditata.

Auditorii intocmese Minuta reuniunii de conciliere $i o indosariaza in Dosarul permanent,

Sectiunea B.
Procedura se concretizeaza in tntocmirea si semnarea Minutei reuniunii de conciliere.
conform modelului.

Procedura - P14: Reuniunea de conciliere

Ministerul Finantelor Publice
DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

MINUT A REUNIUNII DE CONCILIERE

Denumirea misiunii de audit: Constituirea si gestionarea dosarelor fiscale

Perioada supusa auditului:
Entocmit: Cristescu Marian/Zotescu Gabriel Data:
Avizat: Vulcaénescu Cornelia Data:
Lista participantilor:
Numele Functia Directia/ Nr. E-mail /Semnatura
Serviciul telefon
Vulcanescu 1 | Auditor SAL
Cornelia

Numele Functia Directia/ Nr. E-mail |Semndatura

Serviciul telefon
Cristescu Auditor SAI
Marian
Zotescu Auditor SAI
Gabriel
Georgescu. |Coordonator |Compartiment
Petre compartiment |Dosare fiscale
lordache Inspector Compartiment
Viorel Dosare fiscale
Patrascu Ion | Inspector Compartiment
Dosare fiscale
Vasilescu Inspector Compartiment
Gheorghe Dosare fiscale
B. Rezultatele concilierii:
Constatarile mentionate in proiectul Raportului de audit au fost insusite de
structura de audit, cu urmatoarele exceptii: - 1. Cu privire la neintocmirea
Registrului de eviden{a a persoanelor care au consuitat dosarul fiscal:
Structura auditatad a motivat ca desi nu a condus registrul de eviden{a a
|persoanelor care au consultat dosarul fiscal, in cazurile in care o persoand se
|prezenta in vederea consultarii dosarului fiscal, s-a mentionat numele si
|prenumele persoanei in cauzd pe coperta acestuia, functionarul fiind pus sa
semneze pe dosar. Aceasta a fost sustinuta chiar prin prezentarea unei parti
din dosarele fiscale in cauza. - 2. Cu privire la existenta unor diferente intre
datele existente in declaratiile fiscale ale contribuabilului regasite la dosarul
fiscal si datele din evidenta computerizata condusd la nivelul unitatii fiscale:
Salariatii din cadrul Compartimentului Gestionare dosare fiscale au aratat ca
existenta acestor neconcordante nu li se poate imputa, deoarece ei nu au
sarcini de serviciu care sd le permita confruntarea datelor de la dosar cu cele
din baza de date. Echipa de auditori a inteles explicatiile structurii auditate,
dar acest aspect urmeaza sa fie consemnat in raportul de audit. - 3. Cu privire
la existen{a unor diferente intre datele existente in declaratiile fiscale depuse
de contribuabil pe parcursul anului si cele din bilantul contabil depus la
sfarsitul anului: Salariafii din cadrul structurii auditate au precizat cd nu este
in sarcina lor sd verifice aceste neconcordante, ci a inspectorilor din cadrul
Directiei de control financiar-fiscal cu ocazia controalelor efectuate. Auditorii
si-au insusit acest punct de vedere, dar acest aspect va fi consemnat in raportul
de audit.

- 4. Cu privire la accesul la dosarele informatizate:

Auditorii au constatat cd fiecare salariat din cadrul Compartimentului Gestionare dosare fiscale foloseste
pentru accesul la diferitele baze de date, nume de utilizator si parole diferite, ceea ce prezinta numeroase
inconveniente generate de: uitarea numelui de utilizator, uitarea parolelor, notarea parolelor pe documente
ugor accesibile altor functionari publici. Reprezentantii Compartimentului Gestionare dosare fiscale au
mentionat ca aceste puncte slabe sunt generate de numarul relativ mare al programelor informatice, de
aparitia periodica a unor noi programe, de ,,aducerea la zi" periodica a programelor existente, precum si de
modul de concepere a programelor informatice de catre structurile cu sarcini de serviciu in acest sens, cum
este Compartimentul Informatica. Auditorii si-au insusit acest punct de vedere, dar acest aspect va fi
mentionat in raportul de audit.
Auditorii, pe baza documentelor prezentate si a celor sustinute, si-au insusit doar partial punctele de vedere
ale structurii auditate, in sensul ca au fost de acord cu faptul ca se pot identifica persoanele care au solicitat
consultarea dosarului fiscal si se poate face dovada acestei consultari, dar nu au fost de acord cu
neintocmirea si conducerea registrului special de eviden{a a acestor persoane. in practicd, acest lucru este
motivat si de posibilitatea distrugerii copertilor, ceea ce ulterior ar face imposibila reconstituirea circuitului
si accesului persoanelor la consultarea dosarelor fiscale, dar si de necesitatea respectarii cadrului
normatiyv.
In consecin{a, structura auditata a fost de acord cu mentinerea constatarii si recomandarii, respectiv de a
intocmi si de a conduce acest registru. Structura auditata a acceptat celelaite constatari si recomandari
inaintate de echipa de auditori si le-a cuprins in Calendarul de implementare a recomandarilor si in Planul
de actiune.
Auditorii au fost de acord cu termenele propuse de structura auditata. Pentru implementarea
recomandarilor si remedierea problemelor constatate, structura auditata a intocmit deja Planul de actiune
si Calendarul de implementare a recomandarilor, prin care a stabilit persoanele raspunzatoare pentru
implementare si termenele/etapele de realizare, inmaGnand un exemplar si
auditorilor.
in consecin{a, proiectul Raportului de audit intern va deveni raport de audit
intern final.

Nota:
Mentionam ca datorita acceptarii integrale a constatarilor si a recomandarilor echipei de
auditori, confirmata in cadrul sedintei de conciliere de managementul structurii auditate, proiectul
Raportului de audit intern va fi pregdtit pentru a deveni Raport de audit intern final

3.4. intocmirea Raportului de audit intern

Raportul de audit intern trebuie s& includ4 modificarile discutate si convenite din cadrul
Minutei reuniunii de conciliere si va fi insotit de Sinteza raportului.
Seful structurii de audit intern trebuie s4 informeze organul ierarhic imediat superior si/sau
UCAAPI despre recomandéarile care nu au fost avizate de conduc&torul entitatii publice. Aceasta
Informare va fi insotité de documentatia de sustinere.
Scopul acestei proceduri este prelucrarea proiectului Raportului de audit intern in vederea
redactarii raportului final dupa discutiile din cadrul Reuniunii de conciliere, cand el devine complet
prin includerea gi a punctului de vedere al entitatii/structurii auditate.
Rolul auditorilor in aceast& procedur4 este asigurarea prezentarii unei inalte tinute a
constat&rilor, concluziilor si recomandarilor, si respectiv a corectitudinii $i completitudinii
informatiilor continute.
Procedura de tntocmire a Raportului de audit intern revine auditorilor gi este urmatoarea:
- constat& introducerea fn raport a tuturor modificarilor aprobate in proiectul Raportului de
audit intern;
 - finalizeazi Raportul de audit intern;
- constat& existenta unei liste complete si corecte pentru difuzarea Raportului de audit
intern;

- semneaza Raportul de audit intern, pe fiecare pagina. Supervizorul are in vedere

activitatile efectuate de catre auditori si
semneaza Raportul de audit intern, pe ultima pagina.

Nota:
Mentionam faptul ca proiectul Raportului de audit intern fiind acceptat de structura
auditatd, in Sedinta de conciliere, a ramas definitiv si a devenit RAPORT DE AUDIT INTERN final

3.5. Difuzarea Raportului de audit intern

Seful structurii de audit intern transmite Raportul de audit intern final, impreund cu
rezultatele concilierii gi punctul de vedere al entitatii/structurii auditate, conducatorului entitatii
publice care a aprobat misiunea, pentru analiza si avizare. Dupa avizare, Raportul de audit internam
copie, va fi comunicat structurii auditate.
Conform cadrului legislativ, Curtea de Conturi are acces la Raportul de audit intern cu
ocazia misiunilor de audit extern pe care le desfasoara la entitatea publica.
Scopul difuzarii Raport ului de audit intern este analizarea si avizarea recomandarilor din
cadrul acestuia.
Raportul de audit intern trebuie sa fie insotit de o Sinteza a ra/iortii/ni. Pentru institutia
publica mica, Raportul de audit interneste transmis spre avizare conducatorului acesteia.
Procedura difuzarii Raportului de audit intern - PI 6 se realizeaza astfel:
* auditorii transmit raportul, rezultatele concilierii si punctul de vedere al entitatii/structurii
auditate sefului structurii de audit intern. Pentru institutia publicd mica, raportul se transmite
conduc&torului acesteia spre avizare;
* seful structurii de audit intern semneaza gi transmite raportul conduc&torului entitatii
publice care a aprobat misiunea;
* conducatorul entitafii publice analizeaza $i avizeaz& raportul;
* auditorii transmit entit4tii/structurii auditate o copie a raportului avizat de catre
conduc&torul institutiei publice. Apoi transmit la organul ierarhic superior sau la UCAAPI o
informare despre recomandarile care nu au fost avizate, insotite de o documentatie de sustinere. De
asemenea, indosariaz4 Raportul de audit intern in Dosarul permanent, Sectiunea A.

4. Urmarirea recomandarilor
 Obiectivul acestei etape este de a urmari $i de a formaliza modul de implementare a
recomandarilor din Raportul de audit intern.
Procedura urmaririi recomandarilor -PI 7 de catre auditorii interni este un proces prin care
se constaté caracterul adecvat, eficacitatea si oportunitatea actiunilor intreprinse de c&tre conducerea
entitatii/structurii auditate pe baza recomandarilor din Raportul de audit intern.
Procedura de urmarire a recomandarilor se prezinta astfel:
* auditorii intocmesc figa de urmarire a recomandarilor gi verific’ implementarea
recomandarilor la termenele stabilite;

* entitatea/structura auditatd transmite auditorilor la termenele stabilite o Nota de

informare cu privire la stadiul implementarii recomandarilor din Raportul de audit intern;
* seful structurii de audit intern transmite la UCAAPI sau la organul ierarhic superior,
stadiul progreselor inregistrate la implementarea recomandarilor. Dac& nu sunt respectate termenele
de implementare, informeazd conducerea entitatii publice;
* auditorii indosariazé Nota de informare cu privire la stadiul implementarii
recomandarilor in Dosarul permanent, Sectiunea E,

Procedura de urmarire a recomandarilor se finalizeaz4 cu documentul Fisa de urmdrire a

recomandarilor, pe baza Planului de actiune $i a Calendarului de implementare a recomandarilor,

dup&4 modelul prezentat.

Modelul privind intocmirea Fisei de urmdrire a recomandarilor este urmatorul:

Procedura - PI 7: Urmarirea recomandarilor

DGFP a Judetului X
Serviciul de Audit Intern

FISA DE URMARIRE A RECOMANDARILOR

Ministerul Finantelor Publice Compartimentul Gestionare dosare fiscale

Serviciul de Audit Public Intern
Sfargit de luna
Misiunea de audit
Documentele primite la Compartimentul zilnic zilnic
de Prelucrare analitica pe platitor sa fie
prelucrate in termen de maxim 48 de ore
de la data primirii Pentru realizarea
prelucrarii documentelor in termen sa se
intocmeasca proceduri de simplificare a
primiri documentelor in cadrul Com-
partimentului de Repartizare la salariati
si prelucrare. Seful compartimentului va
urmari zilnic documentele repartizate in
vederea prelucrarii si modul cum acestea
au fost prelucrate. Documentele primite
in cadrul Compartimentului Gestionare
dosare fiscale vor fi inregistrate si depuse
la dosar in aceeasi zi
Documentele de executare silita preva- permanent
zute de lege sa fie transmise in copie la
dosarul fiscal in termen de la data
intocmirii (titluri executorii, ingtiin{ari de
plata si somatii), inclusiv dosarul de
executare silita lichidat si inchis.
Constituirea unei comisii care sa se 31.12.2010
intruneascéa ori de cate ori este nevoie in anual
vederea selectionarii documentelor cu 31.12.2010
termen de pastrare expirat Analizarea
tuturor documentelor existente la
dosarele fiscale, iar in cazul in care se
constatd cd acestea sunt expirate, vor fi
scoase de la dosare si predate la arhiva
generald, in cazul celor trei societafi care
si-au schimbat sediul in alte judefe, sa se
procedeze la transmiterea dosarelor
fiscale la noile administratii fiscale
teritoriale.
Dosarele fiscale se vor separa pe ani 31.03.2010
|fiscali cu marcarea pe coperta a codului
fiscal, iar documentele vor fi asezate in
ordinea cronologicda a primirii lor.
infiintarea si conducerea Registruluide |X 31.12.2010
evidenta a dosarelor fiscale conform
prevederilor legale.
 n Infiintarea si conducerea Registruluide |X 31.12.2010 si
eviden{a a persoanelor care consulta permanent
dosarulfiscal

Responsabilitatea structurii auditate in aplicarea recomandarilor consta

in:

* elaborarea unui Plan de actiune, insotit de un Calendar privind implementarea acestuia;

* transmiterea la structura de audit a Planului de actiune si a Calendarului privind
implementarea acestuia:
- nominalizarea activitatilor ce se vor realiza pentru a se asigura implementarea recomandarilor;
- stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare;
- stabilirea termenelor de realizare a recomandarilor;
- punerea in practica a recomandarilor;
- comunicarea periodica a stadiului progresului actiunilor.
* evaluarea rezultatelor obtinute.

Structura de audit intern verificd si raporteaza la organul ierarhic imediat superior sau la
UCAAPI asupra progreselor inregistrate in implementarea recomandarilor gi, de asemenea,
comunica stadiul implement&rii recomandarilor conducatorului entitatii publice.
Derularea misiunilor de audit intern este supervizata pe tot parcursul desfasurarii ei de catre
seful structurii de audit intern fn calitate de SUPERVIZOR.
Daca seful structurii de audit intern este implicat in misiunea de audit, supervizarea este
asigurata de auditorul intern cu cea mai mare experient&, desemnat de acesta.
Scopul supervizdrii este de a da asigurari ca obiectivele misiunii de audit intern au fost
atinse la timp si in conditii de calitate.
Seful structurii de audit intern sau persoana desemnata de catre acesta este responsabil cu
supervizarea tuturor etapelor misiunii de audit intern.