Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Testul 2 – 2018
2. După încheierea Primului Război Mondial, forma de organizare politică a Germaniei a fost:
a) republica; b) monarhia; c) dictatura; d) dictatura militară.
3. După prăbuşirea comunismului, unificarea celor două state germane s-a realizat datorită cancelarului:
a) Konrad Adenauer; b) Willy Brandt; c) Helmuth Kohl; d) Otto von Bismarck.
4. În cel de-al patrulea deceniu al secolului trecut, antisemitismul a devenit politică de stat în:
a) Italia, b) Franţa; c) URSS; d) Germania.
5. În timpul revoluţiei ruse din 1917, burghezia cu vederi liberale a pus bazele partidului:
a) Liberal; b) Democrat; c) Constituţional Democrat; d) Social-Democrat.
6. Apărute în timpul revoluţiei ruse din 1917, sovietele au jucat, în primul rând, un rol:
a) juridic; b) poliţienesc; c) economic; d) politic.
9. În 1947, pentru a stăvili expansiunea comunismului în Europa Occidentală şi în restul lumii, Statele Unite pun bazele:
a) NATO; b) politicii de containment; c) Tratatului de la Varşovia; d) ONU.
11. În opinia lui Lenin, societatea comunistă putea fi edificată mai întâi în ţările dezvoltate, în care proletariatul urma să preia puterea de la burghezie pe cale
revoluţionară; în etapa construirii socialismului, ideologia marxistă susţinea menţinerea statului, ca instrument de reprimare a duşmanilor proletariatului.
12. În Cehoslovacia, îndepărtarea sistemului comunist a îmbrăcat forma „revoluţiei de catifea”; în România, regimul comunist a fost înlăturat printr-o
mişcare violentă, îndreptată împotriva cuplului dictatorial.
13. Prin măsurile adoptate după 1985 în Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov a reuşit să consolideze regimul comunist; eşecul final al orânduirii
socialiste se explică, în primul rând, prin slabele performanţe ale economiei planificate.
14. După revoluţia bolşevică din 1917, în Rusia a avut loc un sângeros război civil; acesta s-a încheiat în 1921, cu victoria forţelor albe.
15. Una dintre trăsăturile comune regimurilor totalitare este cultul conducătorului; în Rusia, principala instituţie de reprimare a duşmanilor regimului
purta numele de OVRA.
16. Exprimând concepţia lui V.I. Lenin, Tezele din Aprilie 1917 au fixat obiectivele strategice ale bolşevicilor; după revoluţia din primăvara anului 1917,
conducerea guvernului provizoriu al Rusiei a fost preluată de V.I. Lenin.
17. Italia fascistă a fost organizată pe baza doctrinei corporatiste; în statul fascist italian, interesele individului erau subordonate categoriei sociale din care
acesta făcea parte.
18. În urma alegerilor din 1924, Camera Deputaţilor italiană devine majoritar fascistă; în acelaşi an, prin numirea sa ca premier al Italiei, Mussolini îşi
asigură controlul asupra tuturor pârghiilor puterii.
19. În constituţiile statelor totalitare sunt înscrise drepturile şi libertăţile cetăţeneşti fundamentale; în practica social-politică, acestea sunt adesea
încălcate.
20. Prin reforma constituţională din cel de-al optulea deceniu al secolului trecut, în Franţa s-a stabilit ca preşedintele să fie ales de către cetăţeni prin
vot universal; în această ţară, în relaţia dintre preşedinte şi premier, s-a manifestat şi fenomenul de coabitare politică.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
21. A. Prin victoria obţinută în Războiul din Coreea, SUA împiedică extinderea comunismului în sudul peninsulei.
B. Preşedintele Truman iniţiază politica de containment (îndiguire).
C. Insuccesul SUA în războiul din Vietnam.
a) BCA; b) BAC; c) ABC; d) ACB.
27. A. Sfârşitul războiul civil în Rusia între partizanii vechiului regim (albii) şi susţinătorii bolşevicilor (roşii);
B. Marşul asupra Romei organizat de Benito Mussolini;
C. Instaurarea regimului ultranaţionalist condus de Horthy, în Ungaria.
a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BAC.
30. A. În Marea Britanie, premierul Margaret Thatcher consolidează economia prin privatizarea unor întreprinderi şi servicii de stat.
B. În Franţa se manifestă fenomenul coabitării la putere (preşedintele Mitterand – socialist şi premierul Jacques Chirac – de dreapta).
C. Devenit conducător al URSS, Mihail Gorbaciov iniţiază politica de glasnost şi perestroika.
a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BAC.