Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • TSRD Curs 1

    Încărcat de

    Verde
    17 vizualizări33 pagini
    Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor - curs 1

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor - curs 1

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    17 vizualizări33 pagini

    TSRD Curs 1

    Încărcat de

    Verde
    Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor - curs 1

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 33
    Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor CAPITOLUL 1 REALIZAREA TERASAMENTELOR SI A STRATURILOR DE FORMA Realizarea lucratilor de terasamente reprezint& prima etapa efectiva de lucru, att in momentul realizirii unor drumuri noi, ct si tn cazul reabilitérii unor drumuri existente, findnd cont de faptul c&, in marea majoritate a cazurilor, Iucritile de reabilitare implicd modificari in elementele geometrice ale platformei drumului (largiri ale platformei, realizarea unei platforme complet noi in cazul unor modificiri importante ale traseului). Etapele care trebuie urmate fn abordarea problemelor referitoare la realizarea lucrarilor de terasamente si a straturilor de forma sunt: - _ Clasificarea paménturilor in funcjie de natura lor, astfel fncat fiecarui tip de pamént sé ti corespund& un mod de realizare a operatiunilor de punere in opera gi compactare; - _Determinarea unui mod de punere tn opera propriu fiecdrui tip de pamant; = Gasirea unor posibilitati de cuantificare a eficacitatii compactitii fiecdrui ‘Sp de pamant; = Subilirea procedurilor de verificare gi control a calitatii straturilor executate i Sec ionamin apenas ‘Cursul de fafa Ti propune si emunje reguli generale privind modul de realizare a Incrizilor de terasamente sau a straturilor de forma, rezultate in special din practica mzorului, cit si din studinl unor norme aplicabile Ia nivel european Particularitijile inerente oricdrei Iucrdti trebuie avute insi in vedere de cemsiucatorul santierului, care, in functie de propria experientd, poate decide asupra mmadificarilor sau adaptarilor acceptabile. in plan strict teoretic, mu pot fi luate in cuical decit parametrii tehnici cei mai importanti, cum ar fii caracteristicile geatehnice ale piméntului, starea lui de umiditate sau tehnologia de realizare aZieatd. Experienja demonstreazi faptul c&, in desftgurarea unui santier de 5 Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor terasamente, intervin numeroase si variate alte constréngeri (de ordin administrativ, financiar, de protectie a mediului etc), imposibil de cuantificat itr-o Iucrate avand caracter general. fn acelasi sens, nu vor fi tratate o serie de alte aspecte care influenfeaza realizarea unor santiere de acest tip, cum ar fi: Iucritile de trasare, realizarea taluzelor, dimensionarea gi controlul functiondrii drenurilor etc. 1.1. Clasificarea pamanturilor Pamanturile sunt materiale granulare constituite din particule care se pot separa prin ugoara actiune mecanicd sau sub acfiunea unui curent de apa. Parametrii refinufi pentru clasificarea pmanturilor se impart in trei categorii - Parametrii de natura, = Parametrii de comportare mecanic&, + Parametrii de stare; 11.1. Parametrii de natu Granulozitate a) Diametral maxim Dmax ~ reprezinta factorul principal in alegerea atelierului de punere in opera si de compactare care urmeaza a fi utilizat. Valoare de refinut: 63 mm ~ reprezinti limita care desparte pamdnturile fine, nisipurile si pietrigurile de bolovani. b) Trecerea pe sita de 100 um — permite identificarea pamanturilor bogate in plrti fine si aprecierea sensibilitatti lor la actiunea apei si la actiunea fenomenului de inghet-dezghet Valori de refinut = 35% - prag dincolo de care comportamentul pamAntului poate fi considerat similar cu cel al unui pamant fin = 1296 - valoare conventional care permite separarea nisipurilor si pietriguritor bogate sau sirace in parti fine ©) Trecere pe sita de 2 mm ~ se determina pe fracfiunea 0-31,5 mm gi permite separarea pama tutor nisipoase de pietriguri Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumuriior ‘“Faloare de refinut: 70% - pentru valori mai mari, vom considera c& paméntul vessestiv va avea, mai degraba, comportamentul unui nisi. Segaozitate 2) Indice de plasticitate Ip a intra in detalii de ordin geotehnic, reamintim c& indicele de plasticitate cugrezintd diferenta intre limita superioard de plasticitate w si limita inferioara de iascicitate (limita de framantare) Wp, ‘Wales de reginut = <12-pamanturi slab argiloase = 12cip<2s —pimanturi argiloase = 25clp<40 ~ pamantur foarte argiloase = 4Ocip —argile grase Naloarea de albastru de metilen VA Asst test, ct 0 vechime de aplicare de cca 15 ani, reprezintd 0 determinare de taiceztor fundamentala pentru determinarea confinutului si agresivititii fractiunii srgoase confinutd nu numai in paimdnturi, ci sin agregate naturale, VA reprezintS cauczztea de albastru de metilen care poate fi adsorbitd pe suprafefele inteme gi scem ale partculelor de plimint. Altfel spus, cu cit suprafata specificd “Geemminata in cm’/g) a unui tip de pimént va fi mai mare, cu atét valoarea de tsar a pimantuluirespectv va fi mai mare, fn laborator, se determind VA prin spends peti, pe ofracfune granularé 0-4 mm, gi se exprimi in grame de albastra Bemoetilen la 100 g pamint. Eugen C, Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor ‘Valori de refinut: = 0,1 ~ sub aceasta valoare, se considera cd piméntul respectiv este, practic, insensibil Ja actiunea apei. Acest criteriu trebuie completat cu verificarea trecerii pe sita de 100 um, care trebuie sf fie mai mic& de 12%. = 0,2~peste aceasta valoare, pémantul este in mod cert sensibil la ac{iunea apei, indiferent de alte criterii de granulozitate = 1,5 —valoare prag intre nisipuri prafoase gi nisipuri argiloase 2,5 ~ valoare prag intre prafurile putin plastice si prafurile cu plasticitate medie = 6=valoare prag intre prafuri si argile + 8-valoare prag intre argile si argile grase tz ota, Deoarece atit indicele de plasticitate cét gi valoarea de albastru ofer& informatii asupra argilozitafii unui tip de pamant, se impun cateva precizéri asupra avantajelor prezentate de fiecare din aceste metode pentru identificarea caracteristicilor unui pamént. Astfel, deoarece valoarea de albastru este o mirime care exprima global si Ja o scar cvasiliniar’ cantitates si gradul de activitate a argilei din pamantul studiat, ea poate fi determinats pentru orice tip de pamant, Pe de alta parte, in cazul pAménturilor argiloase, determinarea indicelui de plasticitate prezinti unele avantaje. In primul rind, acest parametr se determing de foarte mult timp asupra diverselor tipuri de pamanturi , existand astfel o vast experienfé in obfinerea rezultatelor gi in exploatarea lor. fn al doilea rind, determinarea valorii de albasiru este mai pufin fiabild pentra procente importante de argila, motiv pentru care se impune si determinarea indicelui de plasticitate. In sfarsit, Ip nu este doar un parametru de identificare a naturii unui pamént, ci si de modelare a comportamentulti acestuia, Astfel, indicele de plasticitate defineste intervalul de umiditate in care pAméntul isi pistreazé supletea si deformabilitatea, precum gi 8 a it a Eugen C. Florescu - Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor rezistenta la forfecare. in general, caietele de sarcini utilizate la lucrarile de reabilitare a drumurilor din Romania au prevazut, preponderent, determinarea Tp, ‘aloarea de albastru incepand si fie determinat& din anii 2000. F ¢) Echivalentul de nisip i Este 0 incercare clasicd, aplicati in mod traditional asupra balasturilor si j nisipurilor, cate tinde sa fie inlocuith de VA. [Valor de refnut = Min 35 pentru balastul utilizat in mod curent in strat de fundatie e 1.1.2. Parametri de comportare mecanicd a) Paménturi coezive fn mod curent, asupra tuturor Sipurilor de plmfnturi coezive se va efectua detecminarea caracterstcilor optime de compactare, prin incetcarea. Proctor normal, si anume: ~ 84 nax— densitatea maxima in stare uscat’, kg/m? = Wee —Umiditatea optima de compactare, % b) Pémanturi necoezive : Asupra balasturilor i nisipurilor se va efectua determinazea caracteristiclor optime de compactare, prin incercarea Proctor modifica. fn plus, incereare clasics ce oferd informatitimediate asupra rezistenfe la uaurl a balastlu este incercarea L Los Angeles. ‘Valoare de refinut: - LAmax. 35% Eugen C. Florescu - Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor © altA ncercare recomandati de diverse norme europene este. MDE (Geterminarea coeficientului micro Deval in prezena apei), cate ofera informatii complementare incercirii LA asupra rezistenfei la uzurd a balastului. tn Romdnia ‘mu exist, la nivelul anului 2010, decdt extrem de putine laboratoare echipate cu acest gen de aparat, motiv pentru cate determinarea MDE rémane limitatd. La, Parametrii de stare Este vorba despre parameti care ni sunt intrinseci unui anume tip de pint, sunt influenjti de condijie exteioare. fn cele ce urmeazi, ne vom ocupa exclusiv de starea hirica (amiditatea), importants acestsi parametru fiind capital pentsa utlizarea pamanturilr in terasamente sau fn straturi de forma. Pot fi invocafi ns, si alfi parametri, cum ar fi gradul de poluare a unui pmént. Considerdm ca exist cinci stiti hidrice in care se poate gisi un pamént, si anume: Foarte umed — pimant cu umiditate excesiva, care nu permite ulilizarea sau, dupa caz, reutilizarea paméntului respectiv in condifii tehnico-economice Umed ~ pamént cu umiditate excesiva, care poate fi utilizat/reutilizat cu dispunerea unor masuri speciale (aerisire prin scarificare repetatd, tratare cu diversi compusi, utilizare limitat® la anumite tipuri de lucrdri) Fig. 1.1 - fnlocuirea unui pamént foarte umed cu un pdmént in stare hidricdt normale Eugen C. Florescu - Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor = Normal ~ pamant cu umiditate normali, apropiata de umiditatea optima de srampectare. Aceasta este situatia ideald in care se poate gisi un pAmdnt in vederea wi izarii,costurile generate find minime ~ _Uscat ~ pimant cu umiditate sedzut, dar care permite punerea in oper cu eponerea unor masuri speciale (udate suplimentar’, compactare prelungité), caiksori care nu trebuie s& genereze costuri excesive ~ Foarte uscat ~ pamént cu umiditate foarte scézutd, care mu permite atilizarea/reutilizarea paméntului in condi tehnico-economice. Ser deosebire de naturd sau de comportare mecanicd, starea hidrica nu reprezinta

    S-ar putea să vă placă și