Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor Eugen C. Fioresc = drumuri de clas ‘CAPITOLUL 3 STRATURI RUTIERE DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU CIMENT . - — drumurile de ¢ ©0 3A. Generalitati, domenii de ufiizare de mixturd asfaltca) gi fundafiile alcatuite din mixturd asfaltic - — drumuri de clas omen Utilizarea amestecurilor de agregate naturale (balast) stabilizate prin naturale stabilizate adiugare de liant hidraulic (ciment sau liant rutier) este cunoscut& gi utilizatd ta drumuri inca din jurul anului 1950, Principalele avantaje_pe care acest tip de Straturile mutiere € material il conferd sunt legate de: functie de situatia con : rgirea fund Cresterea semnificativa a performanjelor fizico-mecanice fata de straturile din agregate naturale (piatrd sparta, balast etc) - amenajarea 5 Posibilitatea unei cresteri graduale a modulului de elasticitate, principala = : amenajarea caracteristic& in cadrul procesului de dimensionare a unei structuri nutiere es : (© ameliorare in timp a performanfelor : consolidare: ; Un sistem rater In practic srarurite rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se folosese sole cu rol de: stabilizate cu cimen putind fi fnealnit, de straturi superioare de fundatie pentru 3.2, Materiale folo: drumuri de clasa tehnicd I...V cu imbracdmingi bituminoase, care au strat de baz din mixturi asfaltice 7 3.2.1. Agregate nat Agregatele drumuri de clasa tehnicd IM si IV cu tmbricdmingi bituminoase, care au provenienta lor, tre’ strat de baza din piatra sparta + Straturi de drumuri de clasa tehnicd I...1IT cu imbracdminti din pavaje o AE - drumuri de clasa tehnic& I.,.IIT cu imbracaminti din beton de ciment; - straturi de baz pentro:eabilitarea drumurilor ENATURALE ir © (balast) stabilizate prin ste cunoscutd si utilizata la intaje_pe tip de -mecanice fata de straturile ti de elasticitate, principala oi structuri rutiere lizate cu ciment se folosese i bituminoase, care au strat ‘minfi bituminoase, care au din pavaje din beton de ciment, 68 Eugen C. Florescu — Tehnologil speciale pentru reabiltarea drumurilor drumuri de clasa tehnicé IL... V cu imbricdmini bituminoase (fara strat de mixturi asfaltica) = drumuti de clasa tehnicd III $i IV cu imbricdminti din pavaj de pavele; = drumurile de clasa tehnic& I...IV cu imbraicimingi bituminoase (far strat de mixturd asfalticd) si de clasa tehnic& I...II, cu imbracamingi din pavaje, care au fundatile alcitite dintr-un strat inferior de balast gi un strat superior din agregate naturale stabilizate. Swaturile rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se pot folosi, in functie de situatia concretd, pentru lirgirea fundatiilor ruiere existent, in cazul reabiltdrilor de drumuis amenajarea platformelor sia locurilor de,parcare; amenajarea benzilor de stationare gi de incadrare; consolidarea acostamentelor. Un sistem rutier care are in componenfa sa un strat din agregate naturale stabilizate cu ciment face parte din temele rutiere semirigide (in bibliografie putind fi intalnit, de asemenea, si termenul de “semi-clastic”) 32, Materiale folosite 32:1. Agregate naturale Agregatele naturale utilizate, in functie de domeniul de utilizare si de IE provenienta tor, trebuie s4 aiba urmitoarele dimensiuni: 7 = Straturi de baz pentru platforme, locuri de parcare © Agregate de balastiera * Nisip 0-4 mm # Pietris 4-8 mm 6Eugen C, Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumuriior = Pietrig 8-16 mm * Balast 0-16 mm © Agregate concasate de balastierd = Nisip concasat 0-4 mm = Pietrig concasat 4-8 mm = Pietrig concasat 8-16 mm = Balast concasat 0-16 mm, © Agregate de cariera : + Piatrd sparta 8-16 mm * Savurd 0-16 mm = Straturi superioare de fundatie pentru structuri rutiere semirigide (© Agregate de balastier’ + Nisip 0-4 mm + Pietriguri 4-8, 8-16, 16-31 mm + Balast 0-25, 0-31 mm © Agregate concasate de balastiera * Nisip concasat 0-4 mm. * Pietriguri concasate 4-8, 8-16, 16-25 mm * Balast concasat 0-25, 0-31 mm © Agregate de cariera * Piatra sparti 816, 16-25 mm = Savurd 0-16 mm Referitor la granulozitatea si provenienta agregatelor, se fac urmatoarele precizati: : Dimensiunile precizate mai sus sunt conforme practicii ingineresti din Roménia dar, pe baza unor studii de laborator, este perfect posibil s& se realizeze amestecuri gi cu alte sorturi = In general, din considerente legate de omogenitatea amestecului, granola maxima nu trebuie si depaseasc& 31 mm. 70 ee Eugen C. Florese - un amestee doa un balast stabilizat insts fenomenul de pera de ridicat de ciment pentru = un amestee d concasat) va furniza un pune in operi doar cun - im general, se concasate si nisip natu parte, vor fi relativ u consumuri suplimentar pentru. drumur reabilitare a drumurilo obfinute prin concasare In coca oe prives folosite, acestea sunt ¢ Nisip pentru straturi n CARACTER | sort ___ GRANULOZITATE COEFICIENT DE NE [ecivatenrur ptiere semirigide +25 mm ac urmatoarele precizari: practicii ingineresti din set posibil sa se realizeze atea amestecului, granula 70 Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor un amestec doar cu agregate sortate (nisip natural si pietrisuri) va furniza un balaststabilizat instabil, greu de compactat (fenomen de instabilitate similar cu fenomenul de perna de cauciuc 1a compactare), si care va necesita un procent mai tidicat de ciment pentru stabilizare tun amestec doar cu. agregate concasate (pietriguri concasate, nisip concasat) va furniza un balast stabilizat cu 0 lucrabilitate scdzuta, care se va putea pune in opera doar cu mijloace mecanizate - fn general, se recomandé ca amestecul s& fie aledtuit din pictrisuri concasate si nisip natural, aceasta solutie conducénd la amestecuri care, pe de 0 parte, vor fi relativ ugor de pus in opera, iar pe de alt parte nu vor genera consumuri suplimentare de liant pentru drumuri de clasa tehnicd I si Il, precum si pentru lucrari de reabilitare a drumurilor nafionale, se recomanda ca minim 50% din agregate sa fie ‘bjinute prin concasare fn ceea ce priveste caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale folosite, acestea sunt cuprinse fn tabelele urmatoare: Nisip pentru straturi rutiere din agregate naturale stabilizat cu ciment Ez CONDITUDE ADMISIBILITATE (CARACTERISTICI DE CALITATE Casa ttc a| | ue] vv RT ok (GRANULOZITATE CONTINUA COEFICIENT DE NEUNIFORMITATE (Un) % mm 8 ECHIVALENTUL DE NISIP (EN) min 30 30 nEugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor Agregate sortate sau concasate de balastiera pentru straturi rutiere stabilizate cu ciment CARACTERISTICI DECALITATE DOMENIU DE UTILIZARE Straturi de bazi clasele tehnice LM Straturi de baz pentru clasele tehnice IV- V si pentru platforme de parcare Straturi de fundatie pentru, platforme, locuri de parcare, benzi de stationare, consolidare acostamente CONTINUT DE | FRACTIUNI 50...80 50,..80 | GRANULOZITATE | COEFICIENT DE. NEUNIFORMITATE, | (Un), min. | ECHIVALENT DE NISIP (EN) 4 min. (pe fractiunea | 0-4 mm) Dup cum se poate constata, normativele roménesti nu impun verificarea argilozitatii prin metoda valorii de albastru de metilen, Practica autorului a demonstrat c& realizarea acestei incercari in cazul agregatelor destinate straturilor stabilizate cu ciment este la fel de important ca si in cazul agregatelor destinate 7 Eugen C. Florese realizdrii mixturilor asfe un consum mai ridicat umflarilor. Se poate re albastru, ca si in eazul a) Agregatele trebuie s aerul, apa sau la ingh feldspatice sau sistoase conduca la efecte daun stabilizat, Agregatele se vor omogenitatea si constam stafia de realizare a ame laborator au arstat c& a furnizor la stafie gi fn ti Ca si in cazul cerinjelor platforme betonate, sepe imprastiere, impurificare 3.2.2. Cimentul La stabilizarea agreg ciment, care trebuie prevederilor standardelo Din considerente teht a amestecului de balast 2 ore se vor folosi in mo Cimenturile care vor clasei respective, vor 1slitarea drumurilor ‘ri rutiere stabilizate cu UTILIZARE Straturi de ‘undatie pentra, latforme, locuri parcare, benzi de stationare, consolidare acostamente 50...80 Ll 35 w impun verificarea Practica autorului a vr destinate straturilor agregatelor destinate 72 Eugen C. Florescu — Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor realiarii mixturilor asfaltice. Agregate cu un confinut ridicat de argila vor genera un consum mai ridieat de liant si, pe de alta parte, un rise crescut de aparitie a umflarilor. Se poate refine valoarea 2 drept limita maxima pentru valoarea de albastru, ca si in cazul agregatelor pentru mixturi asfaltice, Agregatele trebuie sii provind din roci stabile, adic& nealterabile in contact cu terul, apa sau la inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci [eldspatice sau sistoase. De asemenea, agregatele trebuie s& fie inerte si sii nu conduct la efecte daundtoare asupra liantului folosit la executia stratului rutier ssabilizat. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea gi constanfa calitatea acestor materiale, Aprovizionarea agregatclor la stata de realizare a amestecului stabilizat se poate face numai dupa ce analizele de laorator au aritat c& acestea sunt corespuncatoare. fn timpul transport de la furizor la stafie si in timpul depozitirii, agregatele trebuie ferite de impurificari casi in cazul ceringelor pentru statiile de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separate pe sorturi si pistrate in condifii care sa le fereasc& de {mprdstiere, impurificare sau amestecuri cu alte sortimente. 3.2.2. Cimentul La stabilizarea agregatelor naturale se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care trebuie s& corespunda condifiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective. Din considerente tehnologice, legate de durata de transport si de punere in op ‘aamestecului de balast stabilizat, cimenturile la care priza incepe mai devreme de ore se vor folosi in mod obligatoriu cu intarzietor de priza. Cimenturile care vor prezenta rezisten{e mecanice inferioare limitelor prescrise vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii clase. 73 clasei respectiv| EEE MODAN ONG PONE HORN Cimentul care se considerd ca s-a alterat va fi evacuat din stafia de preparare a amestecului in general, pentru prepararea straturilor stabilizate se recomanda sé nu se utilizeze cimenturi cu prizé rapida (R), din cauza cdldurii de hidratare mari pe care © genereaz, cu un rol negativ in comportamentul amestecului. Dar, in general, furnizorii de ciment preferd s& fabrice si sf livreze tocmai astfel de cimenturi, care prezinti certe avantaje in cazul wtlizarii fn constructile civile, conferind 0 portanta crescuti, imediat8, in primele zile dupa turnarea elementului de constructie. Acesta este unul dintre principalele motive ale aparitiei lianfilor hidraulici rutieri (LHR) ca alternativa la stabilizarea cu ciment. fn timpul transportului de 1a fabrici Ia statia de reslizare @ amestecului stabilizat, a manipolarii sau depozitérii, cimentul va fi ferit de umezeala si de mpurifictri cu corpuri strdine. Depozitarea cimentului se va face in celule tip siloz, atat pentru depozitele de rezerva cat si pentru cele de consum, corespunzatoare din punct de vedere al protectiei impotriva alterarilor cauzate de fenomene meteorologice. Fiecare transport de ciment va fi depozitat separat pentru a se asigura recunoasterea si controlul acestuia. fn cursul executiei, cfd apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat in silozuri, acestea se vor goli complet si se vor curifa, prin instalafia pneumatica gi se Vor marca, corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita. Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de +50°C. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de ta data expedierii de catre producitor. Cimentul rimas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decit dup verificarea stirii de conservare gi a rezistenfelor mecanice de 2(7) zile. 3.2.3. Apa gi aditiy Apa uilizaté la p provind din rejeaua f conditiile previzute f organice. Indiferent « lire un laborator de apei cu detergent, m, La prepararea am t adesea folosirea unu folosit obisnuit la pre t 3.3. Stabilirea com ciment Stadiul compoziti | catre un laborator d cadrul carora umeaz - curba de gr - tipul de age - dozajul opti - caracteristic De asemenea, t compozitiei, in ved caracteristicile ames caracteristicile fizico:\reabilitarea drumurilor uuat din stafia de preparare a ale se recomanda s4 nu se urii de hidratare mari pe care mestecului. Dar, in general, mai astfel de ci renturi, care 2 civil . conferind o portant ntului de constructie. Acesta or hidraulici rutieri (LHR) ca de realizare a amestecului fi ferit de umezeala $i de se va face in celule tip siloz, onsum, corespunzatoare din or cauzate de fenomene doritat separat pentru a se scutiei, cand apare necesara sani, acestea se vor goli © Vor marca, corespunzator nai mare de +50°C, Durata la data expedierii de catre tdelungat nu va putea fi fi a rezistenfelor mecanice 74 Eugen C. Florescu ~ Tehnologi speciale pentru reabiltarea drumurlor 23, Apa si aditivii ‘Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si ciment poate si provind din refeaua publica sau alta sursi, dar in acest caz trebuie si indeplineasca conditile prevazute in STAS 790. Este interzisa utilizarea apei care confine materii organice. Indiferent de sursé, la inceperea lucrarilor, se va face verificarea apei, de citre un laborator de specialitate. fn timpul utiizarii pe santier, se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc. La prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se impune desea folosirea unui intérzietor de prizd. Acesta poate fi intarzietoral de priza folosit obisnuit la prepararea betoanelor de ciment. 43. Stabilirea compozitiei_amestecului din agregate naturale stabilizate cu iment Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si apa se face de cltre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercéri preliminare, in cadrul cfrora urmeaza a fi stabilite urmatoarele caracteristici - curba de granulozitate a amestecului + tipul de agregate utilizate (concasate, sortate) = dozajul optim de ciment - caracteristicile de compactare pe baza determindrii Proctor modificat De asemenca, testul preliminar va determina vatiafiile admisibile ale comporitici, in vederea adaptarii acesteia 1a conditiile de santier, pastrind caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea gi caracteristicile fizico-mecanice 75Eugen C. Florescu — Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor 1. Compozitia amestecului — se determina in urmatoarele cazuri la intrarea in functie a statiei de preparare; - la schimbarea tipului de ciment sau agregate; - ori de cate ori se apreciazé cA este necesard reexaminarea compozitiei utilizate, Curba granulometric& a amestecului trebuie sA se situeze, pe cat posibil, in limitele impuse prin normative. Curba granulometricd aleasa si tipul de agregate folosite (sortate, concasate) reprezinta elementele care conduc Ia caracteristici fizico-mecanice optime in condifiile compactarii standard (incercarea Proctor modificat). Abateri de 2-3% ale trecerilor pe una sau mai multe site nu ar trebui si constituie un motiv de respingere a unei curbe de amestec, atita vreme cit caracteristicile fizico-mecanice impuse pentru amestec sunt respectate, asa dupa cum se va vedea in studiul de caz no.1. De asemenea, trabuie si se find seama de faptul cd, in analiza granulozitafii, procentul de ciment trebuie inclus in partea find acestei curbe. Impunerea unor procente ridicate de nisip fin, pentru a compensa 0 curba de granulozitate “rugoasé” (dar care, in realitate, nu fine cont de procentul de liant introdus) va conduce la amestecuri cu exces de parte find si cu un rise ridicat de producere a unei fisurari necontrolate Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in starea uscatd maxima Poss, $i umiditatea optim& Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu ciment se vor determina prin metoda Proctor modificat& Asa cum am mai ardtat, o importanta deosebité in cazul agregatelor naturale stabilizate 0 are durata de punere in opera. Aceasta este durata in care priza este ‘null sau foarte slaba gi permite punerea in opera a amestecului si compactarea, firt s& prejudicieze viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia. Durata de punere in ‘opera care se cere in cazul materialelor granulate stabilizate, variazd intre 2 gi 6 ore % Eugen C. Florescu fn functie de condifiile de cazul amestecurilor stabil Cantitatea de intarzietor stabilita de laborator in ¢ de punere in lucru este | randul ¢i este de doud o pentru diferite temperatu temperatura. Este evident in mod sistematic, Tempe de 20°C garanteaza rezul proprii, wilizarea intarzie (temperaturi extrem de ti transport care depigese dt Parcurgerea valorilor¢ experienta a numeroase ¢ depigire freevents a valor din agregate naturale stab hidraulic rutier, atic la vé ca, pe de o parte, 4 impu sd impunem o valoare ma Soluyia aleas& de mul Tiant, astfel inedt s& nu fiereabiltarea drumurilor toarele cazuri 4A reexaminarea compozitiei situeze, pe ct posibil, in aleasa si tipul de agregate re condue la caracteristici andard (incercarea Proctor ai multe site nu ar trebui si amestec, atita vreme cat > sunt respectate, aga dupa trabuie s4 se find seama de trebuie inclus in partea find ip fin, pentru a compensa 0 au fine cont de procentul de rte find si cu un rise ridicat jn starea uscaté maxima crial granular stabilizat cu cazul agregatelor naturale € durata in care priza este ccului si compactarea, fara stuia, Durata de punere in ate, variazi intre 2 si 6 ore. 76 Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor in functie de conditiile de executie. Marirea duratei peste 2 ore se poate obtine, in canal amestecurilor stabilizate cu ciment, prin utilizarea unui intarzietor de priza, Canttatea de intarzictor de prizi depinde de temperatura ambiantd si ea va fi subilita de laborator in cadrul studiilor preliminare, cunoscdnd ca la 10°C durata de punere in lucru este estimata 1a dublul celei obfinute 1a 20°C iar aceasta la rindul ei este de dowd ori mai mare decat cea pentru 40°C. Incercarea se face pentru diferite temperaturi, si se traseazi diagrama timp de punere fn operd - temperatur’. Este evident c& adaugarea intarzietorului de prizd nu trebuie s& se faca {in mod sistematic. Temperaturi obisnuite ale mediului inconjurator in jurul valorii de 20°C garanteazA rezultatul corect al fenomenului de priza. Pe baza expericntei propri, utilizarea intarzietorilor de priza trebuie limitatd la unele cazuri speciale (Cemperaturi extrem de ridicate ale mediului exterior, de peste 30°C, distante de transport care depisese durata de 45 min pind la atelierul de astemere, etc). Parcurgerea valorilor din cele dou tabele de mai jos impune o observatie. Din experien{a a numeroase studii de laborator si a practicii de santier, se constata 0 depisire freeventd a valorilor impuse pentru rezistenta la compresiune a straturilor din agrogate naturale stabilizate cu ciment (observatia este valabil& si pentru Tiantul hidraulic rutir, atat la varsta de 7 zile, cft si la 28 de zile, Practic, este imposibil ca, pe de o parte, s& impunem un procent minim de ciment (4%) si, pe de alta parte, siimpunem o valoare maxima a rezistentei, care nu poate fi depasita (3 N/mm2). Solufia aleasi de multe oti este aceea de a diminua ct mai mult dozajul de lian, astfel incat s& nu fie depasitd rezistenfa maxima impusd, 7Eugen C. Florescu — Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumurilor Tabel 3.2. Caracteristica Denumirea stratului Strat de baz pentru. platforme si locuri de parcare Strat de fundatie pentru consolidarea benzilor de stationare, a benzilor de incadrare si a acostamentelor Rezistenfa la compresiune Nimm? Re7 zile Re 28 zile 15.2.2 2,2...5,0 12.18 18.30 Stabilitate Ia apa, %, max. -scliderea rezistentei la compresiune, Rei -umflare volumica, UI -absorbjie de pl, Ai 20 25 Pierdere de mast, %, max. -saturare- uscare Psu -inghet- dezghet Pid t Eugen C. Flores Denumirea stratului 1. Strat de baz8, platforme gi locus) de parcare 2 Strat de fundatie, consolidarea benzilor de stafionare, a | benzilor de incadrare sia acostamentelor Aceasta abordare este 1 - reducerea doz: nedepasirea valorilor « conditii de laborator, ¢ - valoarea de re practicate in alte tari e fapt, unui strat din agre - un strat stabili mediocra pe termen sbilitarea drumurilor Eugen C. Florescu — Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor tabeli de es al Denumirea Agregatul Dozaj_orientativ de 2 stratului ciment, in % din cantitatea de agregate sntru consolidarea naturale uscate are, a benzilor de j amentelor q Natura Granulozit ate | (mm) 1. Strat de baza, ] -balast 0-16 $7 platforme si locurt 18 Ge parcare - —agregate | 0-16 concasate 2. Strat de | Nisip 0-4 6.10 fundatie, consolidarea benzilor de stajionare, a) patase 025 benzilor de incadrare si a] concasate | 0-25 46 acostamentelor Aceastd abordare este gresita, in opinia autorului, din urmatoarele motive: —— reducerea dozajului de ciment pani la valori de 2...2,5%, care s& garanteze nedepisirea valorilor de rezistent’, conduc la amestecuri neomogene, chiar si in conditi de laborator, cu atat mai mult in condifi de fabricajie reale ‘ valoarea de rezistenti de 3 Nimm? este mult prea sc&zutd fat de cele practicate in alte ffi europene, o valoare mult mai aproape de cea ce se cere, de, ‘apt, unui strat din agregate stabilizate fiind 4,5 N/mm? —__ = un strat stabilizat cu un procent de sub 3,5% liant va avea 0 comportare mediocra pe termen scurt, din punct de vedere al caracteristicilor de intindere a 79Eugen C. Florescu — Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor ‘EW si compresiune diametrald, cu posibile consecinte asupra comport piructurii utiere. Dorinja de a limita rezistenjele pentru a evita fisurarea straturilor tratate cu ciment reprezintS o falsi rezolvare, aga cum vom incerca si demonstram in capitolul urmator. Dozajul de ciment va fi stabilit prin incerc&ri preliminare astfel inc se asigure caracteristicile fizico-mecanice mentionate anterior. Subliniem faptul cd valorile dozajelor prevazute in tabel au doar caracter informativ, dozajul final ‘urmand a fi determinat numai pe baza incercdrilor de laborator, el urménd sé fie fnsuit si respectat, chiar dack nu se incadreaza in limitele sugerate fn tabel. Dozajul depinde de o serie intreagl de factori, dintre care amintim: = ofiginea agregatelor naturale (de carierd, de batastier8) ~ gradul de prelucrare (concasate, neconcasate) = forma curbei de granulozitate si pozitia ei in intervalul de granulozitate propus etc Studiu de caz asupra compozifiei amestecului si a dozajului de ciment Caz 1: ciment IAS 32,5 R Curba granulometrcd a fost plasati, in acest caz, 1a partea inferioard a intervalului granulometic admis, procentl total de agregate concasate fn amestee fiind de 40% (18% nisip concasat si 22% pietrg concasat), {n ceea ce priveste procentul de ciment,acesta@ varat intr 2,5 esi 3,5, resterea lui peste aceash valoare conducind la rezistenje la compresiune 1a 28 de zile care deplgeau semnificativ valoarea limit din STAS 10473/1-87. Se remarca faptul cd, desi procentul de ciment a fost limitat, valoarea de 3 Nimm* Ja varsta de 28 de zile 0 ey Eugen C. Florescu epruvetelor a fost depag ciment care asigura tneas 2,5%. Alte studi cu ace amestecului (dar cu 0 conform caietului de sarc la respectarea valorilor In acest caz, se naste in amestec. Raspunsul ms liant hideautic sub o anu care si sufere din pune instalatiile de preparare : Toate celelalte con stabilitate la apa (scider: de apa) si pierderea de AGREGATE: 0-8 sortat, Caracteristici sorturi — EN,% [LA% 639 80.6‘eabilitarea drumurilor cine asupra comportiii urarea straturilor tratate cu incerea si demonstraim in Viminare astfel ineft s& se terior. Subliniem faptul ca + informativ, dozajul final laborator, el urmand si fie le sugerate in tabel. Dozajul sstiera) imervalul de granulozitate ‘ajului de ciment 2, la partea inferioara a gate concasate in amestec sasat). In cea ce priveste » cTesterea Iui peste aceasta 28 de zile care depaseau € remarcé faptul 8, desi ? Ia varsta de 28 de zile 2 80 Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor epruvetelor a fost depasité chiar si pentru un procent de 3%, singurul dozaj de ciment care asigurd incadrarea rezistenfei la compresiune in limitele impuse fiind 2.5%, Alte studii cu acelasi tip de ciment si cu o granulozitate asemandtoare a amestecului (dar cu o majorare a procentului de agregate concasate la 50%, conform caietului de sarcini), au ardtat c& si un procent de ciment de 1,5% conduce la respectarea valorilor maxime a rezistentelor mecanice la 7 si 28 de zile! In acest caz, se naste intrebarea dacd nu cumva trebuie redus procentul de liant in amestec. Raspunsul nostra este negativ, finfnd cont ci reducerea procentului de lint hidraulic sub © snumitd limita ar putea conduce la realizarea unor amestecuri care si sufere din punct de vedere al omogenititii, oricét de performante ar fi instalatile de preparare a amestecului stabilizat. Toate celelalte condifii tehnice impuse de STAS 10473/1-87, respectiv stabilitate Ia apa (scderea rezistenfei la compresiune, umflarea volumic’, absorbtia apt) si pierderea de masa (prin saturare), au fost respectate. AGREGATE: 0-8 sortat, 8-25 sortat, 0-8 concasat, 8-16 concasat Caracteristici sorturi IN [LA% Granulozitate, % i 25] 16 [ 8 4 1_| 02 | 0.063 G9 0-8e | 100 | 100 | 100 [863 [43.9 [215 [94 | 20.6 o-8s | 100 | 100 | 975 | 66.1 | 441 [81 [51 m7 |s | 100| 97] 395] 0 | 0 | 0 0 16e. 24.8 | Sem | 1008 | 160.78 | race (aes Oe | Da [eo 0 25s 81Eugen ©. Florescu — Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor Recompunere amestec Ere % 25 16 8 4 102 J 0.063 1g) 21 Sees ses GA eS 39 [30 | 30 | 30 | 293 | 198 2.4 2 | 22 | 213 | 87 | 0 0 30_| 30 | 182 | 12 | 0 0 100 | too | 875 | 572 [354 63 Eugen C. Florescu BALAST STABILIZAT Procedara de labora |___~ procent de ‘Stabilitate la apa,% J | sets AR | - umflare volumica, + absorbfia de apa | 2. | Pierderea de masé, ' 3. | Rezistente la compr +7 zile, Nim? = 28 zile, Nimm? CIMENT tip I AS 32,5 Rezultate obtinute Rezistenje mecanice la 28 zile, Nimm? Procedura de laborator Ref. SR 1500 t T__| Timp de inceput de priza 2hd0 min Sih | 2_| Timp de sfirgit de priza 3hS5 min is | t Nimm | 6 a6 $40 4, | Proctor modificat = dens. uscatt LJ] = _umiditate 0; Caz 2, ciment IAS 32, fn acest caz curba intervalului_ granulomet amestec a fost de 50% experienfei din studiile acest studiu, la 3%, Chis 28 zile depaigese valorile procentului de agregat cimentului CD 40, difer i 30% la varsta de 7 Aceasta se poate explic rai lentd a rezistenfelo amestecului din cauza putea manifesta, asadar momentul aplicarii ame‘eabiltarea drumurilor Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor Ref. SR 1500 >In <10h 5...7 mm, <10 mm. > 15 82 BALAST STABILIZAT Procedura de Taborator Rezaltate objinute Ref. STAS |___=procent de ciment,% [2.5 | 3. 35_|_10473/1-87 T. | Stabilitate la apa. % + scdderea AR. mes nz | 33 | 3s 25 - umflare volumicd, Ui 09 | 06 | 04 <5 + absorbfia de apd 12 43 | 12 <10 2 | Perderea de mast, % 26 | 25 | 30 =10 3, | Rezistente la compresiune =T ile, Nimo? 17 | 23 | 26 ies | =28 zile, Nimm® 26 | 32 | 36 | 18.30. \* Proctor modificat = dens. uscati, glem? 2,255 (1 -umiditate opt, % 58 Caz 2, ciment ILAS 32,5 R si CD 40 fn acest caz curba granulometricd a fost plasat& la partea superioaré a intervaluluigranulometric admis, iar procentul total de agregate concasate in amestec a fost de $0% (30% nisip concasat si 20% pietrig concasat). Pe baza experientei din studiile anterioare, procentul de liant in amestec a fost limitat, in acest studiu, la 3%. Chiar gi aga, valorile rezistenfelor mecanice la varsta de 7 si de 28 zile depagesc valorile admisibile. Acest fapt se explic& usor prin prisma cresterii procentului de agregate concasate in amestec. Se remarc& faptul c&, in cazul cimentului CD 40, diferenta de rezisteny’ la compresiune pentru procente de 2,5% 130% la varsta de 7 zile este nesemnificativa (2.9 N/mm? fata de 2.8 Nimm Aceasta se poate explica atat prin caracteristicile cimentului respectiv (0 crestere mai lentd a rezistenfelor mecanice), dar si printt-o posibild lips& de omogenitate a amestecului din cauza cantitafii mici de liant. Aceasta lips de omogenitate s-ar putea manifesta, asadar, chiar si in condifii de laborator, gi, cu att mai mult, in ‘momentul aplic&rii amestecului pe instalajia de stabilizare a balastului 83Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor Studii efectuate in Franfa asupra acestor amestecuri au demonstrat faptul c& un FET Eugen C. Flo — balast stabilizat cu un procent de 3% ciment are caracteristici mediocre pe termen | m0 scurt (un an), puténd fi clasificat ca G1 din punct de vedere al normei NF P 98-116 cof | dacl se fine seama de incercarea de intindere direct, respectiv G2 daca se are in | 70} vedere incercarea de compresiune diametral a | oft | Toate celelalte condifii tehnice impuse de STAS 10473/1-87, respectiv | | foe ele stabilitate la apai(scderea rezistentei la compresiune, umflarea volumica, absorbtia | 00 de apa) si pierderea de masa (prin saturare), au fost respectate. k no AGREGATE 0-8 sortat, 8-25 sortat, 0-8 concasat, 8-16 concasat f | 5 iE Caracteristici sorturi } | “ore I EN | LA% Granulozitate, % 225ml] oer e101 0.05 9 -8e [100 | 100 | 100 [98.7 [349 [13.1 | 9.6 | | 80.6 0-85 [100 {100 98.6 | 91.8 | 820 [25.7 | 9.6] | 27 | & [100 [921 [285]; 0 [ o [ 0 | Oo || cimentupmas: 16 248 | 8 | 100 | 442 | 2,7 0 0 0 0 | Procedura dela 25s a Recompunere amestec I 1. | Timp de incept _ | [2 Pri de sfargit % | 3 | 16 1 8 4 i_[ 02 | 0.063 ] | 3 [Pasta de 30_| 30 | 30 | 30 | 235 | 105 | 39 | 17 standard 30_| 30 | 30 | 296 | 275 | 246 | 77 | 15 T[ Stabilitate (ec 0 20 FS 7| TO 0 0 0 3 PRezistente me 20 20 88 05 0 0 0 0 zile, N/mm? (cuba [100 [100 97.3 | 65.8 | sir [351 | 6 | 38 © | Rezistenje me zile, N/mm”bilitarea drumurilor \ demonstrat faptul c& un stici mediocre pe termen eal normei NF P 98-116 pectiv G2 dact se are in == (Ht { Ht | Tt \ | tt | | | [AL = Ltt LET oo 10473/1-87, respectiv ee 4 tn lreavolumic, absorb CH Te ate, | De te : tamer | veasat I [ia | i_[-02 [0063 Twa Pas 96 2.0 | 25.7 | 96 one CIMENT tip IL AS 32,5 R si CD 40 oye yo Procedura de laborsior Rezultate obtinute Ref SR 1500 TAS 325R [CD40 T, [Timp de inceput de priza | 230 min 3h00 min [> 1h 2 [Timp de sfargit de prizh | 3h45 min 4h0S min |< 10h 1_| 02} 0.063 3 [Pasta de consisienja | 6 mm 6mm 3.7 mim os | 39 [17 standard : 46 [77 [15 7 | Stabilitate Je Chatelien T mm O2mm___|15 2 9. 9 zile, Nimm? si [ ine [58] © [Rezistenje mecanice la 28) 439 a7 3% aile, Nim? 85 84Balast stabilizat b. silozuri cu cin capacitatea de producti: Procedural de asaz5R Tc 40 Ref. STAS laborator 25 7 30 | 25 3,0] 10473/1-87 aor - — procent de t wtaleic de ciment,% | functionare; T. | Stabilitate Ta api,% i = sclderea ARs mea 59 1s 73 91 <25 a. bunciire de stoc + umflare volumica,| 15 | 04 | 07 | 07 <3 | f Ui 28 | 10 | o8 15 <1 | | a ees absorbtia de api i ts Z| Pierderea de masi,% | 35 | 35 [3439 | <10 | } : 3 TRezst : F f dota care si compresiune oe a 28 oo ieee ley ee = Taile, Nim? 23 | 32 33 | 40 | 18.30 | | - 28 zile, Nimm* ees 4, | Proctor modificat | : Laid = dens. uscata, gem? | 2,288 | 2,255 | 2,268 | 2,266 t ~umiditate opt, % 47_| 55 58 2 3.4, Prepararea amestecului din agregate naturale stabilizate cu ciment | 3.4.1. Prepararea in statii fixe on Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si apa se poate efectua in centrale de tip continuu de dozare si malaxare sau in centrale de beton, folosite in ‘mod obignuit la prepararea betoanelor. Se recomand& ca distanfa maxima tntre Fig. 3.1 ~ staf fit de, statia de preparare i punctul de Iucru trebuie s& corespund unui timp de transport Stafile de preparate te al amestecului de agreagate naturale, ciment gi apa, de maxim 45 minute. de cintirire $i dozare: 3.4.1.1, Aledtuirea unei stati fixe de preparare eae statie de preparare a amestecului trebuie s& dispund de: Scare a. depozite de agregate (platforme) cu dotati corespunzatoare pentru - aditivi evacuarea apelor provenite din precipitatii, de preferintd betonate sau stabilizateablitarea drumutilor Ref. STAS 10473/1-87 9 25 07 <5 15 <10 29 <10 29 | 12.18 40 | 18.30 2,266 $i apa se poate efectua in utrale de beton, folosite in ca distanga maxima intre ‘dd unui timp de transport xim 45 minute. corespunzitoare pentru etonate sau stabilizate Eugen C. Florescu ~ Tehnologil speciale pentru reabiltarea drumurilor b. silozuri cu ciment marcate corespunzitor, avand capacitatea corelatd cu capacitatea de productie a statiei; c. —instalafie de preparare, cu rezervoare si dozstoare in bund stare de funcfionare; 4 buncire de stocare a amestecului preparat; «. laborator amenajat si dotat corespunzitor; {. dotiri care s& asigure spilarea malaxorului, bunc&relor si mijloacelor de transport; g. _ dotiri privind protectia muncii si P.S.I. Fig. 3.1 - stage fixd de preparare a amestecului stabilizat Stitile de preparare trebuie s& respecte urmatoarele caracteristici, privind precizia de cimarire gi dozare: ~ agregate +1 3% ~ciment gi apa +/- 2% + aditivi + S%Eugen C. Florescu ~ Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumurilor Tolerantele se exprima in functie de greutatea fiecdrui component si trebuie s& fact referire la cantit tile teoretice conform calibra Periodic, trebuie realizate verificari care si ateste buna funcjionare a statici, special a urmitoareleor element: + etalonarea cdntarelor; - _verificarea dozatoarelor volumetrice; - functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere- inchidere) la introducerea agregatelor, a cimentului gi a apei in malaxoru! instalatiei de preparare; = uzura paletilor malaxoarelor. 3.4.1.2, Prepararea amestecului - se realizeazii amestecul de agregate Ia umiditatea naturala ~ se introduce cantitatea de apa suplimentara necesard pentru atingerea umiditafii optime de compactare momentul stabilirii dozajului ~ se introduce cantitatea de ciment, calculat ~ se realizeazd omogenizarea componentelor - se descarcd malaxorul pe banda de transport = se descarc& amestecul in bunc&rul de stocare, din cate va fi inc&rcat mijlocul de transport Chiar daca buncarul de stocare nu are 0 capacitate important, prezenta Iui este necesari pentru a evita segregarea care se va produce in momentul incdrcéri in mijlocul de transport. Cantitatea de ap necesara amestecului se corecteaza zilnic importante), in 88 sau ori de cfte ori este necesar (de exemplu, dup’ precipitatii Eugen C. Florescu funetie de umiditatea nat asiguratd umiditatea opti si de pietderile de apa in punere fn opera. Cantitate in refeta stabilit& pentru fi 3.4.1.3. Transportul ames Amestecul din agrege {in opera cu autobasculan prin acoperire cu prelate si din considerente legate obligatorie pentru condi Trebuie totusi avut in prelata poate genera in int 4 contribuie la acceleran amestecului mu_va depa corespunzatoare pentru a aatelicrului de punere in « 3.4.1.4, Asternerea balast! Astemerea si nivelare realizeze urmatoarelor obi - Fespectarea tolera: — asigurarea grosin punct al acestuia; - — obginerea unei sugreabilitarea drumurilor component si trebuie s& faci tuna funcfionare a stajiei, in ¢ de obturare (deschidere- ntului gi @ apei in malaxorul ral 4 pentru atingerea umiditatii tul stabilirii dozajului 'e va fi incircat mijlocul de ‘mportanta, prezenta lui este 2 in momentul incarcaii in tecului se corecteaza zilnic precipitatii importante), in 38 Eugen C. Florescu — Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumutilor funcfie de umiditatea naturala a agregatelor, astfel incat la punerea in opera s& fie ‘siguratd umiditatea optima de compactare stabilita in laborator, findndu-se seama side pierderile de apa in timpul transportului de la stafia de preparare la locul de ‘antitatea de ciment ce se introduce in amestec este cea prevazuté panere in opera, inrefeta stabilita pentru fiecare tip de ciment aprovizionat. 34.13. Transportul amestecului Amestecul din agregate naturale, ciment si apa se transport la locul de punere in oper cu autobasculante. In general, se recomanda ca amestecul si fie protejat cestuia, eft prin acoperire cu prelate, atét pentru a se evita modificarea umiditatii sidin considerente legate de protectia mediului. Este evident c& protejarea devine bligatorie pentru condifii meteo extreme (ploaie, temperaturi extrem de ridicate. ‘Trebuie totusi avut in vedere faptul cd, la temperaturi ridicate gi in zile insorite, prclta poate genera in interiorul benei mijlocului de transport un efect de sera, care si contribuie la accelerarea prizei. Aga cum am amintit deja, durata de transport a amestecului nu va depisi 90 minute, Capacitatea de transport trebuie si fie corespunzatoare pentru a asigura functionarea continua a instalatici de malaxare gi aatelierului de punere in opera. 34.1.4. Asternerea balastului stabilizat Astemerea i nivelarea amestecului trebuie sa fie executate astfel incdt si se realizeze urmatoarelor obiective: = respectarea toleranfelor de nivelment admise, la fiecare strat in parte; asigurarea grosimii prevazutd in proiect pentru fiecare strat, in oricare Punct al acestuia; = obfinerea unei suprafayari corespunzatoare. 89tarea drumurilor Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reat Astemerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se poate face cu autogrederul, cu repartizatoare mecanice cu’ desclrcare lateral sau cu ixturilor asfaltice, repartizatoare de tipul celor folosite la asternerea n Fig. 3.2~ Repartizator de balast stabilizat cu descdrcare lateraldt In cazul astemerii cu autogrederul, amestecul se descarcd pe drum in cordoane si apoi se repartizeaza pe jumatate sau pe intreaga cale a litimii previzuta proiect, in functie de tehnologia de executie adoptata si de natura lucrarilor (ranforsairi sau sisteme rutiere noi). in cazul astemerii cu repartizatoarele mecanice cu descicare lateral, amestecul se descarc& prin basculare in buncdrul din fat al repartizatorului, dupa care, cu ajutorul unei benzi transportoare, este descarcat lateral. Aceasté tehnologie este recomandata in cazul reabilitirilor de dramuri, cind Lirgirea partii carosabile se face prin sistemul casetelor laterale. in cazul astemerii cu repartizatoare de genul celor folosite la astemerea mixturilor asfatice, amestecul stabilizat este descdrcat prin basculare in buncdral din fata al repartizatorului, i este trasportat spre grinda finisoare cu o banda cu racleti, dupa somanda utilizarea care este repartizat in fata grinii cu un gnec. fn acest caz, ser vibraii la grind, pentra facilitarea punerii in opera 90 f | Eugen ©. Flores: Fig. 3.3 ~ Astemerea u cu grindéi extensibila (1, in cazul in care ser fundatie), se recomandi suprafata), astfel ineat < reactile de priza si int baza stratului de stabil regula intr-un singur s functie de calculul 4 prevzute cu grosimi m multe straturi, astemere 3.4.2. Prepararea bala Aceasta metoda pre amestecarea cu liantul lucru vor fi urmatoarele - se aprovizione pregatit, cu o umiditate + se dispune tian atarii paméntutilor‘abilitarea drumurilor te cu ciment se poate face sctreare Jateralé sau cu lor asfaltice, laterala ured pe drum in cordoane le a latimit prevazuta in si de natura lucrazilor cepartizatoarele mecanice re in buncarul din fafé al sportoare, este desc&rcat litaritor de drumuti, cand terale. in cazul asternerii ea mixturilor_asfaltice, buncarul din fay al © banda cu racleti, dupa se recomanda utilizarea 90 Fig. 3.3 — Asternerea unui balast stabilizat cu un repartizator de mixturi asfaltice, cu grind extensibild (lafime de asternere 12,0 m) in carl in care se realizeaza asternerea pe un suport de balast (strat inferior de funda), se recomanda udarea din abundentl a balastului (dar evitind balirile de sapafi),astfelincatamestecul stabilizat sf pi conserve umiditatea proprie pentru reactle de priza gi tirte. In caz contrat, poate aparea un fenomen de uscare la basa stratului de stabilizat, apa migrdnd spre stratul de balast. Astemerea se face de regu intr-un singur strat, cu © grosime care poate varia intre 12 si 25 em, in functie de calculul de dimensionare a structurii rutiere. In cazul straturilor previzute cu grosimi mai mari de 25 cm $i proiectate a fi realizate din doua sau mai multe straturi, astemerea se va face conform prevederilor proiectului. Prepararea balastului stabilizat in situ ‘Aceast& metoda prevede asternerea balastului pe santier, in grosimea doritd, gi amestecarea cu liantul in procentul dorit, direct in strat. fn acest caz, etapele de Iueru vor fi urmatoarele: se aprovizioneaz& cantitatea de balast necesara pe stratul de fundatie pregitit, cu o umiditate cat mai apropiaté de valoarea optima de compactare - se dispune liantul pe suprafafi cu un repartizator de liant, ca si in cazul tratarii pamanturilor ott } Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor : se realizeazA amestecarea dintre agregate gi liant cu un reciclator, eventual cu realizarea unui adaos de apa se niveleazA stratu! stabilizat astfel realizat in conformitate cu valorile de cote cerute prin proiect si se poate trece la compactare, Metoda stabilizarii in situ prezintd o serie de avantaje, dintre care menfionam: - climinarea problemelor legate de transportul amestecului stabilizat (in special cele legate de distanta de transport) - economii de fabricatie (utilizarea unui reciclator implicind costuri de exploatare mai reduse decato statie de balast stabilizat) - economii cu forta de mune Principatul dezavantaj al acestei metode este legat de omogenitatea amestecului, care, in mod normal, este mai bund in cazul stabilizarii in stafii fixe. Totusi, in functie de conditiile specifice fiecdrui gantier, nici una dintre cele dowd metode na trebuie evitata. Controtul cali stecului de balast stabilizat Controlul calitifii amestecului preparat se face tn trei faze ale procesului tehnologie: ~ preparare (la stafie) ~ agtemere (in teren) - compactare (la sférgitul acesteia) Controlul calitZtii la statie - umiditatea optima de compactare ~ la fiecare reteta = densitatea maxima in stare uscata ~ la fiecare refetd Eugen C. Floreset ~ compozifia granulomet - umiditatea agregatelor ~ temperatura exterioara ~ confecfionarea epru rezistentelor mecanice ( Controtul ~ temperatura exterioar® = dozajul de liant — zilr in situ) 3.5.3. Controlul calits ~ determinarea umiditat + determinarea gradulu Nota Frecventele specificat realizate, au au valoa (clasa de importanja amestecului, dotarea stabilita astfel inca: - SA asigure ve lueratitor - s&h nu consti santierului‘abilitarea drumurilor ‘cu un reciclator, eventual onformitate cu valorile de + dintre care menfionam: amestecului stabilizat (in {or implicdnd costuri de mogenitatea amestecului fn stafii fixe. Totusi, in nire cele dou metode nu ‘ei faze ale procesului Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumutilor compozitia granulometric& a amestecului ~ zilnic umiditatea agregatelor ~ zilnic In functie de conditiile meteo temperatura exterioard ~ de 3...5 oti pe ~ confectionarea epruvetelor cilindrice pentru determinarea densitafii sia rezistenfelor mecanice (Ia 7 si la 28 de zile) ~ zilnic, in functie de productivitate 452. Controlul calititii la asternere - temperatura exterioara ~ de 3...5 oi pe zi, in functie de condifiile meteo + dozajul de liant — zilnic, in functie de productivitate (numai in cazul amestecdrii in situ) 383. Controlul calitatii dup’ compactare - determinarea umiditafii de compactare ~ 2 probe la 1500 m? - determinarea gradului de compactare - 2 probe la 1500 m? Nota Freeventele specificate mai sus, desi bazate pe experienta unor santiere deja realizate, nu au valoare absolutd. fn functie de realitiile fiecdrui gantier in parte (clasa de importanta a lucrarii, capacitatea de preparare si de punere in oper a amestecului, dotarea laboratoarelor existente etc) frecventa incercatilor trebuie stabilta astfel incat : - st asigure verificarea permanent si cu o precizie suficienta a calitatii Iweraritor s4 nu constituie un obstacol care sé genereze intirzieri in avansarea santierului8 Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, in mod exceptional, la temperaturi sub +5°C, dar numai peste 0°C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit, find interzisi utilizarea agregatelor naturale Inghefate. Aga cum a fost deja ardtat in capitolul 2, temperaturile sub 5°C conduc la inhibarea sau chiar oprirea fenomenelor de priza si intirire. De asemenea, este interzis@ astemerea amestecului de agregate pe un strat suport acoperit cu z4pada sau cu pojghité de gheata. Dupa execufia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se protejeazi imediat, prin acoperire cu prelatd sau cu rogojini, astfel incat s@ se asigure deasupra stratului turnat un strat de aer stafionar, neventilat, de 3...6 em rosie, cu o temperatura la suprafata, de minimum +5°C, timp de 7zile La temperaturi mai mari de 35°C, suprafara stratului din agregate naturale stabilizate cu ciment va fi protejata cu emulsie bituminoasd aplicata in dowd straturi succesive, Pentru Iucrari de mai mic importanté, se poate proceda gi la protejarea stratului din balast stabilizat cu nisip (2-3 cm grosime), care se va uda in permanenti. fnainte de realizarea stratului urmator, acest nisip va fi inlaturat prin maturare. 3.6. Compactarea straturilor din balast stabilizat 3.6.1. Alcituirea atelierului de compactare Pentru realizarea unui balaststabilizat de bund calitate, care s& isi conserve in timp calitatile scontate prin calculul de dimensionare a structurii, este foarte important ca operafiunea de compactare si inceapa imediat dupa asternere. ‘Atelierul de compactare recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment poate fi alcatuit din: 94 TR Eugen C. Flore © Cilindru Te proprie minima de 10 * Cilindra cu ‘minima in pneu de 5t fn cazul executii compactoarelor (in sp cAminelor de vizitare, vibratoare sau, dupa c Calitatea compact compactare (96...100° sarcini). in cazurile in au fost respectate to grosimii stratului de tespectiv suplimentas compactori cu perforn Fig. 3.4 Compactareabilitarea drumurilor ite in conditii nefavorabile int se vor executa, in mod O°C $i cu exercitarea unui varea agregatelor naturale craturile sub 5°C conduc la itarire, De asemenea, este suport acoperit cu z3pada zate, suprafata acestuia se ogojini, astfel incat si se ar, neventilat, de 3...6 om 3s timp de 7 zile, Jui din agregate naturale sd aplicata in dous straturi te proceda gi la protejarea te), care se va uda in nisip va fi inlaturat prin 2, care s& isi conserve in a structurii, este foarte dupa asternere, ca agregatelor naturale 94 Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor © Cilindry Tandem cu roti tamburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 t pe fiecare tambur; © Cilindma cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 t si cu o presiune minima in pneu de 5 baris tn canal executiet straturilor stabilizate cu ciment fn locuri grew accesible compactoarelor (in special in lungul borduritor, in jurul gurilor de scurgere sau ale , compactarea se va efectua cu placi cAminelor de vizitare, largiri de drumuri, etc. vibratoare sau, dupa caz, cu cilindri compactori de mici dimensiuni Calittea compactirii va influenta in mod direct indeplinirea gradului de compactare (96...100%, in functie de prevederile proiectului si ale caietului de sercini) In cazurile in care gradul de compactare previzut nu poate fi objinut, desi au fost respectate toate prevederile deja amintite, se poate trece la reducerea grosimii stratului de astemere sau la modificarea atelierului de compactare, respectiv suplimentarea numérului de compactori sau utilizarea unor cilindri compactori cu performante supericare. Fig. 3.4 Compactarea stratului din balast stabilizat 95Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine compactate, compactarea find realizata in acelasi timp cu ansamblul stratului Compactarea se va face astfel: = compactorul (fara vibrafii) va circula inifial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament $i 2/3 pe stratul din agregate naturale stabilizate; ~ apoi compactorul (tot fri vibrafii) va trece numai pe stratul stabilizat in aga fel incat sd-l impinga sub acostament, dupa care compactarea se continua normal. Cand compactarea acostamentelor se face inainte de astemerea stratului din ageegate naturale stabilizate, se vor Ima misuri pentru a asigura scurgerea apelor de pe intreaga suprafata a drumulu. tn ceea ce priveste ordinea de actiune a celor dou tipuri de compactoare, este recomandabil ca primele dous treceri si fie flcute de cilindrul cu tambur metalic, urmatoarele de cate cilindrul pe pneu, urménd ca ultima trecere (de inchidere) si revina, din now, cilindrului cu tambur metalic. fn cazul existenfei unui rost ongitudinal, acesta va fi compactat intotdeauna cu cilindrul cu tambur metalic, cu utilizarea vibrarii, Informafii interesante asupra eficacititii compactirii se pot obfine prin urmarirea in timp, pe parcursul derulirii santierului, a intensitaii de compactare, definiti ca raportul Q/S unde “Q” este volumul pus in opera into anumité unitate de timp (ora, 2i, schimb) exprimate in me si "S" este suprafaja cilindratd in intervalul de timp dat, exprimati in mp, Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictefe pe tot parcursul executici, in care scop este indicat ca utilajul de compactare s& fie dotat cu un dispozitiv care si finregistreze datele pentru estimarea “S”. 6 SEL TE TT Terme ere rr ea Eugen C. Florese 3.7. Protejarea stray Pentru evitarea ev stabilizate cu ciment, vs pe acest strat) cu nisip, peliculé de protectie, r cationicd cu rupere ri terminarea compactirii, sapte zile, cel mai ades. a drumurilor nationale. este adesea penalizan asternerea stratului um strat de baza din mixty din balast stabilizat pet transport a mixturié far functie de temperatura suficient pentru a fi pe fin opera. Reducerea d reprezenta, in multe ca eB Fig. 3.5 — Protejare corespunzdtoare (stnvabiltarea drumurilor ciment trebuie sa fie bine u ansamblul stratului, rca 1/3 din 1&fimea sa pe ates nai pe stratul stabilizat tn compactarea se continu’ © astemerea stratului din sigura scurgerea apelor de puri de compactoare, este indrul cu tambur metalic, a trecere (de inchidere) s& vzul existenfei unui rost mul cu tambur metalic, cu iti compactirii se_pot ticrutui, a intensitafii de lumul pus in operd fnts-o me gi" este suprafata ortul Q/S este determinat executiei, in care scop 1 un dispozitiv care si 96 Pentru evitarea evapordrii apei, suprafata stratului din agregate naturale subilizate cu ciment, va fi protejat cel putin sapte zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5...3 em grosime menfinut in stare umeda sau cu 0 peliculs de protectie, realizatd, in cele mai multe cazuri, cu emulsie bituminoasi cationicd cu rapere rapida. Pelicula de protectie se va realiza imediat dup’ teminarea compactari, pe stratul proaspat gi umed. fn ceea ce priveste termenul de saptezile, cel mai adesea impus prin caietele de sarcini ale Iucratilor de reabilitare 4 drumutilor nationale, se impune observatia c aceasta durata pare excesiva, $i este adesea penalizanta din punet de vedere al derularii Iucratilor. Practic, astemerea stratului urmator, care, in cele mai multe cazuri, este reprezentat de un strat de baz din mixtura asfaltic’, ar trebui sa se facd imediat ce portanfa stratului din balast stabilizat permite intrarea utilajului de asternere gi a autocamioanelor de transport a mixturii fBr8 SA se produc degradri pe stratul din balast stabilizat. in functie de temperatura mediului exterior, stratul din balast stabilizat se intdreste suficient pentru a fi perfect traficabil intr-un interval de 2...4 zile dup& punerea sa in operd. Reducerea duratei de imobilizare a stratului de balast stabilizat poate reprezenta, in multe cazuri, un cert avantaj pentru accelerarea lucrarilor. Fig. 3.5 - Protejarea stratului din balast stabilizat cu emulsie bituminoasd: corespunzaitoare (stanga), necorespunzétoare (dreapta) 97Dacé stratul de baz& al structurii rutiere urmeaza s4 se execute mai térziu, dupa protejarea stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform ‘Stratul urmator sau celor menfionate anterior, pentru a se asigura o legatura bund cu viitorul strat de imbricdimintea prevaiz baz, se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblurd sortul 16-25, urmatt de 0 —— Fara * compactare usoard cu compactor cu pneuri (care asigurd o incastrare a criblurit stratul de fundatie), operatiune care trebuie flcutd inainte de inceperea prizei Aceeasi observatie este valabila gi pentru straturile din balast stabilizat care, din Swat bimminos covet diverse considerente, nu mai pot fi acoperite cu un strat din mixtur’ asfaltick executa dup& un inten inainte de venirea iernii, fn acest caz, dup’ trecerea sezonului friguros, se va mic de timp (15 zile) proceda la o expertizare a stirii de degradare a balastului stabilizat, dupa cum | Siar bimminor os ve urmeazi: executa dupa un inter mai mare de timp La drumuri cu - in cazul in care mu exist degradari Ja suprafata, iar tratamentul bituminos executat gi-a pistrat aspectul, se va putea trece la executia stratului de baz din mixturi asfaltice direct peste stratul de stabilizat, cu 0 supradozare a stratului de Se econ amorsare din emulsie bituminoas& (400g bitum rezidual pe m°); oe Pe eee = in cazul in care degradarile stratului din balast stabilizat au 0 adancime de 3..5 din beton de ciment ws em, se va proceda la indepirtarea materialului desprins, cursfarea energicl a 1m care indiseiplina fn suprafetei gi la asternerea stratului de baz din mixturd asfalticd cu o grosime mai balast stabilizat, acest bariere sau borduri din mare decat cea prevazutd in proiect , pentru a compensa materialul indepartat; ~ in cazul in care degradarile stratului din balast stabilizat depagese % din grosimea acestui strat, se va proceda la indepartarea totalé a balastului stabilizat si la refacerea lui, inainte de executarea stratului de bazi din mixturd asfaltica, Stratul de baz din agregate naturale stabilizate cu ciment, in cazul structurilor rutiere noi prevazute cu imbricimingi bituminoase gi al reabilitrilor de drumuri, se protejeaz conform tabelului de mai jos. = 3.6 ~ Protejarea cubreabilitarea drumurilor ise execute mai tarziu, dupa raturale stabilizate, conform ard bund cu viitorul strat de { sortul 16-25, urmati de o 1 0 incastrare a criblurii in nainte de inceperea prizei 1 balast stabilizat care, din strat din mixwura asfaltic& \ sezonului friguros, se va stului stabilizat, dupa cum iar tratamentul bituminos ccufia stratului de baz’ din supradozare a stratului de pe m’); zat au o adincime de 3...5, tins, curdarea energica a asfalticd cu 0 grosime mai naterialul indepartat; { depasese 4 din grosimea balastului stabilizat si la rixturd asfaltic’, ‘ment, in cazul structurilor abilitarilor de drumuri, se 98 Eugen C. Florescu ~ Tehnologli speciale pentru reabiltarea drumurilor tabel 3.4 Siratul urmtor sau ‘Siructura rutierd nouk ‘mbrdcmintea prevazuta Fira ‘Tratament superficial | Tratament superficial dublu dublu Swat bituminos ce se va _ | Tratament de protectie | Tratament de protectie executa dupa un interval | cu emulsie bituminoasi | cu emulsie bituminoasa mic de timp (15 zile) Swat bituminos cc se va | Tratament superficial | Tratament superficial executa dupa un interval | simplu simplu sau dublu mai mare de timp © Ladrumuri cu trafic ugor si foarte ugor si la reabilitari de drumari situ de fundatic din agregate naturale stabilizate cu ciment, in eazul strvcturilor rere rigide se va proteja conform prevedeilorantrioare, exceufa imbricdmini dinbeton de ciment urmand si fie inceputd dup o duatl de minim 7 zie, In eazul incareindisciplina fn trafic a uilizatoritor poate genera degradiri ale stratului de balaststabilizat,acesta poate fi protjat prin bariere sau borduri din beton, bolovani etc. punerea pe suprafafa sa a unor . 3.6 ~ Protejarea cu bolovani a stratului din balast stabilizat 99Eugen C. Florescu ~ Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumurilor Conditii tehnice pentru straturile din balast stabilizat cu ciment 3.8.1. Elemente geometrice fn general, absterile limitd fapd de grosimea stratului proiectat sunt de +20 mm, dar mu trebuie si depageascd 15% din grosimea stratului. Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masurdtori directe, la marginile benzilor executate, la fiecare 200 ml Abatcrile limita la latime pot fi: +/- 5 cm, iar verificarea litimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracdmintei prevazutd in proiect (in general 2...3 %, in aliniament). Abaterile limita la pantd pot si difere cu +/- 0,4% fat de valoarea pantei indicate in proiect gi se mAsoar ls intervale de 25 m distanta. Declivi file in profil longitudinal sunt conform proiectului, iar abaterile limits fad de cotele din proiect pot fi de +/- 20 mm, Conditii de compactare Gradul de compactare al straturilor de baz si de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, in functie de clasa tehnic& a drumului, trebuie si fie de: => min.100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min.98% in cel mult 5% din punctele masurate la autostrazi si/in toate punctele de masurere pentru drumurile de clasa tehnica It si IIT; => — min.98% fn cel pufin 95% din numarul punctelor de masurare si de min.95% in toate punctele de mésurare pentru drumurile de clasa tehnicd IV, V, platforme, locuri de parcare, consolidari benzi de stationare, benzi de incedrare si acostamente. Se rpg erence Eugen C. Florescu Caracteristicile de con ‘optima de compactare) « incercarea Proctor modifi Proctor. Caracteristicile sw Verificarea denivelatil lungime, astfel: 2) tn profil longitud circulate, toleranta admis &) tn profil transw prezentate in proiect, toler‘eabilitarea drumurilor i proiectat sunt de +20 mm, atului. Verificarea grosimii vecte, la marginile benzilor carea litimii de executie se teste cea a imbr smintei Abaterile limita la pant& pot fn proiect si se masoar& la \ectului, iar abaterile limita datie din agregate naturale Iui, trebuie sa fie de: or de masurare si min.98% toate punctele de masurare ctelor de masurare si de le de clasa tehnica IV, V, rare, benzi de incadrare si 100 Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscati maxima si umiditatea optim de compactare) ale straturilor de baz si de fundafie se determina prin incerearea Proctor modificat& si sunt corespunztoare domeniului umed al curbei Proctor. 383, Caracteristicile suprafetei stratul Verificarea denivelirilor suprafefei se efectueazé cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, asefel: 2) tn profil longitudinal, masuratorle se efectuesz8 in axul fiecarei benci de ciculaie, toleranta admisd la deniveléri fiind de +/- 15 mm. ) In profil tansversal, verificarea se efectueazA in dreptul profilelor prezentate in proiect, toleranta admis la denivelari fiind de +/- 10 mm. 101