Eugen C. Florescu ~ Tehnologl speciale pentru reabilitarea drumurilor dimensiunea maxima a unei granule din sortul respectiv). Aceasti valoare ar putea fi redusé la 2 cm in cazul unor Iucrari importante (cum ar fi lucrarile la 0 autostrada), dar sub 2 cm este practic imposibil s& se asigure plancitatea. Impunerea unor limite mai severe, at&t din punct de vedere al caracteristicilor de capacitate portanté, cét si din punct de vedere al planeitafii, trebuie justificata din ppunet de vedere tebni poate conduce la cheltuieli care, in ansamblul realizarii lucrarilor, si se dovedeasca nejustificate pentru calitatea finalA, 1.4.4, Materiale pentru realizarea stratului de forma 1.4.4.1, Criteri pentru alegerea materially Insensibilitate la acflunea apei Realizarea stratului de forma trebuie si asigure caracteristici fizico-mecanice stabile, care s nu fie influenfate de variafiile de stare hidricd, astfel incat si sgaranteze Pe termen scurt, in functie de anotimpul in care se realizeaza lucririle, circulafa fard probleme a aelierelor de astemere sia mijloacelor de transport : Pe termen lung, menfinerea caracteristicilor fizico-mecanice, indiferent de modificarile meteoclimaterice care pot s8 apard. fn cazul paménturilor tratate cu liangi hidraulici, sensibilitatea la actiunea apei se determina pe baza scAderii rezistenfei la compresiune si/sau a pierderii de masa dupa imersiune, Tratarea numai cu var nu reprezinti o garantie in ceea ce priveste pistrarea caracteristicilor fizico-mecanice la actiumea apei. De asemenea, chiar gi in cazul unei tratéri mixte var-ciment sau a utilizirii lianfilor hidraulici rutieri, amestecurile rdmén sensibile la actiunea apei imediat dupa realizarea tratamentului Dimensiunea maxima a granulelor, Aceasti caracteristic& trebuie sti asigure, asa dup cum am mai aratat, nivelul de planeitate solicitat prin caietele de sarcini Din acest motiv, se va limita sortul agregatelor naturale Ja 25...31 mm,Eugen C. Florescu ~ Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumurilor Rezistenfi la actiunea traficului de santier In special in cazul straturilor de formé realizate fara tratarea cu var/ciment/lianti hidraulici, materialele trebuie sé fie suficient de rezistente astfel incat, prin aofiunea de frecare intern&, s& nu genereze in exces particule fine. Reamintim c& un exces de parte find ar face materialul respectiv sensibil la actiunea apei, cat gi la gelivitate. Rezistenfa se determina pe baza incercatilor deja amintite (coeficient Los Angeles, Micro Deval) De asemenea, stratul de forma va ttebui sd reziste la eforturile tangenfiale transmise de pneurile autovehicolelor de transport, astfel incat s& permit& circulafia acestora, Aceasti problemi apare in special 1a straturile de forma realizate din balast_monogranular. Este motivul pent care trebuie realizat un control permanent al fractiunilor fine din balasturile pentru strat de forma, dar observatia se mentine gi celelalte cazuri de utilizare a acestui material: - Un balast complet lipsit de parte find se va compacta cu greutate, se va constitu’ intr-n strat instabil, care ,joaca” sub actiunea utilajelor de compactare sau a traficului de santier - Un balast cu exces de parte fina va fi sensibil Ia acfiunea apei si a acfiunii de inghet-dezghet 1.4.4.2, Actiuni asupra materialelor care sunt folosite in strat de forma (G, W. T.P) Acfiuni asupra granulozititii (G) = Pe de o parte, se poate elimina sau limita confinutul de parte find, din considerente legate de sensibilitatea la actiunea apei sau la inghet dezghet - Pee alta parte, se va limita fractiunea care depaseste valoarea D a sortului O-D, din ratiuni legate de posibilitatea de amestecare a acestor gramule mari cu liant (Gn cazul straturilor de forma tratate), precum gi de indeplinirea condiilor de planeitate cerute prin caietul de sarcini Actiuni asupra stirii hidrice (W) Aceste actiuni privese, in special, agregatele naturale sau paménturile care termeacé @ fi tratate cu var/eiment/liant hidraulic rutier. Atingerea unei umiitifi 38= Eugen C. Florescu ~ Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumurilor naturale ct mai apropiate de umiditatea optim& de compactare a amestecului pimant-liant, determi 8 prin metoda Proctor modificat, este esenfiali pentru atingerea nivelului de performante fizico-mecanice necesar (grad de compactare de 97%). in acest sens, se poate recurge la: = Osstropire superficiala, pentru menfinerea umiditatii pe timpul malaxarii si compactarii, in cazul in care umiditatea natural& este foarte apropiatd de umiditatea optima de compactare + O.umidificare in mas a materialului, pentru modificarea stiri hidrice de la uscatii la medie, cantititile de apa putnd fi, in acest caz, insemnate. Se recomanda ca aceasta umidificare s& aiba loc inainte de introducerea lientului . fn cazul in care umiditatea naturala depasegte cu 2-3% umiditatea optima, se poate recurge la o suplimentare cu 1% a liantului, pentru situatii izolate care si justifice, din punct de vedere tehnico economic, 0 crestere a costurilor generat de. © actiune de acest gen Tratarea (T) Aceast& actiune include ansamblul etapelor care trebuie parcurse pentru a realiza amestecarea diverselor produse, cum ar fi varul (eventual sub forma lichida), anti pussolanici (ciment, cenusa, 2gurd, lianti rutieri), sau a unor agregate pentru corectarea granulozititii, pentru a conferi produsului final caracteristici fizico-mecanice superioare celor obfinute fara tratare, caracteristici care si rman neschimbate pe toat& durata de viata a lucraril, Exist numeroase solutii care pot fi aplicate, alegerea celei mai bune de tratare a stratului de forma urmand sé fie decisd pentru fiecare caz in parte, pe baza unei atente analize tehnico-economice, cu parcurgerea urmatoatelor doua etape principale: = Studiu de laborator, care va stabili produsul (produsele) care urmeaza a fi uitilizate, dozajele necesare pentru atingerea performantelor avute in vedere, intervalul de umiditate din jural umiditafii optime care garanteaz4 realizarea corespunzitoare a tratarii, 40ali vera de mi ate ici in fi fie fi a 40 Eugen C. Florescu ~ Tehnologil speciale pentru reabiltarea drumurior - __Realizarea in situ a tratiii, cu respectarea unor condifii de lucru mult mai stricte decat in cazul terasamentelor, referitoare la respectarea dozajelor, realizarea gradului de faramitare @ amestecului fn cazul in care stratul de forma se realizeazd din materiale granulare stabilizate, ‘se poate recurge, in cazul unor santiere de mare important’, si la realizarea acestei operafiuni in stafii fixe, urmate de transportul si punerea in operii cu mijloace adecvate, care s& garanteze indeplinirea condifillor de planeitate, Jn functie de tipul de material folosit gi de starea sa hidric8, tratamentul preconizat pentru stratul de forma poate fi: i i | Tratament cu lianfi hidraulici (ciment, lianti hidraulici rutieri, cenugé, ; ‘zgurd), tratament recomandat fn special pentru paménturi cu un confinut sciizut de argild. in functie de starea hidric8, se poate prevedea amestecarea de var pentru reducerea umiditiii + Tratament mixt var+ciment fn cazul pAmdnturilor cu un confimut mediu de sail Tratament simplu cu var, in cazul pAménturilor cu un confinut ridicat de azgild. Din punct de vedere al performanfelor fizico-mecanice, o astfel de solutie ne limitatd, dar ea se poate dovedi suficientd in cazul gantierelor de mai mic& importanya - Tratament care asociaza liantul hidraulic cu un corector de granulozitate, in azul pimfnturilor necoezive care prezinth o traficabilitate sckzutf, In acest caz, se Ecxpune realizarea prealabilé a unui studiu tehnico-economic. Pamanturie tratate cu liangi hidraulici devin insensibile 1a actiunea de inghef- Sexghet. Totusi, practica a demonstrat 4, datorité suplimentirii parti fine din amestec, amestecurile au, imediat dupa realizare, o sensibilitate mai mare la inghej- 4Eugen C. Florescu ~ Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumurilor dezghet. Este motivul pentru care, tn general, se recomanda ca tratamentele, fie ele doar cu lianti hidraulici sau mixte, s& mu se realizeze in perioada de 10-12 zile care precede primul inghef, astfel incdt amestecurile sA aiba timpul necesar de a se maturiza, gi de a deveni negelive. Protectia superficial a stratului de forma - P fn functie de caracteristicile santierului, se poate recurge la protejarea stratului de forma cu un tratament bituminos de suprafafa, care si le confere o mai bund rezistenf’ la actiunea direct& a traficului de gantier. fn cazul tratamentului cu Tian hidraulici rutieri, rolul tratamentului bituminos de suprafata poate fi legat si de menfinerea unei umiditafi constante, necesare pentru derularea reacfiilor de hidratare-hidroliza care conduc la intérirea amestecului, Alte roluri posibile ale unui tratament de protectie sunt asigurarea unei bune conlucrari cu stratul de fundatie care urmeazA a fi realizat peste stratul de forma sau eliminarea prafului generat de traficul care se desfigoard direct pe stratul de forma. Exista in principal trei moduri de realizare a acestei protec : Tratament cu emulsie bituminoasa i un sort de agregate, cel mai adesea 4- 8 mm (1,0 mp pentru emulsie, 10 limp pentra sortul de agregate) - Tratament numai cu emulsie bituminoasé, in cazul in care traficul pe stratul de forma este practic inexistent - ‘Tratament cu nisip umed (7...10 Vip), de preferinga concasat, in cazul in care mai este necesar un reglaj fin al suprafefei stratului de forma fn functie de graficul de executie a lucrarilor, aceasta operafiune, care genereaz costuri suplimentare, poate fi eliminata. Practic, dac& stratul de fundatie urmeaz8 a se realiza in 24...72 ore dup& realizarea stratului de forma, actiunea de protectie poate fi eliminaEugen C. Florescu - Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor 4, 1.4.4.3, Tipuri de strat de form’ utilizate in mod freevent ~ strat de forma din materiale tratate — utilizate in mod frecvent, tratarea cu var fiind cea mai des intnita. Aga dupa cum am mai spus, se recomandk asocierea cu tun Tiant hidreulic de tipul cimentului sau al Jiantului hidraulic ratier, in scopul objinerii unor performanfe superioate. Dezavantajul acestei solufii consti. tn costurile mai ridicate. Grosimea poate varia intre 15 si 60 cm, caz.in care tratarea se va realiza in dowd stratuti Fig. 117 ~ Strat de forma din pdmént coeziv tratat cu var: probleme de traficabilitate (stinga), aspect final dupa compactare (dreapta) ~ strat de forma din balast ~ de asemenea, o solutie relativ curent& in proiectele rominesti. Prezint& avantajul unui cost suficient de scizut gi al unei bune gomportiri la inghet, dar si dezavantajul unei compactiri adesea dificile, Este recomandat in situafile in care stratul inferior de fundatie urmeaza gi el a fi realizat balast, eventual cu aceeasi granulozitate. Grosimea variaza intre 15 gi 30 om, si poate fi redusé Ja 10 em in cazul in care stratul de formA are doar rolul unui strat de seglaj al planeitagii = straturi de forma din lidonit — soluyie moderna, care a inceput s& se dezvolte in ‘Rominia de la inceputul anilor 2000, Solutia prezint& certe avantaje, trecute deja in ssedere in subcapitolul dedicat acestui tip de material de constructie, dar imptne 0 azalizd tebnico-economica atenta. Grosimea este aceeasi ca gi in cezul stratului din ‘alas, cu mentiunea cd ea poate fi redusi prin considerarea efectului puzzolanic al 43Eugen C. Florescu — Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumurilor zgurii, care va duce la ameliorarea caracteristicilor fizico-mecanice pe durata de exploatare, Fig 1.18 ~ strat de forma din balast, in zon avand condigii hidrologice defavorabile (La nivelul paméntului, panza freatic’ aflatd la mica adéncime) straturi de forma mixte ~ implic& asocierea dintre un strat granular gi un geotextil constructive super sau geogrid — solufie care garanteazi caracteristic special referitoare la impermeabilitate si protectie la inghe|-dezghe}. Costuri ridicate impun ins limitarea folosirii unei astfel de solufii la santiere de importanta ridicata, eventual la anumite situatii particulare dintr-o lucrare. in general, se poate considera ci utilizarea unui strat de geotextil sau geogrid poate conduce la reducerea grosimii stratului de forma respectiv cu 10...15 cm, fn functie de caracteristicile materialului ales,44 Fig. 19 — Strat de formé mixt lidonit-geotextil Solutii tehnologice pentru stratul de forma 1.4.5.1. Diverse situati in care se poate gsi nivelul superior al terasamentului a) Terasamente din pimanturi coezive necorespunzatoare, in stare hidrica foarte umed’, aflate in zone mlistinoase. Portanfa risc& s& fie practic nul in momentul realizarii structurii sau pe durata de exploatare a constructii. Este imperios necesar’ o solujie de substituire parfiald sau totala a terasamentului, precum gi un sistem de drenate. Practic este imposibil de realizat structura rutieré pe un asemenea suport. 45Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumutilor b) —Terasamente din pamanturi coezive necorespunzitoare, in stare hidric& umeda, cu o capacitate portant& redusd gi £818 posibilita}i de ameliorare a acesteia pe termen lung. A-~ Situafia inigiala B ~ Situajia dupa realizarea stratului de forma {In acest caz, fie se realizeaza o tratare de min. 30 cm cu var, fie se executa un strat de forma din balast de min, 30 cm, eventual cu intercalarea unui geotextil cu rol anticontaminant ©) Terasamente din pimanturi coezive, sensibile la actiunea apei, dar aflate in stare hidrick normal’, cu o portanfi corespunzitoare in momentul realizarii stratului de forma, dar care se poate degrada pe termen lung, sub actiunea infiltrarii de apa din precipitatii sau a unei ridicari a panzei de apa freatica. Chiar daca portanta este corespunzatoare, se tecomanda realizarea unui strat de formt, in special prin tratarea pimantului pe o grosime de 20...30 cm. 46de 46 AL NRA REST RO enn A Eugen C. Florescu — Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor e stare hidriet normala, eu 0 portani corespunzitosre in momentul realizarii Terasamente din pamanturi coezive, sensibile la acfiunea apei, dar aflate in stratului de forma, si care va fi mentinuté prin masuri de drenare a zonei ‘Se mentine recomandarea realizérii unui strat de forma prin tratarea pamantului, adancimea de tratare urmdnd a fi stabilith pe criterii constructive, ©) Terasamente din piménturi coezive tratate deja cu var sau lianti hidraulici pe 0 grosime de 30...50 om, catacteristicile acestui tratament fiind garantate pe termen lung Cepacitates portant la nivelul superior al terasamentului poate avea in acest caz salori ridicate, dar neomogene pe suprafata. In fonctie de rezultatele unei analize tocale, se poate asimila stratul de forma cu nivelul superior al terasamentului, sau ‘= poate realiza un strat de forma pentru omogenizatea portanfei, a7Eugen C. Florescu — Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurllor f) __Terasamente din pamanturi necoezive (in special nisipuri), insensibile la 3 actiunea apei, fara infiltrare a apei prin capilaritate, dar cu o traficabilitate redus& : I age i ® “ine | “er noosa elise Portanfaridicata (cu un modul de lastcitate dinamic aflat in jurul valorii de 100 MPa) sin general omogend, Necesitatearealizlrit unui strat deforma in acest caz poate fi legaté doar de asigurarea uneitraficabilitq importante 2) Terasamente din piménturi necoezive (in special balasturi sau roci } magmatice), insensibile la acfiunea apei, cu o traficabilitate redusi gi probleme de asigurare a planciti ® wm | wo Poranfa ridicaté (cu un modul de elastcitate dinamic care poate depisi chiar 150 MPa) si perena. in general, realizarea stratului de forma nu se justific& decat ca strat de reglj fina planeitii 4lor nsibile la redus rit de 100 1 acest caz sau roci obleme de eplsi chiar \c& decat ca 48 Eugen C. Florescu - Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumurilor 1.4.5.2. Nivele de portantd a platformei Jn functie de situile deserise mai sus, se pot clasifica patu nivele de portant, in functie de modulul de deformatie liniara: Platforme cu por 8 redusdi - 20 MPa, acceptabile pentra drumuri de exploatare, agricole, locale etc. Platforme cu portant normald ~ 70 MP2, situalie acceptaté pentru drumurile nafionale aflate fn proces de reabilitare = Platforme cu portant ridicata ~ 100 Mpa, conditie aplicabil& pentru tucrari de autostrizi - Platforme cu portanta exceptionald — peste 120 MPa, platforme industriale speciale, piste de aeroporturi ete. 1.4.6, Compactarea stratului de forma fn general, compactarea stratului de form se realizeaz8 cu aceleasi echipamente si tn conditii similare cu a terasamentelor. Se recomanda utilizarea unor ateliere de compactare mixte, aleatuite din cilindri compactori ,picior de oaie” si cilindri compactor cu tamburi metalici, cu vibrare. fn functie de solufia constructiva aleasa pentru realizarea stratului de forma, se pot refine urmatoarele particularitifi in ceea ce priveste compactarea’ = Strat de forma din materiale tratate ~ se vor folosi at cilindri ,picior de aie”, cat si compactor metalic, = Strat de forma din balast ~ se recomanda folosirea unui cilindra greu pe poeuri, care va facilita agezarea balastului din strat, urmat de un compactor cu tambur metalic, cu vibrare. Aceeasi solutie se poate folosi si in cazul realiztrii saratului de forma din lidonit = Strat de forma mixt (cu utilizarea unui geogrid sau geotextil) -se va avea in vedere ca solujia aleass pentru compactare s& mu product deterioriri ale 49Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor geotextilului sau geogridului, motiv pentru care nu se vafolosi un compactor picior de oaie - In cazul realiz&rii unei protecfii a stratului de forma, se recomand’ utilizarea unui compactor pe pneuri, dar se poate folosi si un cilindru cu tambur metalic.sicior 50 Eugen C. Florescu — Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumurilor CAPITOLUL 2 ECHIPAMENTE SI TEHNOLOGH MODERNE PENTRU TRATAREA PAMANTURILOR Dupa cum s-a vizut in capitolul 1, tehnologia tratarii pAmanturilor, in special a celor coezive, isi gaseste largi aplicajii atdt in realizarea terasamentelor pentru Tncrari de comunicati At si in realizarea straturilor de forma. Este principalul ‘rotiv pentru care considerdm c& aceasti tehnologie merit o atentie speciala, fiind zprofundati in acest capitol. Implicafia financiara deosebitA pe care © poate avea zplicarea acestei tehnologii in functie de condifile locale ale unui santier este, de -zsemenea, luatd in consideratie. 2.1. Materialcle implicate in procesul de tratare al piménturilor 211. Piméntul Principalele caracteristici ale p&manturilor susceptibile de a fi utilizate in serasamente sau fn straturi de forma la Iucrari de infrastructuri pentra transporturi 5 fost trecute in vedere in capitolul precedent. O particularitate a pimanturilor ‘czre poate influenta adaptabilitatea lor la tratarea cu var sau liani hidraulici, si care te particulatizeazd comportamentul fata de cazul simplei utiliziri directe, 0 ceprezinta prezents samnintim: compozitia pamantului a diversi compusi chimici, dintre care ~ materii organice — in functie de procentul pe care il reprezintS, acestea consum& o czatitate mai mare sau mai mici din produsul de tratare, inainte de inceperea rzzctiilor chimice propriu-zise de hidratare-hidroliz’ fosfatii i nitrafii — au o actiune complexa din punct de vedere chimic. fn cea ce veste tratarea, se refine faptul c& acesti compusi sunt inhibitori, sau, in cel mai 81 WrEugen C. Florescu ~ Tehnologit speciale pentru reabiltarea drumuritor bun caz, intarzietori ai reactiei de priz&. Prezenfa lor in pamant se datoreazé, in principal, unei réspandiri anterioare de ingrasaminte chimice pentru agriculturé -cloruri ~ au, in general, un efect de accelerator de priza gi de intarire necontrolata, 5 ceea ce poste genera umflisi. In acest caz se impune un studiu preliminar de ; laborator care s& garanteze c& un plant de acest fel poate fi tratat, sau dacl se 3 recomanda abandonarea acestei tehnologii. « sulfati gi sulfuri - prezint& o probabilitate ridicata de aparitie atat in pAménturile din gropi de imprumut (sub forma de gips si pirita), precum gi in cazul materialelor rezultate din demoliri (in special gips). Din literatura de specialitate se desprinde concluzia c& acfiunea lor devine nefasta in cazul unui procent de peste 19%. La inceputul prizei, ei pot avea un rol benefic, de regulator al fenomenului dar, in continuare, fn cazul in care starea hidtic& a materialului este corespunzatoare, un procent ridicat de sulfafi si sulfuri va conduce la formarea etringitei, compus cristalin care genereazS umflarea materialului si ruperea legdturilor care se formeazi in timpul prizei. fn acest caz, solufia o reprezinti o pretratare a pAmantului respeetiv cu var, realizaté cu citeva sAptimani sau chiar cdteva luni fnaintea tratirii principale, astfel incdt si se provoace intenfionat formarca ctringitei, Aceasté solufie poate fi aplicath in condifiile in care o noua poluare a pAmantului respectiv cu ioni SO; este imposibila. Nota Chiar dac& prezenfa unor compusi poate avea, in anumite cazuri, consecinje importante in privinga fenomenelor de priza gi intarire, determinarea precist a procentului de compusi in pAmfnt nu este necesar si se facd in mod sistematic, datorta, pe de o parte, complexitafi incercarilor de laborator necesere gi, pe de alt parte, reprezentativititi reduse a esantioanelor supuse incerc&rii (In general, doar cfteva grame din pimantul respectiv). Se vor practica tnceredri de acest tip doar in cazul in care apar anomalii in derularea tratérii piménturilor, sau atunci end, pe 52za, in urd ttrolats, vinar de dack se santurile srialelor 2sprinde 1%, La i dar, in are, un compus care se ratare a eva luni formarea voluare a onsecinge precisa a stematic, ede alta zral, doar p doar in cand, pe 52 Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor baza experientei, se cunoaste faptul c& zona respectivi este susceptibild s& prezinte pamanturi cu procente ridicate din acesti compusi. Pe de alta parte, 0 incercare simplf, care poate furniza informatii asupra materiilor organice (acid humic), 0 reprezint& determinarea pH-ului 2.1.2. Produsele de tratare a pimanturilor 2.1.2.1, Varul aerian Se obfine din decarbonatarea calcarului (carbonat de calciu, CaCOs), la 0 smperatur ridicata: €aCO5+50 keal + C20 + CO, Aceast& reactie avand un caracter reversibil, varul nestins produ se poate hidrata la miditatea mediului inconjurator. Principalele caracteristici ale varului ce intereseazA in tratarea pamanturilor sunt. ~forma de utilizare-stins, nestins sau lapte de var ~confinutul de var liber, Ca O = finetea de mBcinare ~ tecerea pe sita de SOym ~ reactivitatea varului ~ incercare aplicabila doar varului nestins, care reprezint& ‘sieza de hidratare, Acest test poate fi interpretat ca 0 analiza calitativa complex, eoarece fine cont atat de finefea de mAcinare, ct gi de confinutul de var liber 2, Liantii hidraulici Lianfii hidraulici sunt produse care, in prezenta apei, se hidrateazé, generand compusi cristalini, insolubili gi rezistenfi, care aglomereazd elementele gramulare Za pimént, Acest fenomen, cunoscut sub numele de ,priza” sau ,priza hidraulica”, cxaferd piméntului respectiv o rezistenta permanentd, a c&rui nivel depinde de: ~ natura pAmdntului supus tratarii+s euy jnsmporg “TezruaBouro 1S (B/zwio QQoS 18 OORZ anu RSUIND ouIBIE| 2oyso0ds ‘afageidns toun waroSune e| gugd) yemog atso jnoarsoure “ueanipe op voreSngpe 6 noe: edng ‘de wy Eluunsn no gayorsp as amo ‘oiprque nigqeo ap areumuNye oro} 18 ormununye-oomns uy rewoysuEN aysa NoaIsoue ‘Eze; FUMNIM EISEDOE UPTSROSHI 94606 anu) re2nayourLD 10d? (9,006 If 605s anu) yeUOQLeDap rode T,oss e{ Bupd) reresprysop rpUY reUL aisa fnoarsawe “woprE Indu Uy ‘WUBue OT 1 swoTeo qOR B99 UIP aUMEDTE “,anuq" Nes , prIoM yumUEP oasoUe tAUN © Q.0spI "809 ap EaMexaduro o Bj vasopue uLsd nuL}go aIsa (rudyoUD “xéndus09 ripe HueifP 18 puepiog soyourfo up rmansuoo aisa muaUN ‘[eraueS uf sojMUPUIBA esinean unwed sezijan oximespry ey jmisLd reworaidos ne apamua myuouyyy (e (019 pzud ap woyenBax) sorytoads Hpvotidord soun vastrayuos nnuod sfueanipe tye - soquvjozznd sopeqeraveur # gzud ap Inuawousy eSuepsap & awed Injn-pd mfnjoatU eareoMpE Rurzoudar 1 Jedroud Jor so1g9 [2 ‘axeanioe op ténpoud s}jmur reur nes trun eSnepe yod as “Iesad0u aso POE - 9qeimeu ouejozznd “gseounwunye-ooyis wsnud9 ‘Jousny ap wnBz -zt :¥zud ap nuaurousy onpord ‘rade eluazard uy ‘axea tornexpry rSnpoud - ‘aiusuoduios Jojareorguun e ‘ougeHes wodord uy ‘ynoarsowe uns roxnepIY uC unynooisoue mapa 6 eauorqure weeds - ynqnooisouee piodo uy easound sue aveioedato op qnyoaty- Tsojoy snpéid ap saya - vezinh wey ap ind - Jonwirup eexemnqees nied ajeroeds WBojouyay — noseio}, “9 venaEugen C, Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor este alcdtuit din compusi care, in prezenta apei, se dizolvé aproape instantanen gi formeazi geluri de silico-aluminate si fero-aluminate de calciu, Gelurile se Bidrateaz progresiv gi se transforma in formaiuni cristaline rigide, rezistente, fasolubile si stable, care aglomereazi elementele granulare din paméntur. Adjuvanfii care se pot adauga in clincher in momentul macindrii pot fi: 2gur8i de famal, puzzolane, cenusé de termocentralé, precum si un procent de pind la 3% ips cu rol de regularizare a fenomenului de prza. er b) Lianfithidraulici rutiert ou Liantit hidraulici raieri, sau lianfii speciali nutieri, reprezinti 0 evoluie a mentului, avind ca destinatie specialéutilizarea lor in diverse straturi din caturea siructurilor rutiere. fn construcfile civile sau la lucrdrile de arth care or xplicd elemente portante, exists interesul evident ca priza si intarirea s& aiba loc wal ct mai rapid, La realizarea operatiunilor de tratare a pamAnturilor sau fn cazul rralizarii unor straturi rutiere stabilizate, priza rapida prezinté dezavantgjul unei : ‘dlduri de hidratare ridicate, care produce aparijiafisurilor de contracje. Aparifia Eanyilor hidraulici ratieri in anii “90 sia propus tocmai si elimine acest cconvenicnt si st garanteze, pentru straturilerutire in care sunt utiliza ca ~ pe de o parte, obtinerea unor performante similare celor ale straturilor realizate at ceciment ta ~ pe de alth parte, un mai bun control al fenomenelor de priz& gi intirire, cu 13. Emitarea degradarilor produse de fenomenele de fisurare de contractie Doi a rincipalele avantaje a wlliziit LHR: to =n cost de fabricafie mai sc&izut, deoarece compoziia lor presupune utilizarea fn si grocent mai mare a diversi adjuvanfi care nu necesitf tratament termic (zgurd, ete senms, puzzolane ete.) aalseazp punta oe jen - IBS 9s sauowougy fan e pwurquios wountjoe und ‘mymupuyd wiemprun e axsonpar o yowoxoud suysou [RBA ‘Jesy “yezNN woe ap 18 (1A ap ade] ‘suns zeA ‘sunsoU A) InjRULA B azeZAN op eULOY ap epurdep — a9[IpIY HAEIs eaLeDyIPEW (© Imjmupuupd earenzopi8ze wy 16 youpry vaseys 2] grayau os ~ TAPS TT TS ‘areren ap wauntte inp Yue sey nes juny Joynut ru e BIEN ad yNUNUOD azo “Bun| vou od ‘sro9ye 18 uapxeyeus frauowour uy onposd 9s areo ‘oyerpoumy a1sazo :uy woLyISPIO yod 98 ‘avo aqo9j2 yovoaoad tuzgren sndns jmupued 1S sea anurp mpnoorsoure BOIeZTROY, TRIER TT TTT TOANVUPT CIMT STATE ap TOMO IPT TT ‘soquei0 qoyeur ap yueodurt anur}u0s oun jnosiz euurzerd “4729 pout uy ‘oxr> asins Ip fade rarezi|NN gepuRWODS:0u yo[dutos arse ‘zeo 20140 uy “amBisau asins Ip yurAoad ys wseadR vO varRLTIqISOd aspx aivo uy ynzeo uy fade widnse nupris un v] pHsnoa1 as ys woIpur 2489 “yULI0} ap Jojumens tuyziyeas [nze9 us jetoads uy “PupMiepUs e] reu f20 [mjduoxS puLy RILqEIOd ede ‘areien ap Hua8e no sopzmoasoure ynzeo uy 8 1oap ‘ouRoreq Uy wareZI[IN nuNUAd .RUIYD azapon ap round wip eNnou ede op vareurdxo aywupe soRURS ap vonowd ‘qer2u08 uy sopmugurpd e areyen ap asnpord sojassoatp tmi29j> aneBou wivonyjUL ‘aivod (@oupHY RIS vareor|pou! nhuad uode op ede ‘ze gdnp ‘nes) uMURUIEE up gzoqg ede Uy 219 715 YOd “SON “OS ‘H 9P tor Joun & pleMAAe wuazary WV ETT (inyruguied poytoads ayjrzoduios) sonueé snun apigiuemonied 3p corfsuny Wf Find query yunue run vormdope pIIq'sod aso youl Janse “YOyLANIUDEATO tnze Wi WeOaP nydns yeu o/Soyouysr saoo1d yun gerard 9 30] POIDLEE - Jo|unwnup eereyqees najuad ajefoeds yGojouye | ~ noseio)4 “9 ub sciopetnoaprtniesgcennsiEugen C. Florescu~ Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumurilor - hidratarea varului nestins CaO + H;0 — Ca(OH), + 15,5 keal - evaporarea unei anumite cantitati de ap produs de caldura de hidratare (15,5 kcal/mol) a varului fn procesul de stingere + aport de materie uscaté, care reduce valoarea raportului (masa apei/masa uscatf) ce reprezinta umiditatea amestecului respectiv Aceste trei fenomene au o pondere relativ egal, si, cu titlu informativ, se poate refine cf reducerea total 2 umiditii in amestec va fi de 1% pentru fiecare procent de var nestins introdus. Varul stins produce de asemenea reducerea umiditijii prin amestecarea cu an pamantul, dar reducerea va fi, de aceasté data, de numai 0,3% pentru fiecare splet procent de var stins, deoarece efectul su se limiteaza la aportul de materie uscata, on nemaiputind lua in discufie fenomenele de hidratare si de evaporare. Laptele de var produce, in sens invers, o crestere a umiditaqii amestecului, concentrafia sa (exprimathi de masa de oxid de calciu CaO la un Titra de apa) fiind determinantd in acest sens, alituri de cantitatea de lapte de var introdusd in pAmdnt Evident, tratarea cu lapte de var se va utiliza numai in cazul in care pamantul afld | scare inifil fnte-o stare hidric& uscat rfecte, Operatiunile de tratare a paménturilor cu var se realizeaz&, pe santier, in conditii dupl atmosferice care favorizeazA fenomenul de evaporare, iar reducerea umiditAtii prin acest fenomen are o importan{& mult mai mare decat cea produsa prin hidratare, Se momentul realizar aa pot inregistra reduceri de umiditate de pind la 5% f amestecului, ceea ce poate fi in favoarea desfaguritii procesului tehnologic (in i (ar cazul in care p&mantul este foarte umed) sau, dupa caz, prejudiciant, ceea ce vestins reclam® adfugarea unei cantitiji suplimentare de apa. Aceast& observatie practica a tel confirma faptul cf este extrem de importanté o verificare permanent& si continu a 87Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor umiditifi, at&t pentru pimant, cft si pentru amestec, utilizarea umidometrelor electronice fiind 0 solutie fiabilA in acest sens. b) Modificarea argil ozitifii - se datoreazA faptului cA, din momentul realiz produce 0 modificare a cAmpurilor electrice dintre acestea, cea ce va genera un amestecului, varul actioneazi asupra sarcinilor electrice ale particulelor fine $i | fenomen de floculare. Din punct de vedere geotehnic, flocularea se traduce prin: i | - © tidicare importantd a limitei inferioare de plasticitate a pAmantului, fard modificarea a limitei de curgere. Vorbim asadar despre reducere a valorii Ip, | care, associat cu reducerea de umiditate a amestecului, modific& radical comportamentul acestuia, Pamantul trece bruse de la un stadiu plastic (fn care se | comporta deformabil, cu tendinti de lipire, ,ca plastilina”) Ia un stadiu solid (cand | devine rigid, casant uneori, care permite desfégurarea operaiunilor previzute de | procesul tehnologic (incarcare, descircare, imprastiere, compactare etc). - o ridicare a rezistenfei la forfecare a pimantului care, in practic’, se va resimti prin cresterea indicelui de portanfa imediata, IPL + 0 modificare a curbei Proctor, in sensul c4 umiditatea optima de compactare a amestecului este mai mare decét a pamdntului natural, in timp ce densitatea ‘maxima in stare uscat8 va fi mai redusd. 58Eugen C. Florescu ~ Tehnologll speciale pentru reabilitarea drumurilor stare soda Stare plastica Stare enida «righds-earanta) (detormabia spre lipiloaso) ora rezistenta) Inne de Dupe ‘Stare solide 2 {Save tenes (eigldascasanta) (detormabilasprelipicoasa) (fara rezistonta) Fig, 2.1. - acfiunea lianjilor hidraulici de modificare a argilozitafii 16,50 a [© Araiianisipoess 2 Arata nisipossaes% yar co = Argila prafoasa 1 Arata pret 15.0 | 18,00 | 14,50 | 14,00 + 19,50 13,00 10 Fig.2.2 - modificarea curbei Proctor De refinut faptul 8, spre deosebire de actiunile pe termen lung, temperatura ambient nu are efect pe termen scurt. Agadar, o tratare a pimantului pentra reducerea argilozitifii poate avea loc in orice condifii de temperatura. Sunt exceptate situatiile extreme, de genul pimantului inghetat, caz in care experienta a dovedit ineficienta completa a oricdrei incerciri de tratare a pam&ntusilor.a t: : Eugen C. Florescu — Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor 2.2.1.2. Bfecte pe termen lung a) Efectul de puzzolana — este 0 reactie care produce intre var si fractiunea argiloast din pimant, atunci cénd aceasta are o valoare semnificativa (VA > 0,5). Principiul acestei actiuni consta in transformarea fn solufie apoas a compusilor chimici prezenti in argila, sub forma mai mult sau mai pufin alterat& (siliciu, aluminiu, oxizi de fier). Aceste elemente vor reactiona cu varul, producind fero- silico-aluminafi care, in prezenta apei, formeaz& legaturi de acelasi tip ca si lianfii hidraulici (,efect de ciment slab”). Viteza de formare # acestor legituri este mult redust in cazul fracfiunii argitoase fafa de puzzolanele tradiionale (zguri, cenusa etc), valorile de rezistenta crescénd fn luni si chiar ani. Factorii care influenfeaza acest fenomen sunt: = temperatura mediului inconjurator- numeroase studi, efectuate att in alte fai, ct sin Romania, au demonstrat importana acestui parametru, Practic, s-a demonstrat faptul cd rezistenfele atinse dupa un an de pistrare a unor epruvete Ia 20°C se pot ‘obtine in mai pufin de o lund dac& temperatura este de 40°C. Invers, s-a constatet ci fenomenele de priza gi intirire pentru acest tip de amestec sunt, practic, oprite la temperaturi sub 5°C. In condifii de santier, este absolut necesar sa se find cont de aceste observatii, in special la realizarea straturilor de form& din pliménturi tratate [Nu se recomandi realizarea unui strat de form’ din pimanturi argiloase tratate rnumai cu var in perioadele care preced sezonul rece, in regiuni in care se preconizeaza perioade de inghet importante, asa cum este si cazul Romiéniei. Acest inconvenient trebuie anticipat prin realizarea unor studii de laborator aprofundate, care s& ateste o reactivitate ridicatd a plimntului la var, si prevadt eventual tratiri mixte var-liant hidraulic, sau s& precizeze un termen limit pentru terminarea Jucrarilor la stratal de forma (spre exemplu, sfarsitul luni septembrie). + cantitatea si natura fractiunii argiloase din pamant — evident, cu eft valoarea de albastru este mai ridicata, cu atdt efectul de puzzolant va fi mai accentuat. De 6060 Eugen ©. Florescu - Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor ssemenea, cu cét mineralele argiloase sunt mai alterate, cu atat cristalizarea se va produce mai rapid, in condifiile existenfei unei cantititi de umiditate care si permit dezvoltatea reacfiilor chimice. Se impune prudenfa in utilizarea pAmanturilor cu procent ridicat de mick (provehind, spre exemplu, din alterarea sisturilor), deoarece aceste pamanturi sunt, practic, insensibile la actiunea varului ~ statea hidricd a piméntului ~ asa dupa cum am menfionat, este indispensabili prezenta in pimént a unei cantitati suficiente de apa pentru fenomenele de ionizare si hidratare, Experienta demonstreazA c, in climat de tip temperat continental, starca hidvicd ideals in care un pamant va genera reacfii puzzolanice in amestec cu varul este starea umedi, Asadar, este foarte dificil de anticipat comportamentul mecanic pe termen lung unui pamant tratat cu var, acesta urmdnd a fi influentat de o multitudine de factori, imposibil de cuantificat: condifii meteo in momentul desfagurdrii luctarilor, modul de desfigurare 2 acestora etc, De asemenea, tot pe baza elementelor amintite, se poate concluziona c& existl 0 valoare maxima a dozajului de var, peste care proprietatile amestecului se modifica intr-o manierd care nu va mai permite o punere in oper corespunzatoare. Aceste observatii nu sunt menite si descurajeze posibiliiutilizetori ai trata simple cu var # pdmanturilor, ci doar s4 atragd atengia supra necesitafii unei analize extinse in faza de pregatire a lucritilor, care && includ’ un studin de laborator cét mai complet (identificare a pamanturilor, idemtificarea prezenfei unor elemente de risc, diverse dozaje de var, caracteristici fizico-mecanice). 'b) Efectul de sintaxie Acest fenomen se produce in cazul tratérii eu var a rocilor de calear sau cretd (posibil de intdlnit, 1a noi in far’, in zona Dobrogea), poate fi descris in felul armator:Eugen C. Florescu - Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumurilor ~ varul nestins, tn contact cu materiale calcaroase poroase $i umedé, se hidrateazd si produce, instantaneu, 0 reducere a apei libere din agregate si o formare de var stins ~ varul stins, avand o suprafafa specificd mare, inveleste fiecare din agregatele calearoase - pe de alld parte, reducerea brusc& a apei libere provoaca o precipitare sub forma de calcite, care va obtura porii agregatelor calcaroase, marindu-le rezistenta = contactul cu aerul de la suprafata stratului va provoca 0 recarbonatere, ceea ce va duce la 0 fntairire suplimentard a agregatelor calcaroase de la suprafaja 2.2.2. Efectul liantilor hidraulici Ca si in cazul varului, putem distinge efecte imediate gi efecte pe termen lung dat, in cazul acestui tip de liant, intereseazA in special efectele pe termen mediu siteazi le var gatele forma Eugen C. Florescu - Tehnologil speciale pentru reabilitarea drumuriior Fig, 2.3. ~ Siructura microscopic a unui praf argilos, inainte (sus), si dupa sratarea cu liant hidraulie si var ) Modificarea stiri hidrice — pimantul suferi o uscare rapid& prin adaugerea uunei mase uscate gi, intr-o mai micd mésurd, prin procesul de hidratare care, dup& ‘cum am mai spus, este ,controlat” in cazul utilizarii LRH. Se poate considera c& modificarea stati hidrice este de 0,3 — 0,5% pentru fiecare procent de liant adaugat, si mu mai ia in considerare evaporarea care se mai poate produce in timpul amestecitii b) Modificarea argilozitaii — este mult mai putin prezent& decit in cazul varului, si depinde, in ultima instang’, de procentul de var inclus in Tiantul hidraulic respectiv: 22.2.2. Rfecte pe termen mediu si lung Aceste efecte rezulté din fenomenul de priza hidraulica, ce confera paménturilor wwatate 0 rezistenfi la tntindere, factor ce devine predominant in comportamental lor in cadrul structurii rutiere, Aceast& rezistenf& poate fi dictata prin impunerea unui zaumit tip de liant gi a unui anumit dozaj. Fenomenul de pri2d tn cazul utilizarii Ranjilor hidraulici rutieri se desfagoard in trei etape, durata fiecdrei etape find Safluentatd de natura liantului gi de temperatura amestecului, 2) Prima etap& o reprezint& inceputul prizei, si corespunde timpului necesar gentru formarea gelurilor silico-fero-aluminate de calciu cu apa liber& din pamant, Acest timp corespunde unei ,durate de lucrabilitate” a amestecului, si, in functie de ‘Spal de liant, poate varia intte 2 si 48 de ore de la fabricarea amestecului. Acest ssermen fixeaz4, in fapt, perioada fn care amestecul poate fi pus fn operd. ®} A doua etapt corespunde fazei de cristalizare a gelurilor, cénd amestecul devine rigid sub actiunea propriu-zist a fenomenului de prizd. Aceasta faza poate dura de la cteva zile (in cazul liantilor cu procent ridicat de clincher, cum sunt 63i ' ? i Eugen C. Florescu ~ Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor cimenturile), pnd la e8teva sipta LHR ini fn cazul lianfilor cu priza lent, de tipul ©) A treia etapa o reprezintd intdrirea in timp, care poate dura, de asemene: functie de tipul de liant, de la céteva siptimani pana la céteva luni, perioada fn care se constati o crestere continua a rezistenfelor mecanice @ amestecurilor. fn procesul de tratare a paménturilor, timpii de priz& si de intarire intereseaz’ pentru a se putea aprecia, pe de o parte, timpul dupa care un strat de acest tip poate fi deschis traficului de santier f€rd a genera degradasi si, pe de alté parte, durata studiilor de laborator necesare pentru a caracteriza nivelul de rezistenté ce poate fi ating pe termen lung, element ce va interveni in calculul de dimensionare a structuri espective, Ca § hidraulici este opritd la temperaturi sub 5°C, dar, cum in cazul acestor lian priza gi cazul prizei de tip puzzolanic, se poate considera c& priza lianilor intirirea se produc mai rapid, utilizarea lor reprezint& o garanfie cu privire la schimbatile bruste de temperatura care pot apirea. Cu alte cuvinte, un strat tratat cu ciment sau LHR va fi mult mai pufin expus, in cazul aparifiei unor temperaturi negative, decat un strat tratat cu ver, ceea ce extinde perioada calendaristicd de execufie a lucratilor. tn ceea ce priveste compatibilitatea amestecurlor plmfnt-liant hidraulic, se pot face urmatoarele recomandai: ~ cu ct cantitatea de argilé din pmant este mai ridicatd, cu att rezistenfele care se pot atinge vor fi mai sclzute, din cauza scheletului mineral al acestui tip de pimanturi. Din acest motiv, pentra pamdnturi predominant argiloase nu se recomanda un tratament numai cu liant hidraulic, ci, mai degraba, un tratament asociat cu varate, ata fi ilor agi pla teu vturi ide pot re se p de use ment Eugen C. Florescu — Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor + prezenfa fn pnt a unor compusi de tipul materillor organice, fosfati, nitrafi, ‘sulfali induce riscul anularii rezistenfelor prin diminuarea sau disparitia fenomenului de prizd, sau generarea de umflari in masa amestecului = cul edt densitatea uscaté 2 amestecului este mai ridicaté, cu atit rezistenfele zeestuia sunt mai mari Paminturile care se preteazd cel mai bine la tratamente cu LHR sunt cele care prezinté un schelet mineral puternic (preponderent nisipuri) si o curb& de granulozitate continu, aflate fntr-o stare hidricd umedi care, in momentul compactirii, vor trece, dupa reacfille de hidratare intt-o stare hidric& normala, optima - objinerea in conditii de gantier a unor performante fizico-mecanice similare celor ‘obtinute prin studiile de laborator reprezinté o sarcini adesea dificilA, stiut fiind c& smudiile de laborator ar trebui si se desfagoare tn conditii perfect controlate de tumiditate, temperatura, procent de liant, omogenitate a amestecului ete. Pe aceste considerente, condifile tehologice trebuie respectate cat mai strict, iar metodele radimentare trebuie folosite cu precausie (spre exemplu, folosirea grapelor cu discuri din agricultura ar putea fi acceptata la realizarea terasamentelor, dar mu si la ealizarea stratului de form), 2.3, Metodologia generalii a studiilor de tratare a pamAnturilor Dup& cum s-a putut constata din cele expuse anterior, operatiunea de tratare a pamanturilor din terasamente gi din stratuti de forma trebuie si se desfigoare cu tuarea in considerare a mai multor aspecte geotehnice, tehnice si economice. Este motivul pentru care, in desfégurarea studilor, se impune parcurgerea mai multor tape.reer Eugen ©. Florescu - Tehnologii speciale pentru reabiltarea drumurilor 2.3.1. Esalonarea studiilor a) Studiu preliminar, care si reuneascd elemente tehnice, economice, referitoare la mediul inconjurator care si decid& asupra fezabilitafii operafiunii Acest studiu presupune intocmires unei documentatii (harti geologic’, dosar geotchnic a unor santiere asemangtoare. Documentatia este analizaté prin prisma considerafiilor generale referitoare la tratarea piménturilor, c@t si prin prisma particulari tilor tehnice, economice, de protectia mediului, presupuse de fiecare santier in parte. in aceasth fazB se poate tecurge la Gonsultarea unui expert cu experienfa in lucrari similare. b) Project tehnic, care s4 confirme fezabilitatea stabiliti anterior gi si stabileascd parametrittehnico-economici pe care accasth operafiune fi presupune. Proiectul va cuprinde: + interpretarea studiilor geotehnice fn functie de parametrii determinafi pe tipul de Amant ce urmea2i a fi tratat gi, dup& caz, realizarea unor determinéri suplimentare + studii de laborator preliminare care s& precizeze tipul de liant care urmeaza a fi realizat si dozajul prezumat + studii asupra pamantului care s& identifice eventuala incompatibilitate cu agenti de tratare (in special inaintea realiz&rii unui strat de forma) = studiul economic al operatiunii de tratare, eventual comparativ cu o alta tehnologie (spre exemplu, inlocuirea completa a unor ramblee cu paménturi corespunztoare, care nu necesita tratare) ¢) Detalii de executie, care reprezintd solujia finald ce va fi aplicat& pe santier, cu precizarea urmitoarelor elemente: + studiu geotehnic detalit, cu identficarea precisa si complet a pAménturilor» alt Antari Eugen C. Florescu - Tehnologii speciale pentru reabilitarea drumurilor - stabilirea unor dozaje altemative, pentru situafii care pot apdrea pe parcursul esfiguririi santierului (excese locale de umiditate, poluari accidentale ale pamantului ete) - modul detaliat de executie a sectorului experimental, realizat si pus sub observatie nainte de inceperea proprit-zis& a lucrdrilor 4) fn cazul unor lucrati de anverguré, se poate recurge la un studiu suplimentar, care si cuantifice: ~efectul poluarii aerului prin dispersia agentului de tratare - variatia in timp a starii hidrice a unor lucrdri executate, ~ cresterea in timp a performanfelor mecanice a stratului executat, prin determinari i sitn asupra portanjei sau a modulului 2.3.2. Studii geotehnice si de laborator Aceste studii se refer’ Ia dou’ aspecte principale, si anume: identificarea paminturilor care vor fi tratate gi stabilirea dozajelor de lucru