Tipuri de sate:

Sate traditionale si sate moderne:

In cartea lui Miroiu, satele traditionale incercau sa-si rezolve problemele in ceea ce privea
actiunea colectiva prin mecanisme locale, endogene, aceste sate au fost considerate ca fiind
„inchise”. In secolul al XIX-lea, odata cu reorientarea spre o economie de tip capitalist, a
determinat satele sa comercializeze relatiile economice si sa le ofere sub forma contractuala
acest lucru care a permis satelor sa furnizeze noi bunuri colective precum educatia sau
asistenta medicala, astfel satele au devenit „deschise”.

Satele traditionale(devalmase) functionau dupa anumite reguli, „in cazul obstii regula de baza
pentru luarea decizilor era cea a unanimitatii. Prin aceasta regula se asuma faptul ca membrii
sunt egali intre ei si ca au aceeasi contributie la decizia sociala. Acest mod de functionare al
satelor traditionale avea mai multe dezavantaje decat avantaje deoarece nu se putea tine cont
de toate preferintele indivizilor grupurilor, calea de mijloc presupunand o serie de costuri si de
efort sustinut, care, dupa cum mentrioneaza autorul, nu s-au sustinut, unanimitatea
presupunand : „cautari comune, negocieri si actiuni reparatorii pentru a multumi pe toata
lumea”. Insa scopul real al unanimitatii era acela de apastra siguranta si increderea in randul
obstii, regula de veto fiind singura care asigura o pace stabila in randul obstii.

Exista o diferenta majora intre satele devalmase inchise si intre satele moderne, statele
devalmase puneau accent pe abundenta, isi lasau resursele sa se epuizeze si nu luau actiuni
pentru prevenirea si epuizarea lor, pe cand, satele moderne tineau cont de regulile pietei prin
iar acest lucra a determinat constientizarea resurselor, pe care le-au folosit intr-un mod
concurential