Sunteți pe pagina 1din 52
] | | | Dacii, stramosi de-ai a nostri care au locuit nici Dacii silumea lor / aoe mai bine de 2 000 de ani, pe teritoriul {ari noastre locuiau dacii. Ei sunt cei mai vechi stramosi ai nostri si traiau organizati in triburi, fiecare trib fiind condus de catre o cApetenie militar. Dacii nu se deosebeau foarte mult ca infatisare si imbracaminte de faranii romani de acum cafiva zeci de ani. Bogafii, numifi tarabostes sau pileati, purtau cAciuli din blanuri de miel, iar séracii se numeau comati, deoarece purtau plete. Ei erau barbosi, purtau pantaloni innodati la glezne gi tunica seurta cu maneci. Femeile imbricau o cAmasa plisat& la gat si pe piept, cu méneci scurte. Stim toate acestea de pe Columna lui Traian, monument construit de catre romani, adica de ~ oameni care i-au cunoscut pe daci. Tot de pe columna stim ca dacii erau inarmati cu sabii incovoiate, securi, lanci, ® arcuri cu sdgeti si scuturi. Steagul lor era reprezentarea unui cap de lup cu gura deschisa si trup de sarpe Pentru a se apara, dacii isi construian cet&ti fortificate. Acestea se numeau dave si erau adevarate centre politice, religioase si mestesugaresti ale nobilimii. Casele acestora aveau fundatii din piatra si mai multe incdperi. Se pare ca ele semanau cu casele faranesti de astizi, construite din busteni de lemn gi acoperite cu sindrila sau stuf. In jurul lor erau sate in care locuiau dacii de rand Locuinfele acestora erau ridicate din materialele aflate in apropiere: lemn, piatra si argila. Casele celor mai saraci erau niste simple colibe facute din nuicle impletite, lipite cu lut $i cu acoperisul din stuf. in timpul invaziilor sau atacurilor strdine locuitorii acestor sate se refugiau in cetate, contribuind la apararea acesteia. Priveste familia téranului dac de acum circa 2 000 de ani si cea a {@ranului roman de acum 100 de ari. Ce crezi ca se aseamana si ce se. deosebeste in viata acestora? are aproape incredibil, existe oe obiceiuri ale dacilor care se pastreaza pana in zilele noastre. Dansul calusarilor pare si fie un dans popular neschimbat din vremea stramosilor nostri daci, ei imitdnd prin dans tropaitul cailor, Un alt dans, dar de data aceasta jucat de fetele tinere pe ulilele satelor, este Paparuda. Acest obicei desfasurat vara, in timpul secetei, avea rolul de a chema ploaia. Tot strimosii nostri daci aveau un zeu al tineretii, veseliei si pazitor al iubirii, sdrbatorit la sfarsitul iernit. El se pare ct sta la baza Dragobetelui sau a zilei indragostitilor, pe care romani o srbatoresc in data de 24 februarie. Mari conducatori ai dacilor / erau condusi la inceput de catre diferiti regi. Cel mai important dintre ei a fost Dromichaites, care sa opus incercarii regelui Traciei, Lysimah, de a-i ocupa fara. El i-a dat si un exemplu acestuia. Degi il luase prizonier $i putea sii curme zilele, I-a ospatat ca pe un rege, apoi I-a trimis in fara sa. Dupa aceasti intamplare cei doi regi au devenit prieteni si aliati Primul mare rege al dacilor si singurul care a reusit s unifice toate teritoriile locuite de acestia a fost Burebista. El a fost conducator al dacilor acum mai bine de 2 000 de ani si a reusit sa creeze una dintre cele mai puternice armate ale vremii. in fruntea acesteia a adus sub ascultarea sa diferitele popoare care locuiau in zona si a intemeiat’ primul mare regat din regiunea Romniei de astazi. Dupa aproape 40 de ani de conducere, Burebista a fost asasinat, iar marele regat al dacilor s-a destramat. Dup& acest moment tragic, au trecut mai bine de 100 de ani pana cand in fruntea dacilor si aparé un nou rege puternic, Acesta a fost Decebal si el s-a afirmat in momentul in care romanii au atacat Dacia. Victoria impotriva acestora a facut ca dacii si se reuneasca in jurul stu, iar statul dac sa redevina o mare putere in zona. Desi ca intindere regatul Iui Decebal era mai mic decat cel al lui Burebista, ca organizare era superior. El a reugit si ind piept Imperiului Roman aproape 20 de ani 14 : Burebista Decebal Vi Dacia fn vremea Dacia in vremea lui Burebista lui Decebal cy |@ Dacii si romanii pe locurile unde tvaim noi azi Conflictele dintre daci si romani_/ ‘eum cirea 2.000 de ani, dupa ce romanii au reusit si igi extinds imperiul pana la Dunare, la granita cu dacii, conflictele dintre cele dod popoare au devenit inevitabile. Dorind s4 puna mana pe aurul dacilor si sa elimine pericolul pe care-I reprezentau acestia in zona Dunarii, imparatul roman Domitian a organizat dou’ campanii militare in Dacia, dar nu a reusit sd cucereasc& aceasta provincie. La scurt timp ins, imparat al romanilor a devenit Traian. Acesta a dorit si cucereasea Dacia, purténd dou rizboaie impotriva dacilor, intre anit 101-102 si 105-106. Fiind in fruntea celei mai puternice armate din acele vremuri, Traian I-a invins pe Decebal, regele dacilor, in anu! 106, reusind sa cucereasea Dacia. Aceasta devenea astfel provincie a Imperiului roman Ee deokoe eke ea ea) eer ceed Seca iee tetas ee ag prima consecin{’ a cuceririi Daciei de cAtre romani a fost aparitia oraselor. Primul oras intemeiat de romani a fost Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei. Aici isi afla resedinta guvernatorul Daciei, numérul locuitorilor find estimat la 20 000 de oameni Dupi aceea au fost ridicate orasele: Apulum (Alba-lulia), Napoca (Cluj-Napoca), Drobeta (Drobeta Tumu Severin), Potaissa (Turda), Porolissum (Moigrad) etc. Toate au fost construite dupa modelul Romei, find prevazute cu forumuri (piete publice), amfiteatre, temple, biblioteci, locuinje. Ele erau aprovizionate cu apa transportata prin apeducte. Pentru apirarea lor au fost construite castre, garnizoane militare in care locuiau _legionarii Populatia oraselor era formats din: functionari, soldati, colonisti, mestegugari, sclavi, Din picate, in urma pardsirii provineiei de cAtre armata si administratia romana, din anul 271 d.Hr., orasele au decazut, find abandonate de locuitori de frica jafurilor popoarelor barbare. Populatia s-a retras la sate, in zonele de munte, mai ferite de atacuri. $i in acest caz, istoria nu a adus 0 evolutie a societatii umane. Au trecut mai bine de 1 000 de ani pentru ca orasele sa isi fact din nou aparitia pe meleagurile noastre Modele de case dacice 15) 4c’ privim cu atenjie harta Greciei putem observa ca este agezati in sudul Peninsulei Balcanice, fiind alcatuita dintr-o sumedenie de insule. Avand 0 larga iesire la Marea Mediterana, vechii greci s-au dovedit a fi cei mai iscusiti navigatori ai lumii antice. Relieful muntos, fragmentat de vai, s-a opus unirii grecilor, din acest motiv ei traind in mai multe state Atena si Sparta au fost cele mai importante orase-state. Desi au fost vecine, au reprezentat dou’ modele total diferite. Atena era centrul culturii i civilizajiei antice, aici Iuind nastere democrafia. In schimb, Sparta era un stat militar. Aici, cdteva mii de spartani tineau sub teroare 0 populatie de zeci de ori mai numeroasa. Nu e de mirare cf singura indeletnicire a spartanilor era razboiul. Atena este asezata in Peninsula Atica, aproape de mare, intr-o regiune cu pamant pietros. Ea a devenit un important centru mestesugaresc si marinaresc, Spre deosebire de spartani care dispretuiau cultura, atenienii s-au dovedit mari iubitori de frumos. Ei acordau 0 mare importani educatiei copiilor. Baietii Incepeau scoala la sapte ani, iar fetele erau educate acasi. Pana la 16 ani baiejii invajau scrisul, cititul, aritmetica i muzica, intre 18 si 20 de ani, tinerii faceau o scoala militara, dupa terminarea c&reia deveneau cetiteni ai Atenei. Avand astfel de cetijeni, Atena a devenit ,educatoarea” Greciei Capitala a fost infrumusefata in timpul lui Pericle cu o serie de edificii (cladiri): Partenonul (templul tuturor zeilor greci), templul zeijei Atena, Erechteionul, Odeonul etc. in sudul Greciei, intre mungii prapistiosi, departe de mare, se afla orasul Sparta. Acesta a fost intemeiat de catre un popor razboinic, dorienii, care i-au transformat in sclavi pe vechii locuitori. Nici nu e de mirare c& urmasii acestor rizboinici, spartanii, le-au mostenit intru tot inclinatiile militare. Spre deosebire de atenieni, pe spartani nu-i interesau teatrul, poezia sau filozofia, ci doar instructia militar. Copiii spartani erau separati de familie si crescuti in unitati militare, unde trebuiau sa invete arta militara, si se supuna regulilor si sa vorbeasca concis. PICU Cu ec mel I al a Pick aCe eae ein eRe Se eae eC CST eT Pe aoe eee mae Icy Peon ste wey CSM Mtr Oat Grecii si civilizatia lor Democratia ateniand si teroarea spartana Educatia copiilor atenieni Educatia copiilor spartani eM reins eu any Been eee ame) Ere CUT Seer) a Razboaiele dintre greci si pers! / s/s jumatate a secolului al V-lea i.Hr. grecii s-au confruntat cu ameninjarea Imperiului persan, Dup’ ce a cucerit statele grecesti_ din Asia Mica, imparatul mezilor, Darius I, a invadat Grecia. Neprimind niciun ajutor din partea celorlalte state grecesti, Atena s-a vazut obligata si lupte singurd. in batalia de la Maraton, cei 10 000 de soldafi atenieni condusi de generalul Miltiade, au infrant armata persana, Cativa ani mai tarziu, Xerxes, dorind sa Hizbune infrangerea tatalui sau, in fruntea a S milioane de soldafi, a supus pe rind polisurile grecesti. Pentru a opri inaintarea iuresului persan, cei 300 de spartani condusi de regele Leonidas i-au asteptat in strdmtoarea Termopile, singurul loc de trecere. Dupa doud zile de lupta, trédati de un grec migel, cei 300 de spartani au fost infrinti, murind eroic in lupta. Xerxes nu s-a putut bucura prea mult de aceasta victorie deoarece corabiile sale militare au fost scufundate de flota ateniana. in final, dupa aproape 100 de ani de lupte, persii au fost alungali, iar Atena a devenit stapana intregii Grecii Primele orase din Romania Batélia de la Termopile greci pe malul Marii Negre Sohimb de bunuri intre daci $i pirmurile Marii Negre, numita de ei Pontus Euxinus, adic’ marea cea primitoare. Ajunsi aici, ei au construit primele orase: Histria, Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia). Pentru a nu fi jefuiti de popoarele barbare din nord, grecii au cerut protectia regilor daci Aceste orase-porturi erau de fapt adevarate piefe unde se ficeau schimburi de marfuri Grecii vindeau dacilor ceramica, vin, untdelemn, podoabe, arme, unelte si cumparau grau, lemne, fier, aur. Grecii au jucat un rol important in dezvoltarea civilizatiei dacice Astfel, i-au invatat si foloseasca roata olarului monedele, cum sa topeasca fierul si si produca unelte si arme. 17 Grecii si zeil lor / Zeus Atena Apollo Poseidon Cronos Hera Prometeu CUE popor din Antichitate nu a avut o religie mai bogaté si mai frumoasa decat cea a grecilor. Grecii se inchinau la sute de zei si zeite, crezand =~ i? is ca acestia vegheaza asupra lor zi si noapte. Unii zei aveau in grija pamantul, cerul si marea, Altii protejau anumite grupuri precum medicii, negustorii si soldatii, iar altii se ocupau de diferite aspecte ale vietii oamenilor: sdndtatea, frumuseea sau dragostea. In credinta grecilor, zeii capta insusiri omenesti, insd ei reprezinta forjele Universului care schimba destinul, viaja oamenilor..Lumew mitologiei grecesti este foarte bogata, plina de monstri, razboaie si tradari Ares Grecii credeau ca primul zeu, Cronos, si titanii au luat nastere din unirea dintre * Cer (Uranus) si Pamant Gea), Cronos s-a rizvratit impotriva tatalui sau, apoi si-a Inghigit proprii copii, de teama ci unul dintre ei il va rasturna, Asa s-a si intimplat, unul dintre fiii sai, Zeus, il va infrange, devenind cel mai puternice. Zeus era zeul suprem, principala divinitate, parintele zeilor si al oamenilor. Ca zeu al cerului, locuia pe varful Muntelui Olimp, varf care se credea a fi in cer. t Hera, zeija cerului, era sofia lui Zeus, impartind cu soful ei puterea. Aceasta era o sotie geloasa si foarte violenta, care se rizbuna pe fiii lui Zeus facufi cu pamdntencele. ‘Atena era, dintre toate zeifele cerului, cea mai apropiata lui Zeus, deoarece a Hercule fost nascuta fara mama, direct din capul lui Zeus. Ea conducea armatele spre victorie i participa la incheierea pacii, $i Ares era zeu al razboiului, insa acesta era un zeu nemilos, iubitor de sange. Poseidon, zeul marilor, fratele lui Zeus, a fost una dintre cele mai importante zeitaji din Grecia Antica. Acesta stémnea furtunile sau facea ca apele marii s& se linisteasca in momentul in care s-a imparyit Universul, A Iui Zeus i-a revenit cerul, lui Poseidon - marea, iar lui Hades - lumea subpamanteand. Hades locuia in imparatia umbrelor si a mortilor. El nu eredinfanoasirS — ingaduia nimanui, odati ajuns acolo, st mai pages InWiat6 eo SPO vada lumina zilei ‘seamand In vreun in Grecia, preofii nu jucau un rol atat de important ca la alte popoare. A fi preot era o cinste, dar care nu aducea prea mult putere. Adesea, in,randul preojilor intrau si femei. In unele cazuri, preotii se ocupau cu ghicitul, cu prezicerea si cu 18 tamaduitea bolilor. | Grecii au avut 0 mare grija pentru morti. La inceput acestia eran inmormantaji in mijlocul cuinjei apoi, mai tarziu, in morminte, langa case. Sufletele morjilor obisnuiti coborau pe o scar si mergeau in Infern, in imparafia lui Hades. Lacasul vesnic al morfilor era un loc de suferinta si de uitare a celor vii, Pentru eroi insa exista un loc al bucuriei vesnice, numit Campiile Elisee, in gradina lui Hades, unde fetele dansau, iar tinerii céntau. Alexandru cel Mare la ,capatul lumii Bios cel Mare a fost condueatorul macedonenilor, popor inrudit cu grecii, El avea numai 20 de ani cand a ajuns conducatorul statului macedonean, dupa moartea tatalui sau, Filip al H-lea, Cu toate acestea, in bataliile purtate alaturi de tatal sau, ce reusise sf supuna intreaga Grecie, aratase lle maturitate, curaj, rezistenta fizica si o inteligen{a neobisnuita. Alexandru cel Mare Fiind foarte ambitios, era convins ca are menirea istorica sa cucereasca lumea intreagas Aplicdnd planul tatilui sau, a pornit cu o armata bine organizata sa cucereasca Orientul. Cel mai faimos militar grec din toate timpurile, Alexandru cel Mare, I-a infrant pe regele persan Darius al Il-lea. Refuzind sa incheie pace cu acesta, Alexandru a cucerit Egiptul unde preosii I-au primit ca pe un zeu. Apoi, Alexandru il infrdnge din nou pe regele Darius al Ul-lea, care este ucis de proprii sai oameni. Dupa ce a devenit stapanul intregului Imperiu Persan, Alexandru a cucerit si nord-vestul Indiei. Desi isi dorea sa continue incursiunea militara spre Extremul Orient, la cererea ostasilor, Alexandru a dat ordin de retragere. Astfel, a ajuns Alexandru cel Mare sa stapaneasca cel mai tntins imperiu din cate existaser’ vreodati. Reintors la Babilon, capitala imperiului, Alexandru s-a imbolnavit si, dup numai cateva zile, a murit in anul 323 i.Hr., la varsta de 33 de ani. Imperiul macedonean creat prin puterea armelor a durat doar cat a trait marele lui creator. Dupa moartea lui Alexandru, generalii sai s-au luptat intre ei, imparjindu-si imperiul. Frumusefea, bravura si succesele militare rapide au facut din Alexandru cel Mare o figura legendara Care consideri o& au fost mi calitatile, dar si defectele lui >) Alexandru ce! Mare? 19 Alii erau un popor celtic ce stipanea acum citea 2 500 de ani o mare parte a Europei, Nordul Italiei gi al Spaniei de astizi, Franja, Belgia, Elvetia, parti ale Olandei si ale Germaniei si sudul Angliei Ocupand un teritoriu foarte intins, galii au creat 0 civilizatie stralucita, remarcdndu-se prin originalitate. Dar cum aratau galii? Raspunsul la aceasta intrebare ni-I ofera un istoric din acea vreme, Diodor din Sicilia. El spunea: galii sunt oameni inalti la trup. Carnea lor este moale, pielea alba, parul lor este de natura blonda. Unii isi rad barba, far alfii 0 lasa sa creasea potrivit. Nobilit tsi rad obrajti, dar lasa mustatile sd ajunga atdt de lungi incdt le acopera gura Barbajii aveau mustati Vercingetorix __stufoase si rasucite. Hainele lor erau cam ciudate pentru acele vremuri: multicolore, cu cAmasi lungi si pantaloni in carouri. fn lupta purtau coifuri de metal pe care erau adaugate coarne de animale sau erau gravate pasari. De asemenea, isi dideau cu var pe par ca si fie fepos si si-i sperie pe dusmani. Femeile erau inalte si foarte frumoase. Purtau camasi lungi, viu colorate. alii erau cunoscuti si temufi pentru marele lor curaj ‘din lupta. Multi razboinici, pentru a-si arata vitejia, pofneau in batalii fara nicio arma sau platoga. Armata era formata din cavaleri, infanteristi gi care trase de doi cai, un luptator indreptind lancea spre dugmani. Fierari iscusiti, foloseau sabii lungi cu doua taisuri, sulite, scuturi, coifuri si zale. Foarte rapizi, reuseau si surprinda armatele inamicilor, creind fricd si panicd in rindul acestora. Spre deosebire de alte popoare ale antichitatii, Ia gali | preofil jucau un rol social foarte important. Ei se numeau i gi erau foarte respectati datorita cunostinjelor plexe pe care lé aveatl, Bi vindecan, previceaw viitoru intro strdnsa legatura cu zeii. Galii nu se temeau Tae “moarte. Ca’si dacii, ei sacrificau barbati cand doreau si afle “raspunsuri referitoare la viit ‘ Oameni simpli, galii erau foarte ospitalieri. Geograful grec Strabon ne spune ca fiecare casi era deschisi cAlatorului, Acesta putea s& se aseze liber la fiecare mas& fira a plati, iar atunci cénd pleca, garda trebuia si-i ofere tot cea ce avea nevoie pentru drum si sa-l sfatuiase’ cu privire la drum Cel care se abitea de Ia aceste cutume era privit cu antipatie de compatriotii sai Celebra srbitoare de Hallowen este de origine galicd, La 31 octombrie, ultima zi a calendarului celtic, galii credeau cA granita dintre lumea aceasta si cea de dincolo se slabeste, permitand spiritelor, bune sau rele, si o traverseze, Siramosii familiei erau cinstiti gi invitati acasa, in timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede ca nevoia de a indeparta spiritele rele a dus la purtatul de costume si masti, Pentru a sarbatori intrarea in anotimpul intunecat, preotii aprindeau focuri, unde oamenii se adunau ca sa arda simbolic o parte din recolta si s& sacrifice animale Luptele cu romani J Leah in nordul Maliei, triburile rzboinice ale galilor au trecut de mai multe ori muntii Alpi, jefuind popoarele din Peninsula talica. in secolul al 1V-lea i.Hr. ei reusese s& fi infringa pe etrusci si pe romani, ocupand si devastand Roma. in secolul 1 i.Hr. razboaiele dintre gali si romani au fost cauzate de dorinja Iui Caesar de a deveni faimos. Razboiul s-a desfisurat timp de 9 ani, conducdtorul galilor, Vercingetorix, flind infrant si ucis. in urma razboiului, Galia a fost ocupata si transformata in provincie romana, Din amestecul galilor cu romani si, mai tarziu, eu francii, s-a nseut poporul francez. pare ca ei au fost primi locuitori ai ie ae Sees Tt} sapunul. Casele lor de forma Rane ee ee Mies Cg Cu cet © Priveste imaginea,cu cei doi razboinici,...cel. roman din dreapta si.cel, gal din stanga. Ce @ Priveste aceasta imagine cu cei doi gali. Prin ce avantaje crezi. cd avea se deosebesc straiele lor de cele ale altor popoare fiecare dintre ef in luptai? din antichitate? 1 | ermanii traiau in nordul Europei si se ocupau SF agricultura, mestesugurile i comerful. La ei comertul se realiza sub forma de troc (schimb de marfuri), fri a folosi monedele. Societatea lor era alc&tuita din oameni liberi, numarul sclavilor find foarte mic, Tofi oamenii liberi erau egali, fiul unui {aran putdnd sa se csatoreasca oricénd cu fiica regelui Educatia tinerilor era foarte severa, participand de la varsta de 12 ani la lupte impreuna cu parintii lor. Vechii germani credeau in existenfa mai multor divinitafi. Principala divinitate era Odin, zeul cunoasterii, al infelepciunii si al morfii Zeul Thor era urmasul lui Odin, fiind un zeu al naturii, al fulgerelor i al rizboiului, Freya era zeita dragostei sia rodului, fiind cea mai frumoasa dintre zeite. Germanii practicau sacrificiile umane, in urma luptelor 0 parte dintre prizonieri find jertfiti lui Thor. erau impartiti in mai multe triburi, conduse de catre regi. Vechii germani au fost razboinici de temut, mai ales pentru romani. Cavalerii lor erau inarmati cu lanci lungi si spade, iar infanteristii cu arcuri in perioada de criza a Imperiului Roman, rizboinicii germani erau angajati_ ca mercenari in legiunile romane. In cele din urmé ei au fost cei care au dat lovitura fatala Imperiului Roman de Apus gi au cucerit Roma Principalele popoare germanice care au participat_ la. dezmembrarea imperiului au fost: francii (care s-au asezat in zona Franjei de astazi), vizigotii (in zona Spaniei), ostrogotii zona Italiei, Sloveniei si Croatiei), burgunzii (in zona Elvejiei si Ausiriei) si vandalii (in nordul Africii), @ Mai cunosti vreun popor in antichitate care isi educa foarte sever copiii? Infanterist german Prin aceasta loviturd a triburilor germanice, Europa intra intr-o perioada intunecata, numita evul mediu. Locul civilizatiei romane antice, cu orage mari de sute de mii de locuitori, cu teatre, biblioteci, bai publice, cu drumuri lungi de mii jestrogeti de kilometri, era luat de comunitai si jbureunzi z civilizayii barbare De frica invadatorilor, oamenii abandonau orasele si se refugiau in paduri sau in zone retrase, Acolo au luat nastere sate mici, izolate, cu oameni preocupati tot mai putin de cultura si mai mult de lupta pentru supravie(uire. Aceast perioada de declin al civilizatiei, in Europa Occidentala, a inceput in urma cu circa 1 500 de ani sia durat cam 1 000 de ani. in toata aceasti perioada civilizajia european era pe punctul de a disparea. Biserica era singura institutie care proteja cultura. Doar in manastiri se mai invafa scrisul si cititul 23 AT Lee Tala oe Porno etl os ; ee LL eae ‘oporul romén face parte din familia popoarelor romanice care au luat nastere in urma amestecului dintre vorbitorii de limba latina si popoarele barbare. Astfel, la baza nasterii sale a stat amestecul dintre daci si romani. Dupa cucerirea Daciei de cltre romani, dacii au fost supusi procesului de romanizare, preludnd treptat limba latina Odata cu retragerea romanilor, la nord de Dunire a continuat si locuiasea 0 populatic vorbitoare de limba latina. Locuitorii fostei provincii au ramas pe loc, dar s-au intors la viata agrar-pastorala. Orasele infloritoare au disparut, iar locuitorii s-au refugiat in sate cat mai izolate, in munti si in paduri, de frica popoarelor migratoare. Cu toate c& amestecul dintre daci si romani a stat la baza etnogenezei romanilor, un rol portant I-au jucat si aceste popoare migratoare, barbare, care s-au asezat in spaliul roménesc. Printre migratorii care au reusit s4 domine populafia autohtona romanizata s-au numarat: hunii, avarii, goyii, gepizii gi slavii. Acestia din urma au jucat rolul cel mai important. Indiferent de originea lor, migratorii se deosebeau foarte mult de autohtoni. fn primul rand erau nomazi, adic nu aveau asezari stabile. Spre deosebire de autohtoni, care erau deja crestini, migratorii se inchinau mai multor zei. Odata cu formarea poporului roman s-a format si limba romana. Aceasta, impreun’ cu limbile italiani, spaniol, portughezi si franceza, sunt limbi de origine latina. Aproximativ 60% din vocabularul limbii romane provine din limba oficial a Imperiului Roman. Cam 10% dintre cuvintele vorbite de noi provin din limba dacilor, iar circa 20% din cea a slavilor. ‘@Priveste cele doua imagini. Cea de sus fi reprezinta pe stramosil nostri de acum circa 1 800 de ani si cetatea lor de la Porolissum, situaté in apropierea ‘municipiului Zaléu de astazi. Imaginea de jos reconstitule viata primelor comunitaéti roménesti care au trait aici inca de acum 1 400 de ani. Prin ce se aseméina si prin ce se deosebea viata stramosilor nostri din prima imagine, adic dinaintea retrageni romanilor din s Dacia, de cea a strémosilor nostri din a f doua imagine, de dupa retragerea — romana din anul 271 d.Hr.? 24 Primele state romanesti / hatele medievale romanesti au aparut acum mai bine de 700 de ani. Primul dintre ele, numit voievodat, a fost cel al Transilvaniei. El s-a format pina in secolul al XIII-lea, prin cucerirea de catre Regatul Ungariei a statulejelor roménesti care existau aici. Dintre acestea, mai importante au fost cele ale lui Gelu, Glad si Menumorut La inceput, nobilii romani aveau aceleasi drepturi cu nobilii maghiari, secui gi sasi, ins in | secolul al XIV-lea, regele maghiar Ludovic Ia dat o lege prin care toti nobilii trebuiau s& aiba religia catolica. Unii au acceptat, altii au preferat sa ramana ortodocsi, pierzéndu-si rangul nobiliar, | iar aljii s-au razvratit si au trecut Carpajii in Moldova si Tara Roméneasca, unde au jucat rolul principal in intemeierea statelor medievale romanesti de aici Castelul de la Hunedoara / © a mai mare si mai valoroasa constructie medievala aflata pe teritoriul Romaniei este Castelul Huniazilor, numit si a Corvinilor. | Istoria castelului este legaté de numele voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, care in secolul al XV-lea a inceput construirea acestuia. Castelul, un exemplu al arhitecturii gotice, este 0 constructie mareata, prevazuta cu turnuri, bastione si donjon, turnul cel mai seme. A jucat rol dublu, atat fortdreata militara, cat si resedinja a familiei Huniazilor, dovada fiind inscripjionarea blazonului lor, un corb care fine in cioc un inel de aur a Intrarea in castel se face pe un pod de lemn, sustinut de patru piloni masivi de piatra. Era pregatit cu tot ce trebuie unei fortarefe, pentru a rezista unui asediu, turnurile inalte si agezarea pe un varf de stinc& ofereau vizibilitate perfect de jur imprejur, in timp ce numeroasele ferestruici si guri de foc erau tot atatea locuri de unde se putea raspunde unui asediu, in interior se afla Sala Dietei, Cavalerilor, Domnitelor, Turnul Buzduganelor, Bastionul Alb si fanténa adanca de 30 de metri care, potrivit legendei, ar fi fost sapati de prizonieri turci. ta Rud catia ana reraea aoe » Tuhutum, tatal lui Horea, un om siret, a prins de veste de la locuitort despre bundtatea tarii de dincolo de padurt, unde stapanea un blac, anume Gel... $4 s-au luptat cu faversunare $1 furd thvingl ostasti ducelui Gelu si mulji dintre ei ucisi, iar mat multi furd prinst. Cand ducele Gelu a vazut aceasta, pentru a-si apara viaja, a inceput sa fuga, $i cand fugea in graba spre fortdreaja lui, situata ldngd raul Somes, ostasii ini Tuhutum, urmarindu-l in fuga mare, l-au ucis pe Gelu langa raul Capusi,” 25 7 RoMAr nceea ce priveste intemeierea Tari Romanesti, legenda o atribuie lui Negru Voda, un nobil roman care a pardsit Tara Fagarasului, trecand cu supusii sai la sud de Carpati si asezndu-se pentru inceput la Campulung, apoi la Arges. Adevarul istoric in schimb {i atribuie intemeierea statului romanese de Ja sud de Carpati lui Basarab I (1310-1352), care a unit toate cnezatele si voievodatele de aici, sub stapanirea sa, Mai mult, el a alipit Tari Romanesti si teritoriile dintre Prut si Nistru, stapanite pana atunci de tatari, Basatab a reusit sa oblina independenta Tarii Roménesti fata de regatul Ungarici, in urma vietoriei de la Posada. ce Basarab | ntemeierea Moldovei este legata de actiunea voievodului Bogdan care, intrind in conflict cu regele maghiar Ludovic 1, a p&rasit impreund cu oamenii sai Maramuregul si a trecut in Moldova. Aici i-a invins pe urmagii lui Dragos, un alt voievod din Maramures, dar supus Regatului Voievodul Bogdan Ungariei, si a intemeiat primul stat moldovenese independent. @ Priveste Cronica pictata de la Viena. lata ce sorie in acest document despre batalie: ».Basarab a venit pe o cale cu toata oastea sa. Drumul era ingust, find strajuit pe amdndoud partite cu rdpe foarte inalte, si unde calea zixa era ‘mai larga, acolo romdnii, in mai multe locuri, 0 intdriverad cu yanpuri sdpate imprejur. Regele Ungariet 9i tofi ai sai la asa ceva nu s-au gdndit. Mullimea nenumarata a romdnilor, sus pe rape, alergand din toate parfile, aruncau sagefi asupra oaster unguresti care era in fundul cali de drum Din pricina inghesuielit, cet mai sprinieni cai $i ostasi cadeau in lupia, pentru c& din cauza urcuyulut prapastios nu se puseau ure tmporriva romdnilor $1 nich nu puteau merge Inainte, flind santurile sdpate acolo. Ostasit regelui eraw prinyi ca niste pesti in varsa si insusi regele cu gre a scdpat schimbandu-si stratele eu ale unui slujttor”. @ Pornind de la aceasta cronica, exprima In cateva cuvinte ce strategie de lupta a adoptat Basarab | pentru 2-1 tnvinge pe Regele Ungariel, care dorea s& cucereasca Tara Roméneasca. aa 26 Ta la inceputurile existenfei sale, Transilvania a devenit 0 {arisoara in care si-au gasit lacas mai multe nafiuni. Locuita la inceput de romani si slavi, din secolul al X-lea a fost cucerita de maghiari, Pentru a-si intari stapanirea, ungurii au introdus colonisti secui gi sasi. Secuii sunt un popor de origine turcica si au fost asezafi in estul Transilvaniei din motive militare. Firi rizboinice, ei trebuiau si apere tara de invaziile tAtarilor si_ale altor popoare, Erau organizati in scaune si se bucurau de autonomie, adica dreptul de a se conduce singuri Sasi au fost un popor de origine germand si au fost introdusi din motive economice, pentru exploatarea bogajiilor. Purtatori ai culturii apusene, odatd ajunsi in Transilvania, ei au inceput s& construiasea orase, cele mai insemnate fiind: Brasov, Sibiu, Sighisoara, Medias, Bistrita ete, Satele ssesti se caracterizeaza prin existenta bisericilor fortificate si ridicarea locuinfelor inalte din ciramida, intrarea find prevazuta cu bolti. Crednd o civilizatie stralucita, ei au reusit sd schimbe infatisarea Transilvaniei, influen{and decisiv soarta acesteia in afar de maghiari, secui, sasi, in Transilvania s-au mai asezat si alte popoare: sirbi, cehi, evrei, slovaci, croafi, armeni, svabi etc., contribuind la progresul societal ie cele mai vizitate obiective turistice din Roménia este cetatea Sighisoarei, centrul istoric facand parte din Patrimonial Mondial UNESCO. Singura cetatea medieval& din Europa locuita si astizi a fost construita de sagi, incepnd cu secolul al XII-lea, pe malul raului Tarnava Mare. Pentru a se proteja de jafurile tatarilor, sagii au construit un zid inalt de aparare, lung de aproape un kilometru. Zidul avea 14 turnuri din care s-au mai pastrat doar 9: turnul eu ceas, cel al tabacarilor, al croitorilor, al fierarilor, al cojocarilor, al cizmarilor, al macelarilor, al franghierilor si al cositorarilor. Turnurile erau sedii ale mestesugarilor, fiecare breasla (asociatie a mestesugarilor) avnd obligatia de a apara oragul de atacuri. Cel mai seme{ tum este cel al ceasomnicarilor, inalt de 64 de metri. In Evul Mediu, orasul s-a bucurat de o mare prosperitate, locuitorii bucurndu-se de largi privilegii. incepand cu secolul al XVIl-lea, cetatea isi pierde importanja sa strategica, de aparare, multe dintre zidurile sale si par{i din turnurile ei au fost daramate, pentru a obtine piatra hecesara unor constructii publice. Turnul ceasomicarilor Reece CRC Che Ca) Se Bes UU ae ae nice CR Cone ee ier arte BOT eC Oca eae eee etm cs “V\V oievozi Primula i cel Batran a fost primul mare voievod al Tarii Romanesti care $- luptat cu turcii. La doi ani dupa urearea pe tron, in anul 1388, Mircea a alipit Dobrogea Dupa ce a reusit sa-si organizeze si si-si dezvolte fara, Mircea cel Batran a participat la cruciadele antiotomane, adicd la campani organizate de catre statele crestine tmpotriva turcilor Astfel, in anul 1389 Mircea cel Batrén i-a ajutat pe sarbi in lupta lor impotriva turcilor, cate ins au reusit sd cucereasca Serbia Domnul Tari RomAnesti trebuia astfel sa se astepte la razbu- narea turcilor. in anul 1394, sultanul turcilor, Baiazid I, @ pornit cu o armata impotriva lui Mircea, dorind sa transforme Tara Romaneasca in pasalac, adica in provincie turceasca. Romani, condusi de Mircea, i-au asteptat pe turci la Rovine, intr-un loc mlistinos. Lupta a fost crncena, ins turcii nu s-au putut desfaisura datorit’ mocirlei si astiel romani, care cunosteau mai bine locul, au iesit victoriosi si au pastrat independenja Tari Romanesti ‘Mircea cel Batran in anul 1396, Mircea cel Batran a participat in fruntea unei armate romanesti, alaturi de forjele crestine, 1a 0 mare cruciad’ impotriva lanastirea Cozia / turcilor. Batalia s-a dat la Nicopole si, in ciuda faptului ca fortele crestine erau mai numeroase u decat cele turcesti, victoria. a apartinut (G. idicata pe malul Oltului, fntr-un otomanilor. fn cele din urma, dupa 30 de ani delupts, la _—peisaj_mirific, manastirea Cozia este cea sfarsitul domniei sale, Mircea cel Batran a fost mai frumoasi ctitorie a domnitorului obligat sf plateasca tribut turcilor. Mircea cel Batrén, voievodul roman gasindu-si aici somnul de veci. Construita Ja indemnul sfetnicului Sfantului Cuvios Nicodim de Ja Tismana, a fost sfintita in anul 1388. Biserica a fost zidita de mesteri din Serbia din blocuri de piatra in forma de cruce, doar o parte din pictura originala pistrindu-se. inca de la inceputuri, ea a jucat un rol cultural, aici functionand si o scoala maniistireascd, unde calugarii De ce crezic considerat Mircea ce invajau carte. De-a lungul timpului manistirea a suferit modificari, la un moment dat fiind —transformata in inchisoare, apoi grajd de cai 28 We ake cei mai vestiti voievozi romani, Vlad Tepes a devenit foarte cunoscut in lume, nu datorita faptelor sale de vitejie in luptele Impotriva turcilor, ci datorita Tegendelor legate de vampiri si comportamentului sau ciudat Viad Tepes a ureat de trei ori pe tronul Tarii Romanesti: in 1448, 1455-1462 si 1476. Inainte s4 ajunga domn gi in prima parte a domniei sale a fost supus turcilor. Profitind de statutul de membru al Ordinului Dragonului, ordin al cruciatilor, el a poruncit Cetatii Caransebesului si-si deschida portile. in fruntea unei osti turcesti a incendiat orasul si i-a Iuat in robie turceasci pe crestinii din cetate. Cruzimile impotriva crestinilor nu s-au oprit aici, la fel procedand siin cazul Cetajii Severinului La scurt timp dupa ce a ajuns a doua oari domn, a Vied Tepes pregatit minutios razbunarea impotriva boierilor. in duminica de Pasti a anului 1459, el i-a invitat la petrecere pe acestia, iar cand distractia era in toi a dezlantuit teroarea. Cei mai batrani sau bolnavi au fost trasi imediat in feapa, iar cei sanatosi au fost facuti robi si dusi pe jos de la TArgoviste la Poenari unde au construit o cetate. Tepes pedepsea cu usurin{a pe oricine minjea, fura sau ficea vreo nelegiuire. Pedepsele sale erau dr Infractorii erau jupuifi, decapita(i, arsi, strangulaji, spanzuraji, ciopartiti, batuti in cuie, ingropali de vii si, cel mai freevent, trasi in jeapa Si tureii au ajuns sa cunoasca pe pielea lor aceste tehnici dupi ce, in anul 1459, Tepes s& mai plateascd tributul, adica taxa anuala pe care Tara Romaneasca o platea Imperiului fn primavara anului 1460 0 intreaga armata otomana, in frunte cu un pasa, a fost tras in Pentru a-i razbuna, insugi sultanul a pornit in fruntea turcilor doi ani mai tarziu. in noaptea de i spre 17 iunie 1462 ins, a avut loc cea mai curajoasa actiune - un atac de noapte cu scopul de 2 refuzat in toiul nopfii, macelarindu-i si ajungind pans aproape de cortul sultanului. Tepes s-a retra adapostul intunericului, lsfndu-i pe turci s4 se lupte inure ei La Targoviste, sultanului i pregatit o alta surpriza, o padure de {epe in varful cirora zaceau tureii. Ingrozit de privelistea de la ne Targoviste, sultanul a hotarat retragerea. La scurt timp dupa ce a ajuns a treia oar domn, Vad Tepes a fost asasinat, Locul in care a fost ingropat nu se cunoaste. © Cum if explici legenda care spune c&, pe timpul domniei lui Viad Tepes, in centrul orasului Targoviste, langé o fantand, era ldsata o cup din aur care a servit trec&torilor insetati, fra a fi furata? eile pect CoE) ay OS CU ecole eee CCRC Cee or uscd eee eC ed eee Nae re en Cu eel en eT coe Pores GQ), al Moldovei timp de aproape 50 de ani, Stefan cel Mare a fost cel mai important voievod roman din perioada medievala. in perioada domniei sale, Moldova a cunoscut momentul de varf al existentei sale. in prima parte a domniei, Stefan s-a preocupat de bunul mers al treburilor interne. A dezvoltat economia prin stimularea comertului, oragele Chilia si Cetatea Albi fiind importante porturi comerciale. O atentie deosebita a acordat-o rizesilor, (aranilor liberi, acestia formand grosul armatei moldovenesti. Find constient de pericolul unui atac turcesc, a tntarit cetatile Neam}, Suceava, Hotin, Soroca, Orhei, Chilia etc Faima cea mai mare a lui Stefan cel Mare a fost dati de luptele purtate impotriva turcilor. intr-o vreme in care intreaga Europa crestina era amenintata de pericolul turcesc, el a ridicat stindardul luptei anti-otomane. Refuzind s4 plateascd tributul, Stefan a atras nemulfumirea sultanului. Ca si il pedepseasca, conducatorul turcilor, Mahomed al I-lea, a trimis asupra Moldovei mare armata, in plina iad, pentru a-l surprinde. Batalia s-a desfasurat la Podul inalt (Vaslui), 1a 10 ianuarie 1475. Armata moldovenilor a reusit si-i Stefan cel Mare infranga pe turci, acestia fiind urmariti si alungati la sud de Dunare. Dupa risunatoarea victorie de la Vaslui, convins ca farigoara lui, adevaratt poarta a crestinatajii, nu va face fata singura puhoiului tureesc, el a cerut ajutorul statelor din Occident. Din pacate, doar 0 singurd fara, Ungaria, s-a ardtat interesata sa lupte alaturi de el. Stefan a incheiat un tratat de alian{a anti-otoman cu regele Matei Corvin, prin 3 care cei doi isi promiteau sprijin militar reciproc impotriva turcilor in anul 1476, insusi sultanul Mahomed al II-lea a condus 0 armata de 150 de mii de soldafi cu gindul de @ cuceri Moldova. Stefan cel Mare a fost infrant in batalia de la Razboieni, insi sultanul, nereusind si ; cucereasca cetajile moldovenesti, a fost obligat sa se retraga cu mari pierderi, Campania otomana s-a terminat astfel cu un egec al sultanului Tn cele din urma, dupa ce turcii au reusit in anul 1484 sa cucereasca cetajile de la Marea Neagra, Chilia si Cetatea Alba, Stefan cel Mare a 2°tuale, care apare cu fost obligat si le plateasca tribut. esis SiPecos aiunsteten La 2 julie 1504, dupa 47 de ani de domnie, Stefan cel Mare aincetat 6! Mere, care apare cu din via{é, A lasat urmasilor sai o tara bogata si prospera, liberd sicu un @lbastu. Care dintre prestigiu recunoscut. Trupul sdu a fost inmormantat in manastirea /9iUni, care candva faceau Putna. Cat de iubit a fost de popor ne descrie istoricul Grigore Ureche: Parte din Moldova lui lara pe Stefan Voda I-a ingropat fara cu multdé jale si plangere in Stefan, nu se mai regasesc mandstire la Putna, care era zidita de dansul, jale era, cd-i piéngeau nici in Roménia, nici in tofi ca pe un parinte”. Republica Moldova? @ Priveste harta Moldovei E. marii domnitori ctitori de sfinte lacasuri, personalitatea voievodului Stefan cel Mare ocupa cel mai important loc. Practic, o jumatate de veac de istorie a Moldovei s-a aflat sub semnul siu Legenda potrivit careia dupa fiecare batalie domnul ar fi inaljat cate o biserica nu este reala, dar este adevarat cA majoritatea lacasurilor au fost inaljate intru pomenirea celor cazuti in lupte si ca mul{umire pentru anumite biruinje. Traditia populara a atribuit voievodului ridicarea unui impresionant numar de biserici si manastiri, 44 la numar. Dupi lungi cercetari, istoricii au ajuns la concluzia ca doar 32 de cladiri religioase i-ar apartine. Cele mai insemnat monumente sunt: Mantstirea Puina, Neamt, Vorone}, Dobrova{, Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul din Piatra Neamt, Inalfarea Sfintei Cruci din Patrauti, Sfantul Gheorghe din Harliu. Activitatea sa creatoare nu s-a oprit in interiorul granifelor Moldovei, el ridicind edificii religioase in Transilvania (Biserica din Feleac), in Tara Romaneasca (Biserica Sfintei Cuvioase Parascheva din Ramnicu Sarat) si chiar in Grecia (Manastirea Zografos de la Muntele Athos). Aceste clidiri religioase au fost expresia credinjei in Dumnezeu a voievodului si a bundstarii materiale a (ari. Impresionant nu este numarul mare de edificii, ci valoarea lor artistica. Monumente trecute in Patrimoniul Mondial UNESCO, ele ay fost rodul muncii unor mesteri priceputi care au creat un nou stil in arhitectura, cel moldovenese. Printre caracteristicile stilului moldovenese se numdra: pictarea peretilor exteriori, planul dreptunghiular, existenta unei singure turle, suprainaltararea boltilor. Partile componente ale unei biserici sunt pronaosul (intarea), naosul (partea central) $i altarul (locul in care se oficiaza slujba). Dintre manastirile moldovenesti, un loc aparte il ocupa Voroneful. Numiti Capela Sixtina a Europei, este 0 marturie a geniului artistic _moldovenesc. De mici dimensiuni, este celebri datoriti folosirii pe picturile exterioare a albastrului de —Voronet, considerat de specialisti unic in lume. Cea mai frumoasa pictur, prezenta pe fajada de vest, este Judecata de Apoi @ Identific’ pe baza schitei prezentate, caracteristicile unei biserici. eeu ER CnC ULE a ere eC ioecet neat une eee eee eRe mace Uny SCS ime Onn Cunr ete iene Tr etm ur rec Ue ds Bie Wc Seen ae ee Sr a eee Se Pre eee een ie nce nem CUR CSC Ree) Gee einen ete cee eee nee We ee URC) CORI UmeAC Cie Cee CC ie eee Se ReRuC UE Ue Luptele cu turci / ai Viteazul, desi a domnit putin, intre 1593 si 1601, a fost una dintre marile personalitati din istoria noastra. Fiu al domnitorului Patrascu cel Bun, a avut o carierd politica stralucita, indeplinind mai multe functii. in anul 1593 este numit de turci domn al Tari Romanesti, La finele secolului al XVi-lea stapanirea otomana asupra Tarilor Romine s-a inasprit. Valoarea tributului a crescut foarte mult, iar sultanii se amestecau tot mai des in numirea domnitorilor, oferind tronul boierului care didea cea mai grea punga de galbeni. in aceste conditii, nemaiputdnd suporta jugul strain, Mihai Viteazul a inceput luptele impotriva turcilor. Revolta anti-otomana a fost declansata in noiembrie 1594, prin uciderea garnizoanei turcesti din Bucuresti. Apoi ataci cetitile turcesti Giurgiu, Hargova, Silistra, Ismail, risipind trupele tataro-otomane in bataliile de 1a Putineiu, Stanesti, si‘ Serparesti Astepténdu-se la un puternic atac din partea turcilor, in mai 1595 incheie un tratat de alianji—anti-otoman —cu_principele Transilvaniei, Sigismund Bathory. fn vara anului 1595 armata otomana, condusa de Mihai Viteazut Sinan pasa, trece Dunarea, atacand Tara Romaneasci. Batdlia se desfasoara la Calugareni si, in pofida bravurii sale de pe campul de lupta, Mihai e obligat sa se retraga. in cele din urma, cu sprijinul principelui transilvinean, fi infringe pe turci la Giurgiu, alungandu-i la sud de Dunare. Din pacate, situatia externa devine nefavorabila ostilor crestine. Sultanul Mehmed al Il-lea zdrobeste trupele austro-transilvane in Ungaria, iar Tara Romaneasca este pridata de turci si tatari. fn final, in anul 1597, Mihai este obligat sa accepte incheierea unei paci cu turcii. In schimbul recunoasterii stapanirii otomane $i platii tributului, turcii l-au numit domnitor pe viat’. Cu toate acestea, el mai participa la luptele impotriva turcilor, ajutandu-si aliatii, Austria si Transilvania. Oe Jui Mihai Viteazul se leaga prima unire a tuturor roménilor, in anul 1600. Ea a fost realizaté din nevoia de refacere a frontului anti-otoman comun al Tarilor Romane. Noul principe al ‘Transilvaniei, Andrei Bathory, si domnitorul Moldovei, leremia Movil8, erau supusi Poloniei, aliata turcilor, gi i-au cerut lui Mihai sa pariseasca tronul. Neavand alta cale de ales, Mihai a decis unirea Tarilor Romane. Cu acordul imparatului habsburgilor Rudolf al Il-lea, Mihai Viteazul a intrat in Transilvania, invingindu-l pe Andrei Bathory in batilia de la Selimbar, in octombrie 1599, si a intrat pe | noiembrie in Alba Tulia, capitala Transilvaniei in primavara anului 1600, Mihai Viteazul a trecut Carpafii in Moldova si I-a alungat pe Ieremia Movild, infaptuind astfel prima unire a Tarilor Romanesti. Succesul militar s-a explicat prin graba cu care ostasii moldoveni au trecut de partea lui Mihai. Unirea realizaté de Mihai a stérnit nemultumirea dusmanilor externi si interni, Formarea unui stat puternic nu era pe placul austriecilor, polonezilor si turcilor, fiecare urmarind si stipaneasca {arile romane. in lipsa lui Mihai, care trecuse Carpajii in Moldova, nobilimea maghiara s-a rizvratit si a trecut de partea generalului austriac Gheorghe Basta. Mihai Viteazul a fost infrant de generalul Basta in batilia de la Mirdslau din septembrie 1600, pierzand Transilvania, De aceasta situajie au profitat Movila. in cele din urma, in vara anului 1600, Mihai Viteazul a pierdut tot si a mers la Imparatul Rudolf al {I-lea pentru a-i cere ajutorul, Dupa multe asteptiri, Mihai a primit sprijinul austriecilor si a pornit spre a-si recuceri fara. intre timp, boierii Buzesti, apropiati ai lui Mihai, I-au alungat din Tara Romaneasca pe Simion Movil8, asteptindu-I pe Mihai pe tron | Lupta eu voievodul Transilvaniei, Sigismund, s-a Pc hnuViceetinticie) | dat la Guruskiu in 3 august 1601. Mihai iesea WE TE EES] | victorios si era din now domn al Tarii Romanesti 51 eee Reicher ieee) | Pe cale de a stapani Transilvania. Ajuns din nou PAQICIc cei euler icein) | intr-o situatie favorabild, el si-a ingrijorat nu numai Puen eMrieicC ee dusmanii, ci si aliatii, Ar fi putut sa-si continue opera de refacere a unirii, insa pe data de 19 august 1601 Mihai Viteazul a fost asasinat miseleste de cAtre mercenarii generalului Basta. One Rm UIC Lg @ Care a fost cea mai mare realizare din timpul domniei Jui Mihai Viteazul? Tarile Roméne in timput lui Mihai Viteazul we dintre cele mai lungi si mai insemnate domnii din Tara Romaneascd a fost a lui Constantin Brancoveanu (1688-1714). Provenind dintr-o veche si bogati familie boiereasc’, pe parcursul vietii a indeplinit mai multe functii importante, in anul 1688 fiind numit domnitor. in vremuri de restriste, cand Tarile Romine se confruntau cu dorinta statelor vecine de a le ocupa, Constantin a reusit sa mentina pacea gi si evite ocupatia straina Bun gospodar, s-a preocupat continun de buna prosperitate a {@rii, in timpul domniei sale Valahia cunoscdnd un avant ‘economic si cultural Din pacate, viata lui Brancoveanu avea si se sfarseasca in cel ‘mai cumplit mod cu putin{a. Acuzat de tradare de turci, in anul 1714 Brancoveanu a fost mazilit (detronat) si, impreuna cu intreaga familie, inchis la Istanbul. Aici, membrii familie, Brancoveanu sunt supusi unor torturi cumplite, precum intinderea pe roata, stringerea capului cu un cerc din metal, arderea cu fierul inrosit, injeparea mainilor si a picioarelor. Legenda spune ca sultanul le-a promis iertarea daca vor trece Ia ia musulmand, ins& ei au refuzat. La 15 august 1714, in ziua in care implinea 60 de ani, a fost executat impreuna cu fili sti Constantin, Stefan, Radu si Matei. Dupa crunta suferinta, trupul lui Brancoveanu a fost aruncat in apele Bosforului, find pescuit de niste greci care !-au ingropat pe o insula din largul mari, Mai tarziu, cu mare greutate, trupul a fost adus in fara si ingropat la ctitoria sa din Bucuresti, Biserica Sfantul Gheorghe Nou. Dupa anul 1989, Biserica Ortodoxa Romana, ca semn de recunostinta pentru jertfele brancovenilor, i-a trecut in randul sfintilor. Cea mai importanté mostenire lasata de Brancoveanu a fost in -domeniul cultural. in primul rand a continuat politica traditional a voievozilor romani de a sustine material si moral Biserica Ortodoxa. Din initiativa lui au fost construite biserici, manastiri, palate, fiind creat un nou model in arhitectura si anume stilul Panse nese. Acesta se caracterizeazi prin sculptarea pietrei, lemnului, prezenta pridvoarelor, foisoarelor, motivelor florale, arcadelor etc. Asifel au fost ctitorite manastirile: Horezu, Polovraci, Govora, Vaciresti, Sinaia, bisericile: Sfaintul Gheorghe Nou, Stavropoleos, Adormirea Maicii Domnului, palatele de la Mogosoaia, Potlogi, Cotroceni etc Constantin Brincoveanu si-a luat rolul de protector al tiparului, sustinand cu bani tipografiile de la Bucuresti, Buzau, Targoviste, Snagov etc. De asemenea, a promovat invatamantul, a infiinjat in 1694 Academia domneasea din Bucuresti, 0 scoala ‘superioara avand ca limba de predare greaca, Prin faptele sale, ‘Bréncoveanu va ramane in istorie si in constiinta nationala ca un aparator indarjit al credintei de neam si mare iubitor de cultura. 34 Constantin Brancoveanu CPUS Nee Oa te) CO ee hece te sa) ae oe serica a fost de-a lungul timpului una dintre cele mai importante institutii romanesti care, pe langa sarcina de a calauzi sufletele oamenilor spre cele drepte, a jucat i un important rol cultural. Cum multa lume era nestiutoare de carte, doar la manastiri existau scoli unde puteai 4 inveti s& scrii si sA citesti. Tot aici isi desfasurau activitatea copistii, care transcriind manual cirtile, manuscrisele frumos impodobite cu gravuri si miniaturi, raspandeau creatiile artistice. Dupa aparitia tiparului, la inceputul secolului al XVI-lea, tot aici apar primele cArti Unul dintre cei mai mari cArturari din Evul Mediu a fost calugarul Antim Ivireanul. Pe langa activitatea sa de faja bisericeasca, el a fost si un iscusit tipograf, gravor, sculptor, traducator, autor, desenator, caligraf, miniaturist, ctitor. Provenind din Georgia, a fost adus i Tara Romaneasca de catre domnul Constantin Brancoveanu, unde rapid a invatat limbile romana si slavon. Pe parcursul vietii a desfagurat o bogata activitate de tipograf, reusind sa tipareasca 63 de carti in limbile romana, slavond, greaca, araba. Dintre operele sale amintim: Didahii, invatatura pe scurt pentru taina pocaintei, Chipurile Vechiului si Noului Testament. Ca 0 recunoastere a meritelor sale, el a fost ales Mitropolit al Ungrovlahiei, adica a Tarii Romanesti Ajuns in aceasta inalté functie bisericeasca, el a aparat cu indarjire drepturile Bisericii si ale poporului roman, Iucru ce nu a fost pe placul turcilor. Astfel, el a fost inlaturat din scaun, inchis si condamnat la exil pe viata jin mandstirea ,Sf, Ecaterina” de la Muntele Sinai, iar pe drum a fost ucis de ostagii turci din escorta. Martir al neamului si credinjei crestinesti, el a fost treeut in randul sfinjilor Antim Ivireanul Lace se refera urmatoarele cuvinte ale lui Antim Ivireanul? Se cuvine intai sa lasim rautatea, jafurile, strambatatile, uraciunea, vrajba, invidia si atunci s& ne rugéim, pentru ca atunci vom afla ascultatoare urechile lui Dumnezeu’. primele trbur ad OES: sunt un popor de origine fino-ugrica, provenind din zona Munjilor Urali. Stim putine lucruri despre istoria lor dinainte de secolul al IX-lea, deoarece ei se ocupau predominant cu cresterea animalelor si, la fel ca alte triburi nomade, nu erau preocupati sa scrie despre ei. Situatia s-a schimbat insa dupa ce au inceput sa intre in contact cu marile imperii, in special cu cel bizantin, imparatul Bizanqului, Constantin al VIl-lea Porfirogenetul, a scris despre migrarea ungurilor spre vest. Stim astfel ca pe la mijlocul secolului al IX-lea, triburile maghiare se stabiliser temporar in Atelkuzu, adic& intre Siret, Nistru si Marea Neagra Dupa numai cativa ani, maghiarii, condusi de catre Arpad, sub presiunea acelorasi migratori turcici, au trecut Carpatii si s-au stabilit in Pannonia, adica in zona Ungariei de astazi Odata asezaji aici, au imprastiat repede populasiile putin numeroase care ocupau cAmpia. Fi traiau impartiti in continuare in triburi, fiecare trib avnd conducitorul sau. Razboinicii maghiari condusi de Bulciu si Lehel s-au indreptat cu precidere spre Occident. Aplicind tactica de lupta specifica popoarelor turcice, bazati pe atacuri si retrageri surprinzatoare, ungurii au ingrozit lumea crestina. Astfel, intre anii $99 gi 955, ei au jefuit Occidentul de 33 de oti, ajungand pana in vestul Franfei, sudul [taliei si Spania, impotriva lor nu exista niciun mijloc de aparare, avand in vedere viteza de deplasare a acestora Ar fi fost nevoie de o armata la fel de rapida, dar statele din vestul Europei isi adunau foarte greu ostile. Totusi, in anul 955 maghiarii sunt infrénti in apropiere de Viena de catre armata regelui saxon, Otto I cel Mare. A fost un moment dificil in istoria maghiarilor, care erau pe punctul de a se imprastia. Regele Vajk a fost salvatorul. El s-a crestinat in jurul anului 1000, devenind Regele Stefan I al Ungariei si i-a obligat pe maghiari sa se crestineze si ei. Din acest moment putem vorbi despre existena Regatului Ungariei Regatul Ungariei es Stefan I al Ungariei a reusit sa se opuna cercarii Imperiului romano-german de a se extinde spre est, pistrand independen{a Ungariei. Dupa moartea acestuia, Biserica I-a trecut in réndul sfinjilor sub numele de Stefan cel Sfant. Unmasii lui Stefan cel Sfant au marit teritoriul regatului ungar printr-o serie de cuceriri. Pentru ca drumul lor spre vestul Europei le-a fost inchis de catre germani, maghiarii gi-au indreptat expansiunea spre sud-estul Europei, reusind si cucereasca Transilvania, Slovacia, Dalmagia si Croasia. Transilvania a fost cucerita de catre maghiari intre secolele IX - XII. Pentru a securiza granijele Voievodatului Transilvaniei, maghiarii au colonizat aceste zone cu sasi si secui. Au permis de asemenea romanilor s& se organizeze in statulete autonome cum au fost Tara Maramuresului, Tara Hategului sau Jara Fagarasului Ungaria a cunoscut apogeul existenqei sale in timpul domniei tui Matei Corvin, fiul lui lancu de Hunedoara, care a reusit si transforme Ungaria intr-unul dintre cele mai puternice regate ale Europei. in anul 1526 sultanul Soliman Magnificul, in fruntea unei puternice armate, a invins armata maghiara in batalia de la Mohacs. In cele din urma, in anul 1541, Ungaria a fost divizata in trei pari: partea de nord-vest revenea Austriei, centrul Ungariei era transformat in pasalac, iar Transilvania devenea un principat autonom, aflat sub stapanire otomana Inceputul secolului al XVI-lea a insemnat disparitia Regatului Ungariei. Abia la mijlocul secolului al X1X-lea, maghiarii si-au recastigat statutul de najiune dominanté in cadrul Imperiului Austro-Ungar. La sfarsitul primului rizboi mondial, Ungaria a devenit stat independent. mai tragi¢ gatulul U sud sarbil_/ ‘rbii sunt un popor apartinand marelui neam al slavilor, primtii stabilindu-se la sud de Dunare acum aproximativ 1 500 de ani, La inceputul Evului Mediu, sarbii nu au fost unifi intr-un singur stat, ei creandu-si mai multe statuleje care s-au crestinat in secolul al X-lea, Statul sérb s-a format in urma cu circa 900 de ani, profitand de momentele de decadere ale Imperiului Bizantin. Regatul sirb ‘a cunoscut perioada sa de glorie in timpul regelui Stefan Dusan (1331-1355). in timpul domniei sale, acum mai bine de 600 de ani, Serbia cucerea Macedonia, Albania si vestul Bulgariei. intemeia astfel un adevarat imperiu, proclaméndu-se Jar al sarbilor, grecilor si bulgarilor. Urmasii lui $tefan Dusan nu au eusit s pastreze unitatea statului. Acesta s-a dezmembrat in mai multe unitai statale si, dup’ nici 50 de ani, toate erau cucerite de Imperiul Otoman. ‘Timp de 400 de ani turcii i-au persecutat pe sarbi, obligandu-i s& treacd la religia islamica. Cei care au trecut la islamism au devenit bosnieci. Sarbii crestini traiau aproape ca sclavii, refugiindu-se in munti. in prezent, desi au aceeasi origine, religia i-a despartit, iar statele: Serbia, Croatia, Bosnia-Herfegovina si Slovenia sunt marturie a acestei rupturi. Traaitil gi obiceiuni / see darz si credincios, sarbii pastreaza cu sfintenie traditiile. Daca toate popoarele invecinate au trecut la noul calendar, gregorian, ei nu au renuntat la cel vechi, iulian Astfel, Anul Nou sarbesc se sArbatoreste la 13 ianuarie. Cea mai important sirbatoare religioasa este Vidovdanul, Ziua Sfantului Vid, un ténar care a fost ucis de romani pentru ca a trecut la crestinism. Este cinstita Ia 28 iunie, ziua nationala a Serbiei, o data cu multe semnificatii istorice in traditia popular’, inceperea primaverii este s&rbitoritd ca si la romani prin marfigoare, albe si negre, oferite persoanelor dragi. Un obicei desfaigurat in ajunul Craciunului este arderea unui rug din trunchi de stejar, prosperitatea anului urmator find masurata in numarul de scntei care sar din foc. Dupa ce stejarul a ars, oamenii merg la slujba religioasa Bulgar ] Fimii bulgari s-au stabilit in zona Bulgariei de astazi, in urmé cu aproximativ 1 400 de ani. Ei erau razboinici de origine turcica si, cu hanul Asparuch in frunte, au reusit si ii supuna pe slavii care se stabilisera acolo cu pujind vreme inainte, Cu toate acestea, numarul mare de slavi si cultura lor superioara au dus la slavizarea bulgarilor. Noul stat creat, Bulgaria Mare, s-a crestinat in secolul al TX-lea, sub conducerea farului Boris I Mihail. Perioada de glorie a statului a fost in timpul jarului Simeon I, la inceputul secolului al X-lea care, invingindu-i_pe bizantini, a cucerit aproape intreaga Peninsula Balcanicd, Dupa moartea jarului ins, imparatul bizantin Vasile al II-lea, numit si ,omoratorul de bulgari”, a reugit si recastige teritoriile pierdute si si extind’ granijele Imperiului Bizantin pans la Dunare. in timpul stapanirii bizantine, in secolele XI ~ XI, situafia (franilor bulgari s-a inrautayit datorita cresterii taxelor si invaziilor pustiitoare ale popoarelor migratoare asiatice. Nemaiputénd suporta cresterea taxelor, bulgarii, sub conducerea fragilor Petru si Asan, s-au rasculat in anul 1185 impotriva bizantinilor, objinand independenta statului bulgar si transformandu-l_ in Taratul Roméno-Bulgar. El s-a extins asupra celei mai mari parti a Peninsulei Balcanice, dar si asupra teritoriilor romanesti din exteriorul Carpatilor, viitoarele tari Moldova si Tara Romaneasct, Noul stat a cunoscut o perioada de inflorire economica prin dezvoltarea oraselor, aparifia monedei de aur si dezvoltarea agriculturii, in secolul al XIIl-lea statu! bulgar a inceput sa decada in urma luptelor interne pentru tron si a invaziilor tatare, Astfel, Bulgaria s-a despartit in mai multe state. Nici macar in fafa pericolului turcese statele bulgare nu s-au unit, preferdnd s& fie cucerite, rand pe rand, de catre Imperiul Otoman pana la sfarsitul secolului al X1V-lea, Bulgaria a rimas sub stapanire turceasca mai bine de $00 de ani, pana in anul 1908 cand si-a cAstigat independenja Obiceiuri ale bulgarilor / | Dea mai spectaculoasa sarbatoare din folclorul bulgar este Baba Marta, simbolizand sfarsitul iernii si venirea primfverii, Ea este o batrana neputincioasa, care viziteaza doar casele curate ale oamenilor. Atunci cénd Marta zAmbeste, soarele straluceste pe cer, iar cind e suparats, yremea devine urdtd. Vechii bulgari credeau ca pot fi protejati de spiritele rele aduse de Baba Marta doar daca vor purta un ‘marfisor tot timpul anului. aseamana istoria _ poporului bulgar cu cea a poporului sarb? ee | Prin ce se neamului slavilor rasariteni. Ei erau crescatori “i animale, dar se ocupau si cu agricultura, vanatoarea sau pescuitul. Organizarea lor era in triburi conduse de catre cnezi Primele state rusesti nu au fost intemeiate de cAtre slavi, ci de catre varegi sau vikingi, care erau un popor germanic, situat in Peninsula Scandinavica, si care au ajuns cu corabiile lor in Rusia. Astfel, primul statule| rusese, cel al Kievului, a fost intemeiat de citre un viking pe nume Oleg. El a reusit, la sfarsitul secolului 1X, si supuna triburile rusesti, devenind stapanul acestora. Imperiul sau a atins apogeul in perioada cneazului Vladimir cel Mare, acum 1 000 de ani. Vazand ca majoritatea rusilor sunt pagani, Vladimir a trecut la crestinism, obligandu-si toi supusii sa se crestineze. Desigur, cneazul rus s-a folosit de Bisericd pentru a-i uni si a-i controla pe rusi. Dupa moartea lui Vladimir, in anul 1015, s-a declansat un razboi civil pentru ocuparea tronului, cea cea dus la slabirea statului rus. De aceasta situatie au profitat mongolii care, la inceputul secolului al XIll-lea, au pustiit Rusia, cucerind enezatele Moscovei, Kievului si Novgorodului si ajungind pana in centrul Europei. 2 Cu toate ci au avut o istorie zbuciumata, rusii au reusit sa creeze 0 civilizajie foarte bogata si originala. Obiceiurile populare sunt legate de principalele momente calendaristice ale anului. in februarie, inainte de intrarea in Postul Pastelui, se desfasoara Maslenita, cea mai veseli si — zgomotoasa sirbatoare. Ea are origini pagane si, prin arderea Sperietorii, rusii serbeaza sfarsitul iernii. in dimineata zilei de Paste, la masa este servit un mie] sculptat dintr-o bucaté de unt. De Craciun, legenda spune ca isi face aparitia o tinara numita Snegurocika, fata zipezii, care imparte cadouri copiilor. in Rusia, de Revelion, la miezul noptii, se deschid usile si ferestrele pentru a permite accesul norocului in case Papusa Matrioska este un simbol rusesc cunoscut in toata lumea. Este o jucarie din lemn, 0 papusi viu colorata si cu ochii mari, goala in interior, in care sunt introduse alte papusi, identice. De ce crezi c& Pe Viadimir cel Mare i-a — crestinat cu forta pe a rusi? Papusa Matrioska 40 ~ es Conducatorii rusilor / hen rusilor s-au numit {ari si ei au reusit in urma a zeci de rizboaie si faci din Rusia cel mai intins stat din lume. Ivan al IV-lea, supranumit cel Groaznic”, a fost primul cneaz rus care si-a luat titlul de far, sporindu-si puterea in (ard. El a rimas cunoscut in istorie ca unul dintre cei mai singerosi imparaji. Boierii care nu j doreau ca Ivan cel Groaznic si devina singurul conducator al Rusiei erau ucisi cu cruzime. Nebuni Rusia la maxima expansiune, jarului a fost atat de mare incat, intr-un moment de furie, in timpul lui Petru cel Mare si-a ucis fiul, In cele din urma, pentru a pune capat bailor de singe ale farului nebun, boierii |-au otravit. Cel mai important jar din epoca moderna a fost Petru 1 cel Mare (1682-1725). El a reusit s. modernizeze armata, a creat o administratie centralizata, a trimis fiii boierilor 1a scoli si a dezvoltat economia Rusiei. A mutat capitala statului de la Moscova la Sankt Petersburg, oras care fi purta numele. Marele merit al lui Petru cel Mare a fost acela de a moderniza inapoiata societate ruseased. El dorea ca Rusia si devina un stat civilizat, asemanator cu cele din vestul Europei. Purtind foarte multe rizboaie, la sfarsitul domniei sale, Rusia a devenit | cel mai intins stat din lume. | La inceputul secolului al XX-lea Imperiul Tarist a | intrat intr-o puternica criza. inapoierea sociala a rusilor, | foametea, mizeria, numarul mare de sdraci si razboiul au dus la declansarea, in octombrie 1917, a unei mari revolutii. in urma sa, puterea a fost preluata de catre comunisti care, in numele egalitajii sociale, au instaurat un alt tip de sistem autoritar. Cel mai diabolic dictator comunist a fost Stalin. Istoricii estimeaza ci numarul uciderilor de care se face vinovat se ridica la cateva zeci de milioane de oameni 1 I, zs eee tue Ue ac Sea eC MC Ie al Pern cnr ie Cia rar ta © Cu care dintre farii rusi se asemana Stalin side ce? Stalin 41 TFurcii si istovia lov De la triburi la Imperiul Otoman / a popoarele turcice sunt originare din Asia Centrala, traind pe un teritoriu vast care se intindea din vestul Chinei pan in estul Europei. De acolo, unele dintre ele s-au indreptat spre Europa. Primele care au plecat au fost triburile bulgarilor, pecenegilor, cumanilor si tatarilor in secolul al XI-lea, unul dintre triburile turcice a reusit si cucereascd Iranul si Irakul de astizi, infrangind armatele Imperiului Bizantin, Turcii du profitat de perioada de decAdere in care se afla Imperiul Bizantin, cucerind majoritatea provinciilor acestuia. Dar nici tanarul stat ture nu a avut o existen{a prea indelungata, deoarece la inceputul secolului al XIlI-lea au fost nimiciti de c&tre mongoli De aceasti situajie a profitat alt trib turcesc, cel al ctomanilor. Ei erau numiti asa dupa primul lor conducator, Osman I, Marele merit al lui Osman a fost acela de a crea o armata puternica si a organiza statul. El a batut prima moneda, demonsirind astfel forja economica si politic’ a noului imperiu Acesta a avut o istorie de aproape 700 de ani, cel mai important moment find cucerirea Constantinopolului, care a devenit capitala Imperiului Otoman sub numele de Istanbul Rand pe rnd, statele din Peninsula Balcanica au fost cucerite de citre turci, Imperiul Otoman cunostea perioada de maxima intindere in perioada sultanului Soliman Magnificul, acum circa 450 de ani, pentru ca la scurt timp, si inceapa decaderea sa. in cele din urma, dupa Primul Razboi Mondial, Imperiul Otoman s-a modernizat devenind Republica Turcia. Traditiile gi obiceiurile turcilor / Se tee eat revise elisi misatz ad Daca la noi, crestinii, cea mai important sarbatoare religioasa este Pastele, la turci este Ramadanul, Dupa 30 de zile de post in care nu au avut voie si manance sau sai bea de la rasdritul soarelui si pana la apus, urmeaza Bairamul, turcii petrecdnd timp de 3 zile. Religia nu le di voie sd mannce carne de pore si si bea alcool. Un alt eyeniment important in viata oricdrui credincios musulman este obligatia de a efectua un pelerinaj la Mecca, orasul sfant in trecut, barbatii detineau dreptul la 4 sotii, avand obligatia si le intrejina. La musulmani rolul femeii este mult mai scazut.— Acestea sunt supuse birbatilor, in momentul in care ies sit ure din casa find acoperite din cap pani-n picioare cu straiele lor 42 specifice. An Tarile Romane si Transilvania s& scape necucerite de céitre turci? Armata otomana _/ eofis otomani era una foarte bine organizata, permiandu-le turcilor si cucereasci_ Imperiul Bizantin si Europa de sud-est intr-o perioada foarte scurtd. Cresterea spectaculoasa a Imperiului Otoman a fost legata de eficacitatea armatei in armata otoman4, rolul cel mai important il avea cavaleria ugoara, care era formata din nobilime. in schimbul serviciului militar, nobilii primeau mari suprafeje de pamant. Din aceasta cauza, ei erau interesafi si cucereasc& noi si noi teritorii, Cavalerii foloseau arcurile si sabiile scurte (iataganele). Superioritatea cavaleriei otomane era data de mobilitatea acesteia, care lua prin surprindere cavaleria europeana greoaie. Ienicerii erau soldati pedestrasi, find un corp de elita al armatei otomane. Fi asigurau garda personala a sultanului, Ienicerii erau recrutati din randurile tinerilor, oferiti ca tribut de singe de catre statele crestine. Astfel, toate statele cucerite de catre turci erau obligate s& le ofere tineri care, find crescuti in religia musulmana, deveneau cei mai loiali soldayi | Priveste aceasta harté care reflect maxima extindere a ~~

S-ar putea să vă placă și