Relieful Fotografiem treapta cu treapta Fi.. cum am observat in paginile anterioare, tara noastra are un relief foarte variat. Aceasta inseamna ca are regiuni joase, cu indltimi intre 0 si 200 de metri numite campii, regiuni mai inalte, pana la 700 de metri, numite dealuri $i podiguri gi zone foarte inalte, ce depasesc pe alocuri 2 500 de metri, numite munti ‘Campiile, dealurile si muntii se mai numesc si trepte de relief. Fiecare dintre cele trei trepte ocupa aproximativ o treime din totalul reliefului, de aceea spunem ca Romania are un relief proportional Pe langa aceasta trasatura importanté, daca privim cu_atentie harta Roméniei mai observam ca relieful {Arii noastre este dispus in amfiteatru. in mijloc se afla Depresiunea Colinaré a Transilvaniei inconjuraté de cununa Muntilor Carpati. in exteriorul acestora se desfasoara Podisul Moldovei, Subcarpatii, Podigul Mehedinti si Dealurile de Vest. Treapta de relief a cAmpiilor este dispusd la periferia celorlalte doua si este reprezentata de Campia Romana, Campia de Vest si Campia Moldovei (inclusa in Podisul Moldovei). Cea mai joasa unitate de relief este Delta Dunarii, care este 0 campie in formare. Aceasta varietate de relief face ca Romania sa aiba bogatii variate gi sd fie printre putinele {ari care se bucura de munte, delta si iesire la mare. Folosind harta de la pagina 21, haide sa identificam toate unitatile fizico-geografice corespunzatoare celor trei trepte de relief. Treapta muntiior: fe Bese ae Poza este facuta In cea mai joasa unitate fizico-geograrica @ltacil. In aga-zisul paradis natural pasariior.uite, Radu, ce de lar pasiunea mea este s& inteleg cum fotografi frumoasel ‘Functioneaza lucrurile | s@ dezieg misterele. Stil CA ele sunt cea Daca ne ultdm la fotografi, observam cé toate mal mare pasiune a aU cate o descriere, Cu ajutorul lor si al altor mea hartl vom descoper! unde sunt Facute gi vom — , scrie numele unitatil fizico-geografice In chenar, Transfagarasanul este un drum, national care face legétura Intre nord gi sud, intre Depresiunea Colinaré a Transilvaniel gi Subcarpatt Lacul termal de la Baile Felix, de langé Oradea Pédurea —Snagov, situaté. In partea de| nord 4 capitalel ‘Podigul|Getic) CampialRomana) Creasta Cocosulul este o rezervatie| natural, intr-o zona montana din nordul Fotografie facuta de 21 Nay ‘aril (judetul Maramures). pai CoasteLogion ; \cm Vremea siclima Suntem meteorologi oF BEB cen ecvente teste Vicrnea va fi rumossatetRecesta inscomnd ch Ya senin ne vor cadea precipitatii, iar temperatura aerului va fi mai ridicataé decat media perioadei respective. Vremea uraté este daté de cerul innorat, precipitatii, vanturi si temperaturi sub media perioadei. Din cele spuse, putem deduce ca vremea reprezinta starea factorilor mentionati (adica temperatura, precipitatii, vanturi) intr-un anumit loc, la un moment dat. Spre deosebire de vreme, pe care o caracterizam cu usurin{a iesind din casa sau asculténd prognozele meteo, clima este o stare complex a vremii, urmarita pe durata mai multor ani Spunem despre clima RomAniei ca este una temperat-continentala. Climatul temperat este dat de pozitia Romaniei, la mijlocul distantei dintre Polul Nord (unde este foarte rece) si Ecuator (unde este foarte cald). Continentalismul climatului se refera la pozitia RomAniei in cadrul continentului european. Pentru ca {ara noastra se afla situata fn interiorul continentului, masele de aer care vin dinspre Oceanul Atlantic pierd treptat in umiditate, iar cantitatea de precipitatii care cade la noi este mai redusd decat in vest. Tot datorité continentalismului, in tara noastra diferenta de temperatura dintre iarna si vara este mai mare decat in tarile mai apropiate de Oceanul Atlantic. Si la nivelul Romaniei, clima diferd de la o regiune la alta, La campie temperatura aerului este mai ridicata, iar precipitatiile mai sczute. Cu cat urcam inspre munte, temperatura aerului scade, iar precipitatiile cresc cantitativ. Cantitatea de precipitatii scade si de la vest la est. lata cum se intampla toate astea! vanturile de vest, aducétoare de precipitatil, sunt antrenate Intr-o migcare ascendenta la intéinirea Dealuriior de Vest. Temperatura flind mai scézuta la inditime. se produce condensarea vaporilor de apa gl incepe s& ploud. Migcarea ascendenta continua In cazul Muntlior Apuseni, lar ia Inditimi si mal mari precipitatiie se transforma, in sezonul rece, in lapovité $1 ninsoare. Aceasta este cauza pentru care In Romania precipitatite cele mai bogate sunt Inregistrate In zona montana, din partea de vest. cénd masele de ger depasesc zona Muntilor Apuseni, acestea sunt antrenate intr-o migcare descendenta. temperatura aerulul creste. iar precipitatile. scad cantitativ Vanturile de vest -.. > wt Temperatura: Precipitatii iii. — os > ee i. Temperaturé: Precipitatil Timigoara ee ee Temperatura: Precipitati:q in ‘Aga ostel Trebuie sd descoperim f Asta da provocare! cum va fi vremea in toata tara gi sa ) Vom fi meteoroiogi! fey : completam chenarele de pe harta. a & & Astazi, in cea mai mare parte a farii, va fi o zi frumoasé de iarnd. In centrul tarii, in zona CS montana, pasionafii de schi se vor bucura de soare $i de temperaturi ce vor atinge valoarea de 9 Celsius. Tot vreme insorita se va inregistra $i in partea montana din nord, ins aici mercuru! Mill termometrelor nu va depasi valoarea de 5° Celsius. Din vest patrunde o masa de aer umed, iar in zona de cémpie din aceasta parte a farii temperaturile vor fi scézute, variind in jurul valorii [i de # Celsius, iar ploile vor fi insemnate cantitativ. In zona montana din vest cerul se va mentine innorat, pana in cursul zilei de maine, iar ninsorile vor fi abundente. Temperatura [i aerului se va mentine pozitiva, in jurul valorii de 1° Celsius. Cele mai scazute temperaturi, de -5° Celsius, se inregistreazé in partea de est a t&ril, in umm Moldova, unde crivaful bate cu putere, atingénd valori de 20 de metri pe secunda. Aceasta masa de aer rece va afecta in cursul zilei de méine toatd partea de est $i sud-est a 8rii um (Muntenia $i Dobrogea). Pana atunci insd, atat in sudul, cét si In sud-estul {&ril, vremea este relativ frumoasa, soarele araténdu-se printre nori, iar temperatura situéndu-se in jurul valorii de 4°Celsius in sud Ill $i € Celsius in sud-est (pe litoralul Marii Negre). Aceeasi valoare termica, precum cea de pe Iitoral, se va inregistra si in Transilvania, i jin zona depresionara intracarpatica, unde cerul va ramane acoperit cu Ba nori Intreaga saptamané. | Ploale pa a é Ninsoare ST) cer are) senin @ ) cer (a a Cer (a ae Temperatura: Precipitati: i = 4my Apele din Romania 0 calatorie cu barca Fluviul Dunarea = Al ‘ga cum am observat din balonul cu aer cald, cea mai importanta apa curgatoare a tari este Dundrea. Datorité marimii sale, ea poarté numele de fluviu. Izvoraste din Muntii Padurea Neagra (Germania) si strabate sapte tari si patru capitale pana la intrarea in tara. Tu sti care sunt acestea? Pet il Romaniei ea se intinde pe 1 075 km lungime, din cei 2 860 km cat are in total. De Ia Bazias $i pana aproape de municipiul Célaragi, Dunarea reprezinta granita noastra cu Serbia si Bulgaria. Apoi fluviul isi modifica directia spre nord despartindu-se in doua brate care se reunese in dreptul municipiului Braila. La Galati, marele fluviu igi modifica inca o data directia de curgere, spre est. fiind granita cu Republica Moldova pentru o scurta distanta si cu Ucraina, De la Tulcea pana la varsarea in Marea Neagra, Dunarea si-a format o delta, unicat in Europa prin bogatia si frumusetea ei. Apele Dunarii incarcate de aluviuni se vars in Marea Neagra prin bratele Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe. o ee 4 Cehia Folosind Google Maps, m-am plimbat pe cursul bunari! Incepénd de la izvoare. Am descoperit astfel c& Dundrea reprezinta, pe o scurta portiune a sa, granita dintre Austria si Germania. Mare mi-a fost mirarea sa observ ca pana a varsarea Dundrli in Marea Neagré, ea este granité pentru Inca 8 state. Stil care sunt acestea?Raurile gsi lacurile din Romania Privite de sus, raurile t&rii par un amalgam de ite albastre, imprastiate fra nicio logica in peisaj, unele mai groase, altele mai subtiri, unele mai lungi, altele mai scurte. Cu toate acestea, existé mai multe tipuri de clasificari. De regula, raurile sunt impartite in trei categorii: cele din partea de vest, din partea de sud si din partea de est. Raurile din partea de vest sunt afluenti indirecti ai Dunarii, deoarece acestia se vars in Tisa, iar din Tisa in Dunare. in aceasta categorie intra Somegul (format din Somegul Mare si Somegul Mic), Muresul gi cele trei Criguri (Crigul Alb, Crigul Negru si Crigul Repede). } Cu exceptia Oltului, raurile din partea de sud a RomAniei sunt mai scurte si izvorasc din Carpatii Meridionali. in partea de est réurile cele mai importante sunt Siretul si Prutul, ele colecténd toata reteaua apelor curgatoare din Moldova. Pe langa apele curgatoare, reteaua hidrograficé mai cuprinde si lacurile, care sunt ape sttatoare. In Romania sunt circa 3 000 de lacuri dintre care peste 2 000 sunt naturale, iar restul sunt facute de om in diferite scopuri (alimentarea cu apa, amenajari piscicole sau cu rol hidroenergetic). In zona montana intainim lacuri glaciare, formate la mare inaltime pe locul fostilor ghetari, iar in zona de deal si de podis cele mai importante lacuri naturale in zonele de exploatare a sarii. Daca ai porni cu o barcuta pe cur: Sunt curioasé sé aflu mai multe lucruri despre raul cel mai apropiat de casa ta. Completeaze- carten de vital Cagtea cde VIZKa aRaulll: sees See Tzvorasc din Munti: Imi vérs apete in: Eu colectez urmétoarele ape curgatoare: ..Apele din Roméania PETLacuri glaciare Lacuri, iazuri gi lacuri mici Lacuri in depresiuni din regiunile de exploatare a sarii Lacuri hidroenergetice, de hidroamelioranti si pentru alimentarea cu apa Lac de baraj natural Lacuri vulcanice Lacuri in depresiuni carstice si lacuri pseudocarstice EE ple ? , e ‘7 4Vegetat a, animalele si solurile a Fotografii din natura Dzone cole mai matt ale muni, pe ai restnse In Carpal Qeldental |Oriental si mai vaste in cei Meridionali, se intind pajistile alpine. Aici, datorita temperaturilor scdzute, vantului puternic si solului foarte srac ce acopera doar partial stratul de piatra, vegetatia si fauna sunt slab reprezentate. Tufigurile gi ierburile marunte creeazé peisajul in care traieste capra neagra sau acvila de munte. Coborand de pe varfurile muntilor, ajungem in zona padurilor de conifere cu brazi, molizi si pini, iar dintre animale: urgi, cerbi, ragi sau cocosi de munte. La sub 1 500 de metri inaltime fagul, care este o foioasa, intra in combinatie cu bradul, molidul si pinul alc&tuind padurea de conifere si fag. Cele mai intinse paduri de conifere sunt in Carpatii Orientali Daca parasim zona montana gi etajul padurii de conifere, coborém in regiunea de deal gi podig, unde predomina padurea de foioase, copacii intalniti fiind: fagul, stejarul, carpenul, teiul, iar dintre animale: mistretul, cAprioara, vulpea, veverita, lupul si felurite specii de pasari In aceasta zona observam ca temperatura creste, iar precipitatiile scad cantitativ. Totusi, ploile indestulatoare impreuna cu solul tot mai fertil determin o vegetatie abundenta si o fauna densa, Coborand Ia campie, vegetatia este de stepa gi silvostepa. Spre deosebire de stepa, in silvostepa intalnim pe Inga ierburile marunte si cateva palcuri de padure. Animalele specifice stepei si silvostepei sunt: iepurii, soarecii de cdmp gi alte rozatoare, iar dintre pasdri: dropia, prepelita sau potarnichea. Desi in stepa intalnim cele mai fertile soluri si temperaturile cele mai ridicate, vegetatia este saracd deoarece lipseste un singur element, apa. Precipitatiile foarte sczute obligé oamenii din aceste zone sa-si irige terenutile agricole pentru a avea recolte bogate —~ ‘Impreund vreau sé fim bunt L Munte 3 Jdetectivi gi sé descoperim tn _) textul de mai sus toate animalele, piantele ¢! solurile specitice ‘celor trei unitati majore de relief (munte,plante, Ins& nu am scris nici numele acest au fost Facute. Stiu doar atét: cd 6 fotografi sunt Facute ta munt Poti sé mé gjuti sé completez pentru fiecare fotografie aceste date care lipsesc?ed me Locuitorii si ase2arile omenesti Descoperim orasele {ari 1 P opuiota Roméniei reprezinta totalitatea locuitorilor care trdiesc in ara noastra, Numarul =: scazut drastic in ultimii 20 de ani, de la aproape 23 de milioane de locuitori, la sub 20 de milioane in prezent Densitatea populatiei inseamna numarul de locuitori pe km; Romania avand o densitate = medie, comparativ cu celelalte state de pe continent, adicd aproape 100 de locuitori pe km? Populatia Roméniei poate fi impartit’ dup& mai multe criterii, mai des folosite fiind cele (WME cua mediu! rural sau urban si dupa nationalitate. Referitor la primul criteriu, 55% dintre romani traiesc la oras, iar restul de aproximativ 45% = in mediul rural. in tara noastra sunt peste 10 000 de sate. Desi orasele sunt mai putine, ele concentreaz& un numar mai mare de locuitori | De departe, cel mai mare orag al tari este capitala Bucuresti, cu aproape 2 milioane de locuitori, iar 2 orase depagesc 300 000 de locuitori. Acestea sunt Cluj-Napoca gi Timisoara, PMI Singurele mari orage a caror populate este In cregtere. Cu o populatie intre 200 000 si 300 000 de locuitori sunt 6 orase, in ordine descrescatoare: lagi, Constanta, Craiova, Bragov, Galati gi Ploiesti Priveste harta de la pagina urmatoare si descoperd cele 11 orase ale Romaniei care au 0 populatie cuprinsa intre 100 000 si 200 000 de locuitori. Un numar de 21 de orase au o populatie medie, cuprinsa intre 50 000 gi 100 000 de locuitori. Cele mai multe orase sunt relativ micute si au o populatie de sub 50 000 de locuitori. In aceasta categorie sunt 278 de localitati. | Exista 3 judete in tara noastra ale caror orase resedinta se situeaz: aceasta categorie, | de sub 50 000 de locuitori. Poti sa le identifici pe harta? Un alt criteriu de clasificare a populatiei {arii este cel dupa nationalitate. in Romania, cetatenii de nationalitate romana reprezinté 89,5% din totalul populatiei. La mare distanta, cu 6,6% urmeaza comunitatea maghiard, pe harta noastra fiind reprezentata cu verde Toate celelalte minoritati au impreuna sub 4% din totalul populatiei. Totugi, existé comune fromii, sarbii, croatii, slovenii, Oragul tn care loculesti tu sau cel mai apropiat onas de localitatea ta tn ce categorie se Incadreazé? © Pesto 150 de locuttori/km © Intre 50 -160 de locuttori/km © Sub 50 de locuttori/KmActivitdrile economice vreau sa devin... Siu ai fost intrebat: ,Ce vrei sa devii cand vei fi mare?" Asta pentru c& ocupatia este foarte importanta si face parte din caracterizarea noastra ca persoane. Fiecare adult isi castiga traiul desfasurand o activitate economica, in una dintre cele 3 ramuri: agricultura, industrie sau servicii Agricultura a fost si ramane activitatea economica cea mai bine reprezentata la noi in tara, circa 30% din populatie lucrand in acest domeniu. Aceasté ramura a economiei exploateaza cea mai importanta resursa naturala a {arii, terenurile agricole. Spre deosebire de alte state europene, in Romania majoritatea celor care lucreaza in agricultura nu sunt specializati pe un anumit sector, practicdnd atat cultivarea plantelor, cat si cresterea animalelor. Rentabilizarea acestei ramuri a economiei vine odaté cu comasarea terenurilor si practicarea unei agriculturi intensive, Industria este o alté ramura importanta a economiei, ea prelucrand resursele naturale, ale solului (care vin in special din sectorul agricol) si ale subsolului. Tu stii care sunt aceste fesurse? in privinta resurselor subsolului, o ramura importanté este industria extractiva, ea furnizand materie prima pentru industria metalurgica $i cea energetica. Deoarece resursele de subsol sunt epuizabile, iar necesarul de energie electrica este in crestere, tot mai mult sunt puse in valoare alte surse de energie: solara, a vantului, a valurilor mari, Tu stii cum se intampla acest lucru? A treia ramura important a economiei este reprezentata de servic educatia, sdnatatea, transportul, comertul, turismul etc. Aici sunt incluse: Priveste _harta_cu_principalele_resurse ale subsolului_si_descoperé in ce _unitati fizico-geografice le intalnim. Resurse ale subsolulul A gaze naturale A petroi WB carbuni @ minereuri complexe @ treapta muntitor @ treapta dealurilor si podigurilor POPE EEEEETEETEE rrr rigiCe DS DP DP oO Cand vol fi mare vreau s4 devin fotoreporter. Tu_ce Iti _doregti sA devi? bin sumedenia ae fotografil Facute In timpul cAlatorilior mele prin tard, Iti prezint céteva, care nu stu exact ce reprezinté, dar cred cA sunt importante pentru economia tari. Reprezinta: Extractie gaz metan Este important pentru: Industria energeticd In orizontul meu local cea mai importanta resursa a solulul este terenul arabil. In apropierea localitatii mele se cultiva in special cereale: grau, porumb, orz gi ovaz. dar §| legume. Zona noastra are In subsol importante z&céminte de petrol si gaze Naturale, $tlu acest lucru pentru ca In drumul meu spre bunici trec pe langa un camp petrolier. Tata spune ca tot acolo se extrag gi gaze naturale, care se situeazé deasupra zécaméntulul de petrol Ge resurse ale solulul gi ale subsolulul sunt In zona In care tralegtl tu? Ce activitati economice desfagoaré majoritatea oamenilor din localitatea ta?Elemente de geografie regionala. Marile unitati geografice ale Romaniei rivind harta Roméniei, observam ca pe ea apar mai multe regiuni geografice. O regiune inseamné un teritoriu bine delimitat, care are un relief specific. Acesta atrage dupa sine: clima, vegetatie, fauna, asezari umane gi densitate de populatie specifica. Resursele de subsol sunt de asemenea diferite, in functie de relieful zonei. Asa cum am observat deja, coloana vertebrala a Romaniei o constituie Muntii Carpati. Ei seamané cu cifra 4 privita in oglinda si se impart in 3 grupe: Carpatii Orientali, Meridionali si Occidentali. Desi denumirea lor face referire doar la pozitionare, adic spre Orient, Occident sau spre sud (meridional), cele trei grupe montane difera foarte mult. Cei mai duri si inalfi sunt Carpatii Meridionali, iar cei mai scunzi si fragmentati sunt Carpatii Occidentali. Carpatii Orientali au inaltimi medii, dar reprezinta cea mai extinsa arie montana de la noi din tara Muntii Carpati sunt ca o cetate naturala care inchid intre indijimile sale o regiune mai joasa, Depresiunea Colinaré a Transilvaniei, iar la exteriorul lor se intind Subcarpatii, Podisul Mehedinti $i Dealurile de Vest. Relieful se modifica in continuare, odata cu scAderea altitudinii, el devenind tot mai plat inspre Podigul Moldovei sau Podigul Getic. in zona Campiei Romane sau a Campiei de Vest relieful are o inaltime redusa, de sub 300 de metri, flind ideal pentru agricultura Podisul Dobrogei este o regiune care face exceptie, indiltimile relativ reduse din prezent sunt rezultatul eroziunii indelungate a unor munti mai vechi decat Carpatii. in partea nord-estica a lui se afld cea mai noua gi cea mai joas regiune a {4rii, Delta Dunarii tn ce regiune geografica a tari = loculesti? Aria In = pagiile urmatoare mal mutte lueruni despre aceasta, on dar gi despre pena a, celelaite regiuni ve Cainarale } ale téril geonsiiac Rossum IMehedint S ss: indelungata a muntilor. Fe Besi in prezeni Oobrogea are pe cea mai mare parte a ei : inatime de sub 200 m, acum cateva sute de milioane de ani pum . aici s-au ridicat primi muni de pe teritoriul ,arii noastre. Primii au luat nastere in partea centrala a Dobrogei (unde se afla astazi_un podig neted ce depaseste 300 m inaltime, numit Podisul Casimcei), iar mai apoi s-au ridicat in nordul Dobrogei. Deoarece acestia din urma s-au format mai tarziu, procesul de eroziune si tocire a [i lor a fost de mai scurta durata, pastrandu-se pana in zilele noastre Muntii Macinului. in realitate, acestia au a aspectul unor dealuri ce culmineaza in varful Greci, cu inéllimea de 467 m. Nordul Dobrogei este atat de erodat um deoarece peste el au trecut sute de milioane de ani, in timp ce Muntii Carpati sunt inca atat de masivi deoarece s-au format abla acum cateva zeci de milioane de ani Ba Ramasifele munfilor de odinioar’, adicd Podigul Casimcei, Muntii Macinului si celelalte unitati, formeaza impreuna Masivul Dobrogei de Nord. In sud se desfagoara a doua subdiviziune, numita Podigul Dobrogei de Sud. Spre deosebire de partea nordica, cu roci dure aproape de suprafaté, partes sudicd a Podisului jum Dobrogei are acest tip de roci in adancime, iar la supratata un strat consistent de loess (tot 0 roc sedimentara, dar neconsolidata), = Aceasta subdiviziune este traversata de una dintre cele mai mari realizari de infrastructura a {Sri noastre, Canalul Dundre-Marea Neagr. El scurteazA drumul de la Cernavoda spre portul ill Constanta cu aproape 400 km si alimenteaza cu apa sistemele de irigatie din zona wi Halde s& descoperim Impreuna aseménéri si deosebiri Intre Podigul Dobrogel §/ Podigul Getic. Asemanéri DeosebiriDepresiunea Colinara a Transilvaniei 6 cetate naturala Depresiunea Colinaré a Transilvaniei este o fe majora de relief asem&natoare unei mari aturale. Aceasta deoarece este inchisa de jur imprejur de Carpati pastrand ins, pe cursul raurilor, céteva porti de legaturd cu exteriorul muntilor. Deschiderea cea mai mare o are inspre nord-vest spre Dealurile si Campia de Vest, aceasta deoarece intre Muntii Apuseni si cei Orientali legatura este facuta printr-un lant muntos scufundat, numit ,jugul intracarpatic” indltimea acestuia, ce depaseste rar 800 m, creeaza impresia continuitatii intre Depresiunea Colinara a Transilvaniei si Dealurile de Vest in urm@ cu multe milioane de ani, Depresiunea Colinara a Transilvaniei era un lac enorm, cu adancimi de peste 4 km. Réurile ce curgeau din Carpati au umplut treptat acest lac cu materiale sedimentare, incat acum un milion si ceva de ani s-a nascut marea Depresiune a Transilvaniei, apele retragandu-se in matca raurilor de azi Sedimentele aduse de rauri din munti au avut in ‘s compozitie microorganisme care au determinat acumularea unor straturi de gaz metan, una dintre principalele bogatii ale zonei Cele mai importante centre de exploatare a gazului metan sunt situate in sudul Campiei Transilvaniei si nordul Podigului Tarnavelor. Aceste doua subunitati despartite de Valea Muresului, impreuna cu Podigul Somesan, situat la nord-vest de Somegul Mic si Somegul Mare, formeaza Podisul Transilvaniei. Acesta reprezinté partea interioara a Depresiunii Colinare a Transilvaniei. Partea exterioaré a acesteia este data de un relief colinar, puternic ondulat, asemanator Subcarpatilor, principala bogatie de subsol fiind sarea WEVA Hal sé identificém pe harta unitatile ae elie? gi sd le hagurdim cu culoarea specifica Podigul Somegan Ocna Mureg Sighisoara, gn gez meten cna Sibiu Térnaveni Tg, Mures ‘Alba Ita Fegaras Depresiunea Lépus Podigul Secaselor Depresuunea sare ue ‘Nba TulaEJ Dealurile si Campia de Vest Zona bAilor termale D eaiurie si Campia de Vest sunt doua unitati yy _ fizico-geografice distincte, Deatunte situandu-se intre Carpatii here if Orientali in nord si granita cu Serbia "in sud, iar de la est la vest ca treapta de relief intre Carpatii Occidentali si granifa de vest. Dealurile de Vest, situate ca o bordura sedimentara la exteriorul muntilor, scad treptat in inaltime, de la est la vest, la contactul cu muntele avand inaitimi de peste 300 m, iar la contactul cu cAmpia scad sub 200 m Nisipurile, pietrigurile gi argilele aduse de catre Somes, Crisuri, Mures sau alte rauri ce izvorasc din Carpatii Occidentali, au modelat zona din vestul acestora intr-una usor ondulata, cu dealuri domoale, acoperite cu p&duri si livezi. Ce dealuri mai importante ai identificat pe hart? in continuarea vesticd a dealurilor urmeaza zona de campie. De cele mai multe ori trecerea de la dealuri la Campia de Vest se face insesizabil, dar in subteran, la contactul dintre cele doua unitati de relief, intalnim acumulari de apa termala. Cauza incalzirii apelor subterane pana la temperaturi de peste 80°C este vulcanismul. Apa incalzita de rocile vulcanice fierbinti isi m&reste volumul si tagneste spre suprafata. in tara noastra cel mai bine au fost puse in valoare in stafiunile Felix si 1 Mai, de langa Oradea Campia de Vest continua si dincolo de granita cu Ungaria $i Serbia, fiind 0 alternanté de campii joase si inalte, formate din roci sedimentare neconsolidate (nisipuri, loess), aduse de raurile din Carpati si depuse intr-o fosta mare, numita Marea Panoniei, Campiile inalte sunt pozitionate in special in apropierea dealurilor, pe harta noastra find conturate cu un verde mai deschis. Stii_care sunt acestea? Campiile joase sunt situate pe cursurile inferioare ale raurilor i, datorita pantelor de | scurgere foarte mici ale acestora, albiile sunt sinuoase, iar apele ies frecvent din matca De aceea, pentru a cultiva terenurile in conditii de siguranta este necesara indiguirea raurilor. Descopera pe hart cel putin 3 cAmpii joase. Pornind de la denumirie dealuriior si cémpilior ain partea de vest a tari, ce orage mal importante crezi ca sunt situate aici? us EERE RR ERERER ERE EERE EEE EEE EEEEa a a a a oe oe ee Cea mai locuita zona a tarii Ampia RomAné este cea mai important cAmpie a {Ari si se intinde de la Podisul Getic, Subcarpati si Podigul Moldovei in nord pana la Dunare in vest, sud si est. Pana acum un milion si ceva de ani, in aceasta zon se afla un lac imens in care raurile izvorate din Carpati igi varsau apele incdrcate cu aluviuni. Directia de curgere a acestora era dat de inclinarea reliefului de la nord la sud, ins datorita retragerii spre est a marelui lac, raurile s-au curbat si ele spre rasarit. Astfel, acum circa un milion de ani, Campia Romana avea un peisaj asemAnator Deltei Dunarii de astazi, ultima zona iesité de sub ape fiind Campia Siretului Inferior. Ea a ramas pana in prezent cea mai joasa porfiune a Campiei Romane, situandu-se cu aproximativ 20 m deasupra nivelului mérii. In urma apelor au ramas diverse roci sedimentare neconsolidate, dintre care mai importanta este loessul. Acesta are grosimi semnificative, culminand cu peste 20 m in partea de est. El a favorizat formarea la suprafata sa a unui sol foarte fertil numit cernoziom. Cele mai inalte zone ale Campiei Romane se situeaza in apropierea Podisului Getic si a ‘Subcarpatilor Curburii, altitudinea acestora depasind pe alocuri 250 m. Ai descoperit pe harta cAmpiile tnalte? Cea mai mare parte a Cémpiei Romane apartine insa cémpiilor orizontale. Numele lor deriva de la aspectul plat al reliefului. Aceasta mare netezime de aproape 500 km ce se intinde de la Campia Blahnitei in vest si pana la Campia Covurlui in est, este intrerupta din loc in loc de niste adancituri circulare in stratul de loess, numite crovuri, si de catre luncile raurilor. Poti s le identifici pe harté? Cea de-a treia categorie de campii sunt cele joase, numite si de subsidenta si divagare. Subsidenta inseamna miscarea de coborare a scoartei terestre, fapt ce determina scaderea pantei de scurgere a raurilor, acestea divagand (serpuind) si schimbandu-si directia de curgere. Poti s& descoperi_numele acestor campii? O alta portiune joasé este cea situata in apropierea Dunarii, numita si Lunca Dunarii, Daca la intainirea cu Campia Romana in vest ea este mai Ingusta (circa 5 km), in partea esticd ajunge sa depaseasca 20 km lajime. Cel mai important sector al acesteia este intre Calarasi si Braila, unde zona inundabila a baltilor a fost transformata intr-o zona agricola de exceptie. Pe |nga faptul ca aceasta unitate majora de relief numita Campia Romana este cea mai importanta regiune agricola a {arii, in subteran ea are $i importante z4caminte de petrol si gaze naturale si este zona cu cel mai mare numar de orase si locuitori din tara noastra. ampli inaitea. Paradisul pasarilor jalta Dunarii este cea mai noua unitate de relief a tari, fiind 0 campie in devenire. Ea s-a format prin depunerea aluviunilor aduse de Dunare intr-un vechi golf al Marii Negre. Delta se reprezinta astazi ca un spatiu mirific, in care uscatul si apa creeaza cadrul natural pentru o flora si fauna unicd in Europa. Desi uscatul, adica insulitele numite grinduri, se extinde in permanentd, el reprezint inca sub 15% din suprafata deltel. Restul, adic bratele Dunarii, garlele, canalele, lacurile sau mlas ‘inile, formeaza tinutul apelor. Descopera pe harta cele mai importante grinduri (insule’ Coborand de pe scundele insule in finutul apelor, observam ca cele mai importante sunt bratele Dunarii, ele alimentand cu apa sistemul de canale, lacuri si mlastini, dar gi cu aproximativ 60 de milioane de tone de aluviuni pe an portiunile de uscat. Aceste aluviuni au creat la varsarea Bratului Chilia in mare o delta secundara, numité Delta Chiliei. De altfel, Bratul Chilia este primul care se desprinde din Dunare, fiind cel mai tung si preluand circa 60% din apele fluviului. Bratul Sulina, desi transporta sub 20% din apele fluviului, este singurul a_navigabil de catre orice tip de vapor, fiind gi cea mai scurta cale spre mare. La varsarea acestui brat in mare s-a dezvoltat unicul oras al deltei, Sulina In partea sudica a deltei curge bratul Sf. Gheorghe, al doilea ca marime. Acesta pare a fi cel mai vechi, cursul sau fiind foarte sinuos. Din el se desprind canale ce fac legatura cu Lacul Razim in zonele de lacuri si mlastini intainim vaste intinderi de stuf, rogoz, infrumusetate de nuferi gi animate de aproape 300 de speci de pasari, precum: pelicani, lebede, cormorani, raje salbatice si de variate specii de pesti, cum sunt: sturioni, crapi, © somni sau stiuci. Portiunile de uscat sunt ocupate de diferite specii vegetale: plante agatatoare, frasin, plop, salcie si diverse animale: céinele enot, hidra, nurca, vulpea sau mistre{ul Delta Dunarii este 0 regiune de o frumusete unica in Europa gi, degi mult timp pescuitul a fost considerat aproape singura importanta economicé a ei, in ultimul timp s-a pus un accent tot mai mare pe dezvoltarea turismului. Daca ai zbura In linie dreapta de la Oradea pana la Sulina, prin ce unitatl Fizico-geografice al trece?Organizarea administrativa a Romaniei v- teritoriald m descoperit impreuna c& avem o taré mare, formaté din mai multe unitati jeografice. Pe lang’ aceasta imparjire a {arii, in functie de relief, cea mai importanta tea fiz pen este impartirea administrativ-teritorialé pe judete. Acestea sunt cele mai mari unitati | administrative, formate din municipii, orage, comune gi sate. in tara noastra sunt 41 de judete gi Municipiul Bucuresti. in ce judet locuiesti? Identifica pe harta de la pagina urmatoare toate ludetele invecinate cu al tau Judetele se gospodaresc singure, prin intermediul consiliului judetean. Municipiile sunt localitati urbane mai dezvoltate, cu populatie mai numeroasa. Cele mai importante municipii sunt cele regedinta de judet, acolo functionand si institutiile care se ocupa de coordonarea activitatii judetului Oragele sunt localitati urbane mai mici decat municipiile si cu o importanta economic& mai redus&. Cum se numesc municipiile si oragele din judetul tau? Comunele sunt unitafi administrative in componenta carora intré unul sau mai multe sate. Cel mai important dintre ele este desemnat centrul de comuna sau regedinta. Comunele, orasele $i municipiile sunt conduse de catre consilii locale. Ge comune se invecineaza cu localitatea ta? De pe perete s-au desprins céteva denumiri. Unde oare le este locu? Potl sé ma ajuti sA unesc cu o linie cele patru denumiri cu locul potrivit? srw seas celmaimare oras din partea de nord-vest 4 tari, aproape ao granita cu. Ungaria, este Mmunicipiul -. . el flind regedinta judetulul cu acelasi nume. Dacd un cdlator ar Zbura in linie dreapta din acest orag spre regedinta judetului situat In nord-estul Roméniel, care este municipiul - . ar trece prin judetele Botosani MaramuresPRR REEEREERERERER EERE ~ ‘eyue}odu jew eo1wouod8 elieuance el up e189 u J) 8 eeindod e) 1ode “eimseoe eresunseu '$ pijeyaBen ‘oiede “ewila ‘inyelies e| jndeou 8] 8}-npuWejeu ‘ne? Ininjepni* © eua|udsep O EZPEZIIPCY eusenog (6) ehiaoquieg (2) out (1b)GB... in primele 100 de orase ale lumii cu aprope 2 milioane de locuitori, capitala {arii noastre, Bucuresti, este cel mai important centru economic si cultural al Romaniei. Aproximativ 1 din 10 romani traieste aici. Legenda intemeierii Legenda spune ca marele orag a fost intemeiat de catre un cioban, pe nume Bucur. Acesta isi mana turmele de la Dunare spre Carpati si, ostenit de drum, s-a asezat in lunca Dambovite unde pamdntul fertil si frumusetea codrului Vidsiei |-au convins s& ramana. impreuna cu familia sa au ridicat primele bordeie si au intemeiat micuta asezare a Bucurestilor. Urmagii lui Bucur, fiind oameni de omenie, au oferit adapost si hrana trecatorilor. Multi dintre ei, atrasi de frumusetea locului i a oamenilor lui, au rmas acolo marind asezarea Bucurestilor. Adevarul istoric Arheologii atest faptul c& pe malurile Dambovitei si ale Colentinei, in zona capitalei, au existat agezari omenesti cu foarte mult timp in urma. Prima atestare certa, in scris, a orasului Bucuresti, s-a facut acum 550 de ani (1459) cand apare mentionat ca resedinté domneasca a lui Viad Tepes Acum mai bine de 300 de ani, Bucuresti devine capitala Tarii Roménesti, iar in anul 1918 capitala Roméniei Mari Modernizarea orasului, dezvoltarea infrastructurii si a industriel, precum si amplificarea contactelor culturale cu Occidentul i-a atras Bucurestiului numele de ,Micul Paris’ Daca inaintea celui de-al doilea razboi mondial capitala tarii noastre avea sub un milion de locuitori, dupa razboi, in perioada comunista, datorita industrializarii fortate gi a transferului masiv de populatie de la sat la oras, intr-un interval de aproximativ 50 de ani, Bucurestiul a depasit 2 milioane de locuitori Capitala astazi jul Bucuresti este in prezent una dintre cele mai frumoase capitale europene. Amestecul de clasic si modern, prezenta lacurilor sia parcurilor, au adus capitalei ta noastre numele de .Micul Paris". Bucurestiul are o forma relativ circulara, iar arterele rutiere leaga centrul orasului cu exteriorul. Aceste artere ajuta capitala sé functioneze asemeni unui pléman, care in timpul zilei inspira” Populatie, marindu-si_densitatea, iar dupa-amiaza ,expira” aceasta populatie inspre localitatile invecinate. Acest fenomen este normal in conditiile in care Bucurestiul este cel mai mare centru industrial si comercial al tarii Din punct de vedere administrativ, el este impartit primarie de sector. Deoarece este capitala ta 6 sectoare, fiecare avand cate 0 igi au sediul cele mai importante institutii ale tari: Pregedintia, Guvernul, Parlamentul, Academia Romana si alte institutii importante de invatamant, teatre, televiziuni, muzee, biblioteci, banci ete.Te invit s& descoperim Impreuné In ce sectoare ale capitalel se aria principalele institutii ale statulul, iustrate In imagini ee ee Palatul Pariamentul Muzeul Televiziunea Antipas SG +] Romana Q ® = \cacomia Romané . Academia Romana Teatrul Guvernul WG National Roméniel Pm (7 Banca National a Roméniei q Biblioteca Nationala Presedintia Cc a Roménie! Palatul Roméniei Cs Universitatea Bucuresti BEBRBRBEBEEEE Pregedintla Roméniei Guvernul Romédniel Teatrul NationalRomania tn Europa si pe glob Romania fin Europa punem despre tara noastré ca este una central-europeana deoarece se afla la o distanta relativ egala de extremitatea esticd a Europei, adica Muntii Ural, gi de cea vestica a continentului (Peninsula Iberica). Relieful din toaté partea sudicé a Europei este dominat de un lant muntos inalt, numit Alpino-Carpato-Himalayan, care se intinde din vestul Europei si pana in Asia Priveste_harta_de_la a_urmatoare identifica {rile din sudul Europei_care au un relief predominant muntos. ‘Asa cum ai descoperit deja, Romania este influentata de acest lant muntos, fiind o tara carpatica, insa relieful sau este variat. Clima {arii noastre este asemnatoare celorlalte state central si est europene, fiind una temperat-continentala. Din punct de vedere economic si politic, majoritatea acestor state au avut de suferit de pe urma regimului comunist, evoluand in sfera de influen{a a Uniunii Sovietice. Dupa prabusirea regimului comunist, Romania gi statele vecine au trecut de la economia centralizata la economia de piata si s-au apropiat de statele democratice ale Europel. Drumul de intoarcere spre democratie a fost lung si anevoios. Eforturile Romaniei de revenire in familia democratiilor occidentale au fost rasplatite in 2007, tara noastra aderand la Uniunea Europeana. jin prezent Uniunea Europeana are 28 de state membre, Croatia find ultima tara care a intrat in blocul comunitar. 6 dintre state au statutul de fondator: Germania, Franta, Belgia, Italia, Olanda si Luxemburg. jin 1973 au aderat Danemarca, Irlanda si Marea Britanie, in 1981 Grecia, in 1986 Portugalia $i Spania. in 1992 Comunitatea Europeana, cum se numea pana atunci, s-a transformat in Uniunea Europeand. in 1995 adera la UE: Austria, Finlanda si Suedia, in 2004 a avut loc cel mai mare val de extindere al Uniunii Europene, majoritatea statelor invitate find foste {ari comuniste: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Penultimele doua state au aderat in 2007, ele fiind Bulgaria si Romania. Procesul de extindere al UE continua, statutul de ari candidate la aderare avandu-l: Macedonia, Muntenegru, Albania gi Serbia Tu ce tari ale Uniunit Europene ai vizitat sau ar plécea sa vizitezi? thar place ezERGTG ba = PEEEREREEERPTEREEEEEE Be a Mess, » & g ¢ 8. ke Oe 3 ShVecinii Romaniei De jur imprejurul tarii omania se invecineaza cu 5 state: Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia si Bulgaria. Asa cum am mai spus, dintre statele vecine Romédniei doar doua, Bulgaria $i Ungaria, fac parte alaturi de tara noastré din Uniunea Europeana. Bulgaria este {ara situata in sudul Roméniei, fiind strabatuta de la vest la est de Muntii Balcani. Poporul bulgar este un popor de origine slava la fel ca si sarbii, cehii, slovacii, slovenii, polonezii, rugii sau ucrainenii, religia lor fiind in marea majoritate ortodoxa. Capitala Bulgariei este orasul Sofia, tara fiind cunoscuta in lume prin producerea uleiului de trandafiri, iar mai nou prin statiunile turistice de pe litoral Ungaria, celalalt stat vecin din Uniunea European, se afld situat in partea nord-vestica a Romaniei si are capitala la Budapesta. Poporul maghiar este de origine fino-ugrica, iar in marea lui majoritate de religie catolica. Popoare inrudite cu maghiarii sunt finlandezii_ si estonienii. Relieful Ungariei este predominant de campie, de aici si vastele culturi de cereale si legume. Cel mai important stat vecin al Romaniei se afia in partea de est si se numeste Republica Moldova. Marea majoritate a locuitorilor acestei tari sunt romani, impreuna cu confratii din Romania formand cea mai estica insula de latinitate. Capitala Republicii Moldova se afla la Chisinau, un oras cu aproape un milion de locuitori, situat in centrul tari, intr-o zona neteda de cAmpie, treapta de relief caracteristica de altfel intregii {ari. Economia este Ce stat din vecinatatea preponderent agraré, Republica Kiev Moldova avénd intinse culturi de Roméniel tial dori sa cereale, vita de vie si pomi fructiferi vizitezi gi de ce? uv Tot in est, dar gi in nord, tara noastré se invecineazé cu Ucraina Capitala {aril este orasul Kiev, un centru urban cu 0 istorie foarte indelungata Economia {ari este marcaté de bogatele resurse de carbune gi fier, J Budapesta precum | intinsele culturi de cereale.» eG G La fel ca Republica Moldova, partea de < nord a Bucovinei, care face astazi parte & din Ucraina, a apartinut Roméniei Mari ye Politica antiromaneascd dusd de Uniunea Sovieticé, iar mai apoi de Ucraina, a facut ca _populatia romneasca s& scad&, iar in prezent s& ajunga la circa 10%. ev In partea sud-vesticd a Romaniei se a aflé Serbia, o tara cu relief variat. In a partea centrala si partea sudica relieful > este muntos, iar in partea nordica So. predominant de cémpie. Capitala tarii, ° Belgrad, este situata in zona de campie, in partea centrala a Serbiei 52 ‘Chisinau [ Belgrad BucurestiEu am vizitat toate statele cu care se invecineazé Roménia si am facut cate 0 poza In flecare capitala. Pot! sé descoper! numele tril ¢1 al capitalel?Calatorie in jurul Soarelui @.... Cn ROC re Ce Re nec Ret Re PIS ee eee et RECS eu CRC Se eat Tue eR ieee eee eee ee CU UC 70% din suprafata Terrei PUP ie ert ce Ba Me ee CE celelalte corpuri ceresti se invart in jurul sau. in prezent se stie cé Pamantul si celelalte 7 Pee ane Uae See Ur eS eee CR Re ae Cn ar CCRC RCE Ce MG) imposibila datorita temperaturilor foarte ridicate Pern ne eae ee CUR aoc Conte wae Ui Meme CM rec ea eC CL MKC eC ee Nt eee aac eet Te Come eer Ce Lu Pe Ccn Cancion ea uae Me Cer SO ee ean reece CM oe Me Dn Mie Re Renee eee Ane eas ee eek cert a eco Dee ee aC Cea nea eee eeu oga) Pee aay EIN) cee cuoa Cla Sec eet eke meee eter tice) CoC ge Me cee RE eee oC ee mec) Paméantului fiind inclinata, emisfera nordica este,cu fata spre Soare. In aceeasi zi, in emisfera sudica este solstitiul de iarna, ziua find cea mai pet ue Re ET ee ot Lo St ea eC er eae CO B ites ee eee eee Cee ae Oe ce Co OU Cet tc} (Sis Cee ue a ener mat noaptea, atat in nord, cat si in sud, momentul numindu-se echinoctiul de toamna. Dupa 6 luni Cea cue ere ee Maret aie Ck et ea Ae oR Cee) Se OU Ree eta etn Cea in © Gennes ieee anemic nes Maree cc cnr tc nur ery CE aie eee aa Caer eee cee CRT Ir eee Wee Ru Tee Re eee Tt UP aie ut Mae nee eRe mene one eee eT Cee ee te Re ee eens Cae 5) PY en ee ecu etme es Ore Rte eee ee Ura Cet nce tee ee ee OLE Ce me mae oad oe ae ashen Cra urls (Co Eee Cee cca CC re Se ans CoC n Sane: tiersVaslui RRBiratey ws Un filmmulet demonstrativ gasesti pe site-ul nostra www edituraedu.ro/strategus EDU Strategus Edu Strategus este un joo geografic de strategie Else adreseaza elevilor din clasa a IV-a, care doresc 58-51 dezvolte cunostintele de geografie intr-un mod placut st distract. Scopul jocului Flecare jucdtor incearcd. s& ocupe centrul de putere al jucatorului advers sav 8-1 elimine toate tancurile si avioanele. Continutul jocutul Edu Strategus contine o hart de joc (gaginile 56 - 57) si 67 de piesé de decupat, Imparite astfor: + 32 de jetoane cuprinzénd 2 centre de putere. 8 avioane, 10 tancun gi 12——unitatt administrative: + 23 de jetoane-cu cifre pentru extragerea numarului_ Intrebari: 10 cu categoria unitatilor, 10 cu cea a zecilor 913 cu cea sutelor (aceasta ultima categorie are doar 3 cifre deoarece jocul- ‘concurs contine 289 de intrebairi); + © carl! de volere @ réspunsului corect, Imparite pe trei categoril ABgiC; +6 medalioane Edu Strategus (ucatorul tnvins cedeaza un medalion invingatorulul) Inainte de a Incepe jocul = Se agaza harla de joc Edu Strategus in centrul mesei; = Cei doi jucétori isi impart jetoanele (unul jucand cu rosu, iar colaiait cu albastru) gi se plaseazé (unul in partea de vest a hari, iar celalalt in partea de est). Regulamentul de,joc + Se trage Ta sort} pentru desemnatea jucatorului care deschide jocul + Primul jucator tsi pozitioneaza centrul de putere inti-un judel, la alegere, apoi celalalt jucator Ig! plaseaza centrul sau a cel putin patru judete distanta de cel al jucdtorului advers. + Dupa ocuparea celor doud judele, fiscare jucator plaseaza succesiv, la alegere. avicanele sau tancurile sale, peste cate un judet din preajma resedinel propni (nu se las judefe libere intre resedint& 3 judetele cu avioane™sau tancuri) + Dupa ocuparea de care flecare jucdtor 2 cate 9 judele, Incepe marea batalie + Fiecare jucator igi alege strategia proprie de confruntare. Cel care doreste. 8-1 fortiice pozitia $i adopt strategia de uzura, va avansa cu cate un tanc ntr-un judet neutru, adic& liber, meocupat, plasénd In judetul parasit administratia + Administratia nu poste participa la atac, ea are doar functia de apérare_a resedintei + Daca unul din jueatori prefera varianta razbolulul capid, va opta pentru atacarea armatei rivale cu avialia + Oricare dintre evicane poate survola judetele neutre, fra 2 le ocupa ins Cénd intra Tntr-un jude} al adversarului se opraste si are loc lupta pentru judetul respectiv. * Lupta se desfasoar8 tot timpul astfel: se extrage un numar din categoria sutelor, altul din categoria zecilor si altul din cea a unitalilor. Se obsine astfel numarul Intrebarii, Se deschide revista 1a pagina care contine Intrebarea, se citeste Intrebarea a c&rui numar a fost extras, lar concurentii raspund prin votarea variantei corecte: A, B sau C. Cel care raspunde corect si mai repede castiga jude{ul respectiv. Variantele corecte de raspuns se gasesc dupa Iintrebari + Jucatorul care @ plerdut aceasté confruntare pierde piesa respectiva (cu avionul, fancul sau administrajia), ea find scoasa in afara plangetei + Prin mutari si’atacuti succesive, flecare jucator incearca sa-i elimine celuilalt tancurile gi avioanele sau s8-i ocupe centrul de putere. Organizarea concursulul colar Edu Strategus Concursul scolar Edu Strategus are ca suport jocul didactic cu acelas! ‘ume din cadrul pachetulu) educational ,Edu Calatorii geogrefice’. El poate fi ‘organizat de catre cadrele didactice In dou moduri 1. In timpul orei de geografie, ca forma de eveluare sumativa. La inceput, numele elevilor participanti sunt scrise pe biletele, introduse Intr-o vind de unde sunt extrase cate doua; numele concurentilor flind trecute pe o foaie de hartie, 1h faza gaisprezecimilor competitiei. Dacd sunt mai putin do 16 concurenti se intra direct In faza optimilor. Dascalul va _extrage inumarul Inirebarii, aceasta flind valabilé pentcu (oti participantii, 0 va citi Impreund cu Variantelé de raspuns, iar concurentil vor incerca sa stabileasca raspunsul corect in timpul-cel mai scurt. Pentru a optimiza desfagurarea concursului se Fecomand® ca flecare duel sa fie monitorizat de cdtre un observator. Il. Al doilea mod de organizare al concursului este cel bazet pe principiul .cine ccastigé mai multe medalicane Edu Strategus”. Concursul se poate desfasura pe durata uneia sau mai multor zile, cate stabileste cadrul didactic. Fiecare jucator porneste in competifie cu 6 medalioane g! Incearca s8 castige cat mai multe. La ‘inceputul fiectrel pertide coi doi jucatori se pun de acord asupra numarului de medalioane puse in joc (fiecare jucator poate pune In joc maxim 3 medalioane) Gel care pierde respectiva partida pierde si medalionul sau medalioanele puse {In joc. La sfargitul perioadei de toncurs, stabilita de cadrul didactic, oste desernnat castigator elevul care @ reusit s8 castige cele mai multe, medalioane, Se recomanda 0 perioada de maxim 2 séptémanieee etisalat 1.60. ag GE. cnConcurs de strategie| 4, In Europa, Romania este =ituata in partea? ‘scents 8 vets © sudles 2 Suprafaa Romani fated {pote 238000 kn? B peste 263 000 km? C peste 312.00 kr? zante Romina oy ste ota A inate 8 igose © mes 4. Tora oastr are ep 7 Marea Neagea 8 Moree Medtrend 6 Mares Oso omni ae invecinea cu Gs Urge 8 Tala Republica Macon 6. In sud, vecina rit 6 noaste eae: ‘Usaha 8 Bulgaria 6 Urgera 7. ta nord, Romie se Invecineara | ‘sala 8 Ureara ¢ Usama 1 Veeinu ain vest at Romane este 8 Unga 8 Austra 6 crane rans natraa de sue A tart noasire ost data de um res 2 nate 6 Pat 10. Cote mat joase forme de rete sunt 10 7 ciple ® eakite man 11. Culoaea abasta pe arta samnies 1 ‘A mn Bape crgtoare sau sutosre C camp 12 Pentru S observa nmaruldetocutor—“Y De hm consti o hart 1h fa -geografes Valea Ot! 52. Subcarpati sunt atest @ administrative p police 8 Valeo Jae fA cakare ‘in doprestun sancarcr ope © Calcot - Coma B sit cstalne ‘coat 52 nea maxing a 26, Monti Fagarag grante mun Gapatleramanertiso “1)|Spatmtamatter 20) a» tnafmes maxi 39 lancer r ‘8 Oferta Carpatiior Ocetsental s52.Jn Bucuresti sea acu 2 Modoveans 8 Nendonal 0 Inregistreazd in munth sana ana 8 Negot (Eonar ehorl 8 ales ms 27-Wnainea maxi a 8 Semen € ‘Bareasa 14. Limita sucica a Carpatior || GarpatrMeridionalise 27)|| ¢ visoenen 4 Limita nora 2 Orematestectse ftw 40. Soars parin (| Svat et notue A Peeave ‘ratio: data de Carpai ae ‘ 7A Wercionat ‘\ Onentat © Valea Prahovet © Motioveans 8 Ooodenal 8 Nerconal nent Ocrserab 15. mor arama 8 Mercional (Seon 16 Iafpes maxi dn SxrpattOvareateo "1G ‘teas na % csi 2 oar Gurgew 47 sun Netter oe aan Cora 17 A onerat 2 ina 6 Ocodra ate vtcale manivnmogs — 18) Bosc 8 Cann & Sangre 49. mung aga reatmesmator — 19) Rona ® Monona Oectenal 20. cama epresatat imistgicarcesmsin” 20 coma Tena & Norsena Occ 21.po hana harograed Srarmalton conti: 21 ‘eragoe 8 ried tat & spo 2. Munpi Lots aparin Caraton 22) Toncn 8 Morro © coca 2 Supra cu mre depenanaiinca” 23 Sbotcess 7 rg ma jose dot cot eu gsten rap mol at dct fee lea pint el pave cect cols cu sua Se mung Clucayaponin Carpatior 24 Oren 8 mondora 6 Octal 25. Sapa Merona tucamas 25) tet oedema pn: 20. rat pe nace teonnetambonte 20) ate 7 ogenda 8 ta & sew 22, mung asagu Mave seaincapant 29) ‘ Ofenst 2 Monat 6 codon 20, aol txt 0 ounce OO) i raoras, 8 perrg é een 31. Arah pea cu ct 2 fost miegorat 31 feattntne din ren: ogres 8 emma 32. Harta pe cre sunt ccourae'one tape O.2 Grate ner ete ‘tors foc Romine! 8 fara somes 8 Ronen hata hd 9 Europe 23. um Bore a inca 33) ROnertak 8 Norden 6 Sear 4 Lint sui Cempapior Oecidentat — OG sete aut es ‘Donte 8 thes 6 ot 25. arp cae sunt centuris in jute gt OD {Scat rb ret” ‘Arnona gecgates | sronanal ara aia Rem haa pol a Earp 26. uniApaen! se stustuaptenoracs: SO) ees 0 Sones ta 27. Mung Lot soanineenaio: = 37 nonna 2 Nonna 6 Ocedoal peenanoe “A Depresines Cotas Tirautvantseaain: 41 sual ® sta © corm 42. Punctul eran couerorauuterte: — 42 ‘scat 2 me marbreapie 4a, Paten rors Corsinicomses 43) Tnhvriel sues 1h od Tanavetr 8 pasa Someyan cares Tombs SAA 8 ne 6 test 4s. arta eues a Deprestuni coinaroa 4.5 fccaasarerernere Badger & apa Sargon 0 cae Tenebrae ‘lee ma spare racic 46 Tat 8 se 6 vest 42. Depentunes Near, srorine Subeeration 47 Telco! 8 Gana Ges 4 Aca belel nich inctiounearecta: 48 ieee Oca 6 ors 49, Distr ea nt Sa lsina cron 49) Seounent: pace 8 puncteanat & tau £0. Denesines Einpung arin — OO) ‘Subcarpatilor: olor 2 curt & Gena 51, Loc nda unde aru pare ca so unestecu 5) Puan seamen: mae Boeri & poner! EERRREEREEG [RRR RRR RR ERBREEE‘A Getic 8B Dobrogei Meheding cathnina OO peta en Ease meee ae ieee icone Rea! ae pal eg ee ioe iene rue a 60 meee oe a cat ee" 64 = Hoe ee ee Feed reoiel cromasees eared ee BA eee ae 65, bucuregd a devent Sarena 65) Seem nent Bey cane rare soared er: 66) eee a east 67. Podisul Dobrogel Rear 67 ee ares eumne Sori Bo 9, Capitals Romani seoponuetese OO soocrante "Aten de eer 8 2 icone eocsten & Smlcae deco 10, wunicpil Sucre ut 70 ‘Patil Gt 8 Sineapep Cuts 6 cima tondra 1 ana Boreas 7 4 ‘tiation oe ‘ange 8 ea oni 72. In bot Buna ten 72| sues 8 pasa ain ra.inpsta Duna pein 73 wis 6 a é pn 14 orm de at tomtiancsae — 74 ‘pects Roig i Nore 8 Monod Deaturto de Vos 1 Detar de Vos eunt tuteinapropires 7 | Esrpation Tena 8 Nronat 6 cota Teinpembwas 7G nce 6 hase 6 pastor 77, Bese de Vest Pevtomatpinn 77 | ‘Aaron do sediment B telus scout teare nih lance 78, campia Romana esto teat 78) suc eh 8 ver 6 cau 78, Gea mat joss name SCémpit Romane este |S) ncamp 7 araganvt 8 Prom Incampia Romans 40, nampa Reman predomincimener OO) ‘Ase 2 nate 8 orzo bute s1.cSrpin ain jit resuitresa Campi fn ase! 2 Fowl host 2, Campa Boraganti came Oe * eash 8 (oil tetra ana Poa nanios 2 nina et del 2 See tras C put 4, astra int Beit Bune ‘nomean OG B saaor 6 have 5, la eu rat Dana este 85 ‘cs Suna € St chearghe 28. canal ind cmp Se Romani sete Kearpesver 86 & Camps Romana 6 Carpe ane a7. Samp Giguron soar” 87 A Strpe do est 6 Canna Rina € Ganpeinlores ¢2, ota Duna et staat 88 vost 6 vertu couie 19,60 at ang brat Sinise OO) nchne 2 Stina 6 St creaghe 20, cal mal sutra Duna ste 90 ce 8 sua 6 St Sheoghe 1, Sa Duratcre istormmash opin” — Sieieate a None @ Sine 6 St cheogbe £2. Supattto mal nto dn Data Dina sunt: 9 2 tytn 2 oud & Bre na 2. oats unas wat taster nur 93 pro som rare 8 rp waies 6 Saninonerce ears 24, Singur rt fevgentmartin enw: 94 Soe @ Sune St chee 2. eroq Dunas cimsanantone: 9D) che Sina Es Some 26. ames meds DenaiDenanesese: OG) Aabim Sim 6 ponte 200 97. Zonele de uscat 97) reprezintain Delta Duna rc A 15% 825% c 35% Subnmae 98 aoe ee re a ofan ne en99 = ize a indattbuntnieste de: 100) a sy armrca nara aces ae ae oes 0a icine as ee oe les sao 104 ae 2 eo ce eae eee 105 E 103) 1 nda aud & venisest C Ste 106. Temperatura sade aise 106 7 restr ats 8 Serenata & panrre auc 107 Puan met ‘'Cangacevenr 107] 8 Gara transient Campa laos 108. vant predominant pevontor Romani et: toa mara Stinsasen 108) ¢ cans {09-Tomperatur mal Actes negates: ia tampa Romane 8 Somomn 109) 6 Capaptersenat 110, roma are oi ompertcesancs 8 Semper -conneraa & mectreeana st'A Podisuui Getic 8 Podului Dobrogel PodiguluiTransivaniet ‘12, Climatlalpinse | A Semen BB Metatfer Fansras patrund inluentele ‘A ocesnice 8 dearcitnte pontce ‘anuale mal ridicate se registrez in: ‘A Carpai Merional Carpati Occdentat C Campa Romana '& Muni Apuseni B Mandi Macrutu & Subcarpati Motaove! 116. in Campla Baraganulul ‘A oceanics B de andtato © batice ‘anuale mal ridicate Se inregistreaza In: ‘A. Cimpia do Vost B Depresiunea Colinara a 'A Podigul Dobrogei 8 Podigul Gotc Pecigul Transivaniei 120. Diferentele de Jarnd sunt mai redu ‘8 CAmpia Romans B Podigul Moldovel © Zona itorala alttudini ‘A ctesc preciptale 8 creste temperatura cad precipitate Soarele apune pe data ’8 21 marie B 21 decomtrie 23 soptembie 123, La Polul Sud, Soarele _apune pe data d ‘A 21 mart 8 21 nie © 21 cecembre Incope de ta attudin: ’8 de sub 1.000 m B peste 7 000m maiman de 2.000 m 2 ‘13: In Dealurile de Vest 9) 114, Temperatur' medi 44 4 115 Ptoud mal maltiny 44 6 regisim infuentele 4 6 117. Temperatusi meati__ 4 7) ald reglune a aril este: | 4 0) femperaturd intr varé si | 2.0) 4121. Odatb cu crestrea 494 fa tarouiNord, 122) {24 cimautabin 4 5 4) iy, saa invest: ‘8 sud 8 nove © est 126. Grivatl bate in: ‘A Campiade vest. 126 B Campia Romans © Campia Transivanei 127, Pract medit, snuatemaseanite | 2 Ss rveletreaa in Poa Gt 8 Podigul earatvanis & Pog! Oomeoe 120s Pol Nord, Soaraerasare pe data de! 2 i Starve 8 25 septembnie © 21.0 aie 125 Precip med runtemaisedaute se | 29) ington 2 Capa Cocoa 8 Campa Romana © Deakrie de vost 130. Crvaut bate Rrog-est 130) 8 aid ext 6 i vest 191. LaPoll Sad, Soareleraare pe data nat mete B 23 vptombcie © 21 docenbie 122, Clmotl de aricate intuentears predominant! 32 nes ® anal ira 6 veal 43, lmatul deaturtor Inte carectereash 1 3 rapluecuprinse inte 500m 3 00m 81 700m & bom 434, Ploud mal mult ‘Beaune cevent 194 8 Pods votaovel Peril Dabrooe: 128 Banbea vor dn aera ‘spon 2000 de kn 8 reap en de km & penn 50 cet 197 bunares ae vrs ‘hares Neag Shaeacages 197) 6 Mare Bates 108 Osa state Suropeaetavestias 138 ya B sa C ost 490. a Pott su, dinseptemmrieping invari ont ‘rope Sn & mooie ‘uo. caprata ran de Oundre este: 140} on een 6 Boga 141 Secorl Dun iro Chrogigveraia 141 ‘sues 1 nto matin 8 atl Dan 6 Deheu unas 142 Dunas sabe Mtewe 142) tome 6 beat 149 Lael Nor in seoianbapinain” 143) ‘ani at ‘rape em 6 oat 144 Seto ne Baas ore de er posta Siena 144) a Cun 8 Bh Ona € Dates buna 14s. capaa pice tooo unameenes” 145 7 ere 8 Sieg 6 Neon 148. ce gine tn cal Avior europe, Dunares oc "aa 146 8 doles 6 Seton {47 Larosa Smieenonn 147 Tas ga rapes 8 fi on ating & ronpia con marings ‘us. La nor sot detsmaimacarnas 145 Tu eon roaten & bs eal ngs rome xa manga 140. Echioct ie 149 1r epal cu roapten 8 faa cenmatunge 6 noapins ca mars 10 buna na omin 150 re 8 Sa Garg 151. dn vee doisumcoecaeae 154 ina Set Tea 152 La nol chinocil toon eat pe cata ce ‘ata 8 dterene 152 ¢ Hse 18: In Romania ecnnoctul aaeratent waar ear C 21 decembre Aa EEC ece pe maternal frtroeore Sr rc 8 roy 154 6 Set 155: Criu Repede ivoraye oad 455 Tees 8 pound ea 8 Paetay 186 Somagl trate oapu ‘Aurea 8 Bator 156) 6 Sat are 157 olin pr soil Slattepe ase 57 zi gocmne Siiine ea 6B seplombve 150. Gig Repede wewaeornce 158) a sl 6 Olatee Conan B Hésmasu Mere © Fagaras 460. in zona noastrd solstiiul de var este pe data de: 0 anus es Epes sepa ocr pont ere ae eae eae Sena eee Sey ise ey oe seca ea pera 163 2 coeur eet saree aca a seater seeceuenen ns ere ‘muni me 166 ie re esses467. Mares '8 Botosani B ara C lag niciuna 70. dul iavoragte din: ‘A Carpati Oriental Corpai Occidonal jurul Soarelul migcarea de: ‘rotate 8 revoluje ricuna 472. Se mai numeste $i Planeta rosie” ’ Pamant 8 Mare C Venus 1B Corpo Meridonali ‘numogte srabate oragul: 167), ‘69. myerrea Parana — || frusowetsdeterana | trea Motenperoe 8 freceahic Bioorg rary: 49, migeroaPamanltin | | 168) 170) 471. Migearea Pamantulul in 171 172) 473. Cémpla Barganulu esto strabatuta de réul 173) 4174, Raul care izvordste din Carpatii Oriental strabate Prat 4175. Gapitala piri noastre ‘esto strabatuta de raul: ‘A Arges 8 lalomta © Dambovia 175) 176. Bucuresti a fost atestat ) TmuntEuropene; 208 a hewoe bana ¢ flan oo. Eae romorss | imuntEurpere: 209 Atomistic | @ exela | Sune } 210, Dorestunen Brasov ate satan de aut: 210) are 3 oF 7 lege ce aa | teciorutulRomaniet 2141) ae 3 ktrera ¢ ou 212: n camp Romina intainim: 212) aie apna pat dead Sent 2a. Mtep ot Bheegee 213) pee ores 8 Hepa & pbc da iome 14 Nl woermombra Uniunii Europen 214 at Shona © Ghee 216 bropie este Tpecltchectae; 215) pees Steed eee ene 246 Stopa re sort, es 216 8 tare tere & rites 2. Solrte in | Gimpla Romans sunt: 217) ror | cee cera ees 18, Ua tag zona de: ca ee 248 & Gens epgnemesce Sinierre 9.4.9 2 fe tects 2am apn ea eaten aa wesitea aies| nt sop 220 2 afte dea Cipmton beece zeman qoisete wae al 3 archon 6 Seteaal 222. Orap sua in atra Gaile Ronnie co cs 2 Sotowa 222 6 praia )223, Tara care nu are tego) 223) Ungaria 224, Aevila oste ‘specifica zonel de 224) Bee B pdutilr de conifere paidurlor de foioass 239. Cele mai importante zhciminte de minerou Sunt in subsolul muntior: flor B paduri de foioase B Poiana Rusea | pafste alpina Harghita 239 fase esc bana [siernge a 225|| seer reenae| ioe eras 2 Sire ees aus éamtirinpindt 96|| *"E Cirsarenmns 240 eared ee A bradul extractie a petrolului este: | neat [eee creel © pins 8 ComatiOnenat 241 prieitirrermmer|| © ete | Ce a "ea ae a (coronas ceremmiene 275] ae eae | 237. Col mal mare animal specif: 'A piduror de conifere 8 pj alpine C stepes 229, Fluviul Dundee 229) 6 Uerane 230. in padurile de ‘ateaae bales metade eee 6 ues 21. past tlogte inapet Tia Near 8 cheapo deme 222. padurad tar seinainese 232) predominant i | Cape Vos 6 niu cote | 230 231] 224 iv eat coptala Regen 234 8 Sot 6 seine ‘A Bulgaret 8 Some: © Ucrainat 236, Cerbul taiegte Inzona d ‘A stops B pidur do contro © Delta Dunara 236) 237| Port martim esto | 2a. parte vrs timpul anutul sunt: ‘8 pacunie de contere | 8 sivostepa adurle de tooase 24.3) 244, Principala regiune ceresliers este: 1 Posi Gete BB Depresionaa Cotnara 2 Transivaniet ‘© Campa Romana 244, 245, Populatia Romaniel a Inceputed seada incepand cu | ant | ‘A 1980 8 1978 c 1990 246, Principalele zone cerealiore ale Roméniel sunt: ‘A doahirio 8 podisurie C compile 246 247. Regedinta judetului Valeos este oragull ’ Satina, 8 Aexandia © Rémnicu Vélees 247) 248, Regedinia judul Sala) ‘sto oFagul ‘A Sat Mare B Zolau © Oradea 248 249. Municipiul Bériad este sltuat in ‘A Cimpia Roménd B Podigul Gato Podigul Moldovei 250. Col mal mare orag cin ‘Oltenia este: ‘A Crave B Gola © Bucuresti 251. Regedinta judetulul Teleorman este oragul: Siang 8 Aloxanctia © Gurgs 250 251 249)| (252. Termocentralelo | folesese drept combustibil | Korein energie cola fora ape 252 253, In cadrul irl, municipiul Bala Mare este situat in ‘A sud B nord | cent | 254, Numarul de locuitori | pe km* reprezint | Anatatiates E densitates Cmoraitatea 255, Minoritatea cea mal humeroasa din Romania este cea: |e german | Bisa | _c maghiara 255) 256, Cele mai miel densitasi ‘de populatie sunt in: ‘A Dealurie ce Vest 8 Poaigul Moldovel Delis Ounani 257. Oragul cu peste 300 000 de locuitori este: ‘A Gly Napoca 5 Oradea Pitesti 258, Maghiarlloculese indeosebi in: ‘8 Moldova, 8 Trensivania Dobrogea 259, Densitatoa medic | 8 populati! far neastre | este de: '5 95 oc! em? 8 40 oc/ km? Cc 1adlecskme 25 260, Minoritatesturca este prezenta in: ‘® Banat B Moldove © Dobrogea | 281. Cote mal miei | ale populate’ sunt in: | "A Bodigul Moldoves 8 Podigul Gotic | 6 Carpati Mersionat 261 262. in Romania predomina confesiunea: ‘A oftocoxd: 262, B catolcd | reformat | 253} 254 256 257 258 260 i 263.Cele mai mici densitati | ‘de populate sunt in 'A Pouigul Dobrogel B Podigul Goic © Coat Orentat 264, Populatia Romaniet se afa trun proces de: ‘A crestor |B hinenre | imbaténice 205. Regedinta judetulul Prahova este orast 2 Pest 8 Ploest | Targoviste 263) 264) os co 266) gg Peete eT Delt ‘nate a ee pa = 269| i ee a 271 6 Suna | 200 Oragul tut anor 9 68) | Ga ucurest se numesie: 208) ” Posi 8 Garg © cates 209, Orapul aba hla st egecings jet ne ® bn |G hres 270, Regains det | Neamt este orp 2 Tapu Noort 6 Seon 6 Pata Near 271. Orqul Has Spat i 1 nicht 8 ani mec 6 epoca modems 272. Regains ude Binor ese 272 ie “Sa 8 Arad | | 6 Oreos | 273. Judetul Giurgiu D7 3) ae ees 274 Eee B Cémpia ce Vest 275) 270 6 Cimpa Romans 274 Oragul Oracoa ttt localet 1 ’Ghpia de vos B Deak de Yost Nongtapusen 278, Regina jueluul Arges este oragul: B Peat 8 Phage © Those 278 Resins judul Meheding este raga 27 6 "robe: Tam Severn 8 Absandia 6 Gog 277 sud agent inpobregen este; 21 7| Carat 8 iow | | Consiana 278, Regen judul Meramures este oragul: 278 ‘ea wate 6 Sau Mare 6 zai 278. raga Craiova ste agecat Camps de Ves | 8 Campa teow arpa Romane 279)200, Prints orgele mar ‘este si oragul: 280) ened | 8 Revie | 6 Bate | 281. Rogedinjajudeful 9.8 4 || 287. Resecingajudetulul 987 ilonis este orgut 2 Bigs | B Foctan | 6 Siobria | 242. Loctite atlor | Kress predominantin: 20.2, acura B comer | 6 sgtets | 2e2. suet ag ete Sua 283) ‘A PedigulDobess) | B Podigul Mokiovei | & Peal ose | 234 Romania one imparsscnatay i204 58 de mete 8 ai deuce | 6 4 de cele 285. Roped ett Bavishistudests 295) raul "A Botosani B Nasaud C Bistnta feAeNo7- Gis 55-0) 2A 2A 56 3B 290A 57-B 4A 30-C 58-B 6G 31-6 506 6B 32A 60-8 Tee, W88Gur.615A, BA 4A 62-A 9B 358 63-8 10-A 36-A 64-A 11-B 37-B 65-C 12.6 38-A 66-A 132A 39-A 67-C 14-C 40-C GBA 1A 41-C 69-B 16B 42-B 70-C 17-C 43-B 71-A 18-B 44-C 72-4 199A 45-A 73-4 20-B 46-8 74-6 21-C 47-A 75 22-8 480 | 76-A 23-8 49-A 0 77-A 24-A 50-C 7B 25-C 5SI-B70-C 26-B 52-A 80-6 Cc BIA -B8 82-8 448 coimaimae 398 D6) (28. Conumale cid din ost tari este: 8 Backs 8 Svcsava C lag Hunedoara este ’A Caransebes & Deve Hunedoara 288, Oragul cu ct ‘mare numar do I mai locuitorh, din vestul tari este: 1 Orde B Arad Timigoara 289, Raul Olt strabate o 'A Arad B lag! C Rarmeu Valooa 280. Oragul Suceave teste situat in: ‘A Podigul Moldovel B Dealunle oe vost G Pocisul Get 281. Orage mari sunt ‘onsiderate cole peste: ’8 100 000 de fecutort B 200-000 de locuteri 300 000 de locuiton ‘mai mate: 288 290 291 Beate 8 orase judots A Giurgiu B Tims, © Bor A Plot B Craiova Bucurest 202. Judeful agozat in totalitate in zona do ‘cimpie este: 284, ei mai mare ores din sudul fri este: 295, Oragele de marime tmilocie sunt cuprinse Tntre 50 000 locuitor i: '& 100.000 cuter 150.000 lecutori © Constana Mangala Raspunsurile corecte 83-¢ 84-A 85-C 86-8 87-A 88-C 89-A 90-B 91-A 92-8 93-C 94-8 95-4 96-A 97-A 98-A 99-A 400-8 101-4 102. 103-A 104-8 105-C 106-A 107-4 408-8 409-A 110- B 1-8 112-0 113-A 114-¢ 115-A 116-B NT-A 118-C 119-A 120-C 121-0 122-6 123- 124-C 125-C 126-8 127-C 128-A 129-8 130-A, 131-8 132-0 133-C 134-4 135-C 136-8 137-8 138-C 130-8 140-C 141-8 142-8 143-A 144-C 145-0 146-8 147-8 148-C 149-A 150-A 151-C 152-8 153-A 154-4 155-B 156-C 187-8 158-8 159-8 160-8 161-A 162-8 163-C 164-C 165-6 166-C 167-8 168-A 169-A 170-8 171-8 172-8 173-8 174-B 175-6 176-C 177-8 178-A 179-8, 180-C 181-6 182-C 183-5 184-4 185-8, 186-A 187-B 188-8 189-4 190-B 191-C 192-4 193-6 194-C 92) (Br Reena 59 aras-Severin este ‘rag 'A Caransebos 8 Drobela - Tuma Severin Za8, Regecings deulul 9.9 8 Drobeta -Turnu Severn © Resta 293) Brent ores '§ Craiova 8 Tamu 290, Judetul care 294 aoe Ok Dambowa |B alomta iitow 295) 195-B 223-C 251-8 196-8 224. 252-A 197-B 225-C 253-B 198-A 226-8 254-8 199-C 227-A 255-C 200-C 228-C 256-C 201-A 229-B 257-A 202-B 230-C 258-B 203-A 231-C_259-A 204-B 232-B 260-C 205-A 233-A-261-C 206-B 234-C 262A 207-A 235-B 263-C 208-B 236-B 264-C 209-C 237-A 265-B 210-B 238-B 266-B 211-A 239-B 267-C 212-6 240-B 268-A 213-C 241-C 269-B 214-6 242-C -270-C 215-B 243-A 271-A 216-B 244-C -272-C 217-A 245-C -273-C 218-A 248-C 274-A 219-B 247-C 275-B 220-B 248-B 276-A 221-A 249-C277-C 222-A 250-A 278-A incercuipte capnala 299) 279-C 280-A 281-C 282-6 283-8 284-B 285-C 286-C 287-B 288-C 289-C 290-A 291-¢ 292-A 293-A 294-C 295-A 296-8 297-C 298-8 299-C