Sub cerul plin de nouri vezi șesu-n răsărit,

Întins în zare lungă și fără de sfârșit,

Iar colo-n miază-noapte cu codri de stejar
Se pierd una cu cerul Carpații seculari;

Dar spre apus prin nouri o geană e subțire,

Prin care cerul râde cu-a lui nemărginire;
A nourilor lume aurită e de soare
Ce cu văpaie albă, frumoasă, orbitoare,

Împrăștie în neguri subțiri din juru-și norii;

Ca la minune cată la dânsul călătorii.
Deodată ți se pare că ceru-ntreg se rumpe,
În ploi scânteietoare de colb de pietre scumpe,

Apunerea cerească părea de roze ninsă,

Ca pâsla păreau albe dumbrăvile sub dânsa,
Iar mări și lacuri, ape sclipesc ca și oglinzi,
Apoi, când răsăritul cu ochii îl cuprinzi.

Mihai Eminescu – Sub cerul plin de nouri (1879)

22.III.2022
Subiectul al II-lea
Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice - ,,Sub cerul plin de nouri” de Mihai Eminescu
(text poetic romantic)

Discursul poetic dezvoltă tema naturii, iar mijloacele artistice susțin ideea poetică. Textul
descrie un colț de natură în lumina răsăritului, având caracter de pastel: ,,Sub cerul plin de nouri
vezi șesu-n răsărit”.
Personificarea ,,cerul râde cu-a lui nemărginire” transmite sentimente de veselie,
optimism, dar și ideea de aspirație spre absolut. Inversiunea ,,a nourilor lume” susține
muzicalitatea versurilor. Textul prezintă două planuri: planul terestru, evidențiat prin motive
precum ,,codri”, ,,Carpații”, ,,șesul” și planul cosmic, reliefat prin
motivele: ,,cerul”, ,,nouri”, ,,soare”. Epitetul ,,văpaie albă, frumoasă, orbitoare” transmite o stare
de bucurie de a trăi, de speranță, în timp ce metafora ,,ploi scânteietoare de colb de pietre
scumpe” oferă o notă de prețiozitate peisajului descris. Comparația ,,ca la minune cată la dânsul
călătorii” reia ideea de vitalitate.

Temă: -de completat cu încă 2-3 figuri de stil/ imagini artistice;

-Comentați, în minimum 50 de cuvinte, textul ,,Iubind în taină” de3 Mihai Eminescu, evidențiind
relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.