Publ in 1920, rom Ion s-a bucurat de un succs notabil de critica si de recptare fiind inreg ca o capdob a

romanului realist soc, de inspir rural. Act rom Ion a anticip de exer de stil al unor nuvel care dezolt,de
asemn, o tematic.soc.Zestrea,Rusinea,Ofilire. O secna cu caract biograf,dspr care auto amint, a
constit,de asem, pct de geneza al roman. L Rebra asist, acc, la un ep uluitor, ăn care un țaran imbr in
straie de sarb se apleca si saruta pamant jilav. Rom Ion este un txt real, cu elem de modernit, publ in
per interb. Are o struc echilibr, conț fiind organiz in 2 part, initil metaf Glas iub si Glas pam. Cele 2
parti ale rom prez conflict int,sufletesc al protag,care oscileaz intre dorinta de a av pamant si iubi
ptFlorica. Atructur roman cupr 13cap,cifr fatidica,cu titl rezumative, care dezvl 2 plan narativ-plan
taranimii repz de evol lui Ion si planul intelctualitaii rur-in centrul careia se afla fam invatat
Herdelea.Reper sapt-tempor sunt preciz din incip scierii, act desfasurandu-se in stul Pripas. Timpul act
este stabilit la inc sec XX, cand situat taranilor deposedati de pamant,si deci de mijloace de trai,repr o
problema stringenta
Tema central a rom este social, fiind reprez de lupta ptr pamant in satul trad. Acesteia i se adaug alte
teme : iubir, fam, destin si condit intelect.Tema conduc la 2 conflict majore ale roman,cel exterior ,in
care protga, Ion Pop al Glanet se confrunt cu bogatii din sat, Vasile Baciu,George Bulbuc si Simion
Lungu si cel inter,ptr ca Ion trece prin drama omul sarac dispretutit in comunit rural materialista ptr ca
nu are pamanr, evolut tragica a eroului explicandu-se,partial,prin faptul ca orgoliul sau ranit il
indeamna catre aceasta cond.
Roman are construct simetric, fiind un „corp sferoid„,in care elem de inc si de final au o
semnif.asemanat. Rom se desch cu drum alb care intra in sat Pripas,descris printr-o perosnif si serie de
vb la rp prez cu fct dinamica: „urca„, „inainteaza vesel„,drumul apar personifc,indeplindin o fct
simbolica,de prag al intrar in infern. Simbolulrile unui dest tragic se afla la intr in sat,atat in toponime
Cismeaua Mortului, Rapele Dracului,cat si imag lui Hristos, rastignit pe o cruce stramba,ruginita de
ploi. Drumul prefiguraza destinul tragic al persj cu zbuciumul sau sufletsc.
Expozitiunea: Acţiunea romanului începe într-o zi de duminică, când locuitorii satului Pripas se află la
horă în curtea Todosiei, văduva lui Maxim Oprea. Aşezarea privitorilor reflectă relaţiile sociale ale
acestora, deoarece fruntaşii satului, primarul şi chiaburii discută separat de ţăranii care stau pe
prispă.Este prezentă și Savista, oloaga satului, naratorul realizându-i un portret grotesc. Sunt prezentaţi
intelectualii satului: preotul Belciug şi familia învăţătorului Herdelea, care vin să privească fără să se
amestece în joc. În horă sunt numai fete şi flăcăi. Hotărârea lui Ion de o lua pe Ana la joc, pentru a se
apropia de ea și de pământurile acesteia, deşi o îndrăgește pe Florica, declanșează confictul exterior
principal al operei. Intriga coincide cu venirea lui Vasile Baciu, tatăl Anei, de la cârciumă la horă şi
confruntarea verbală cu Ion, pe care-l numeşte “hoţ” şi “tâlhar”. Ruşinea pe care i-o face Vasile Baciu
în faţa satului stârneşte dorinţa de răzbunare a lui Ion. La rândul lui, acesta îl face de ruşine pe Baciu,
lăsând-o însărcinată pe Ana, pentru a-l determina să-i accepte nunta cu aceasta.Deesfăşurarea acţiunii
se concentrează în jurul dorinţei lui Ion de a obţine cât mai repede pământ. Cum el nu cere la nuntă
acte pentru pământul-zestre, Vasile Baciu refuză să îşi ţină promisiunea, iar Ana devine victima
violenţei tatălui şi a soţului ei. Preotul Belciug mediază conflictul dintre cei doi ţărani, în care “biata
Ana nu este decât o victimă tragică”. Sinuciderea ei nu-i trezeşte lui Ion regrete, fiindcă în ea și în
Petrişor, fiul lui, nu vede decât garanţia proprietăţii pământului. Nici moartea copilului nu-l opreşte
din drumurile lui după Florica, măritată între timp cu George.Punctul culminant este reprezentat de
moartea lui Ion, care, surprins într-o noapte în curtea Floricăi, este lovit de către George cu sapa în cap
(unealtă simbolică a pământului).Deznodământul aduce rezolvarea tuturor conflictelor din operă:
George este arestat pentru fapta săvârșită, Florica rămâne singură, iar averea lui Ion revine
bisericii.Ion, personajul principal al operei, masculin, individual, eponim, rotund, este tipul țăranului
sărac care tinde spre bunăstare și recunoaștere socială. Complexitatea sa este demonstrată atât prin
psihologia acestuia, cât și prin însușirile sale contradictorii: viclenie şi naivitate, gingăşie şi
brutalitate.Caracterizarea directă a acestuia este realizată atât de către narator, oferindu-i un portret
marcat de calităţi: ”iute şi harnic ca mă-sa”, ”munca îi era dragă oricât ar fi fost de aspră”, ”pământul
îi era drag ca ochii din cap”; cât și prin autocaracterizare, ce evidențiază frământările sale cu ajutorul
monologului interior: ”Mă moleşesc ca o babă năroadă!”.Caracterizarea indirectă rezultă din gesturi,
fapte, nume, vestimentaţie și relația lui cu celelalte personaje. Viclenia sa este evidentă în relaţia cu
Ana, pe care o seduce, îi speculează

O scrisoare pierdută a fost repr.pe scenă în anul 1884. Este o comedie de moravuri in care sunt
satirizate aspecte ale soc.contemporane autorului, fiind inspirată din lupta electorală din anul 1883.
Comedia este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, a unor
tipuri de umane sau a unor situații neastepate cu final fericit. Personajele comediei apartin unor
tipologii clasice,sursa principala a comicului fiind contrastul dintre aparenta si esenta,sunt prezentata
formele comicului: umorul, ironia,comic de nume,situatie,limbaj. Curentul literar in care se incadreaza
este realismul classic demonstart prin echilibrul compositional si generalitatea
situatiilor,caracterelor(incornoratul,cocheta). Tema comediei surprinde aspect din viata politica(lupta
pentru putere om contextual alegerilor pentru Camera, santajul, falsificarea listelor electorale) si de
familie(triunghiul conjugal).Titlul pune in evidenta intriga si contrastul comic dintre aparenta si
esenta, pretinsa lupta pentru puterea politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca
instrument de santaj politic o scrisoare pierduta, pretextul dramatic al comediei. Actiunea comediei
este plasata in capital unui judet de munte, in zilele noastre. Intriga piesei porneste de la o intamplare
banaala: pieredera unei scrisori intime intre Zoe Trahanche si Stefan Tipatescu, compromitatoare
pentru reprez. Locali ai partidului aflat la putere si gasirea ei de catre adversarul politic Nae Ctavencu,
care o foloseste ca arma de santaj. Conflictul dramatic principal consta in lupta pentru putere politica a
doua forte opuse: reprez. Partidului aflat la putere (prefect St Tipatescu, Zaharia Trahanche –pres
gruparii locale si Zoe Trah , sotia acestuia)- si gruparea indepemdenta (constituita din Nae Catavencu,
ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor). Conflictul secundar este reprezentat de
gruparea Farfuridi Branzovenescu care se teme de tradarea prefectului. Dpdv compositional, comedia
O scris pierduta este alc din 4 acte.Actul 1 cupr expozitiunea(existent triunghiului conjugal si a unui
conflict de interese intre 2 parrtide politice si intriga. Actu; 2: desfasurarea actiunii cuprinde
declansarea conflictului secundar si incercarile amorezilor St Tip si Zoe Traha de a smulge scrisoarea
santajistului. Actul 3 candidatii Frafurdii si Catvencu pierd palaria cu scrisoara. Actul 4
deznodamantul se rezolva conflictul initial iar adeversarii se imapaca. Perosnajele sunt de regula plate,
apartin tipologiei clasice, insa in O scrsi pierd , personajele sunt individualizate prin limbaj si prin
satutl social si psihologic. Trhanache – incornoratul simpatico, Tipatescu-amorezatul, Zoe-cocheta
adulterine si femeia voluntara, Catavencu politianul demagig, cetattenul turmentat- este tipul
cetateanului si al personajelor care valorifica aceleasi registtrelor. Stilistice :limbaj regional,popular
oralitatea. Mijloacele de caract sunt specific personajului dramatic: limbaj, didascalii, situatiile
comice, numele/ In concluzie lumea eroilor lui I L Caragiale este alcatuita dintr-o galerie de personake
care actioneaza dupa scopul principal Scopul scuza mijloacele.!