Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Duminica Si Praznicele Împărătești
Duminica Si Praznicele Împărătești
A. Generalități:
1. Ce sunt sărbătorile? (servatoria, de la servo,-are, a păstra, a conserva, a respecta). Sunt acele zile
liturgice mai importante din cursul anului bisericesc, care sunt închinate comemorării faptelor sau momentelor
de căpetenie din istoria mântuirii (de exemplu Nașterea Domnului, Învierea Sa, etc.) și a principalelor persoane
sfinte (Mântuitorul, Sfinții cei mai venerați de credincioși, etc.) / Sf. Liturghie / zile de odihnă / slujbe mai pe larg
/ cruce roșie în calendar, simplă, cu una sau două paranteze.
3. Instituirea sărbătorilor creștine: la început ca prelungiri ale sărbătorilor iudaice (duminica, Paștile și
Rusaliile, singurele sărbători generale din primele trei secole). Abia în sec.III apare sporadic și un alt praznic,
Epifania sau Teofania. În sec.II apar primele sărbători de origine pur creștină, cele ale Sfinților Martiri și
Mărturisitori, cea mai veche consemnată în documente fiind sărbătoarea Sfântului Policarp, Episcopul Smirnei
(+155). În sec.IV, după încetarea persecuțiilor, apar sau se generalizează noi sărbători, închinate Mântuitorului,
Sfintei Cruci, Maicii Domnului, Sfinților Îngeri, sfinților. Până în sec.VI, Calendarul creștin este aproape definitiv
format în ceea ce privește sărbătorile mari de peste an. 4. Cele mai vechi liste de sărbători creștine:
minologhioane, heortologii, martirologii, sinaxare, calendare. Un rol decisiv în formarea Calendarului (Sinaxarului)
ortodox de astăzi l-a avut Simeon Metafrastul (sec.X), opera lui fiind revizuită apoi de Nicodim Aghioritul
(sec.XVIII). 5. Funcțiile sărbătorilor: a) comemorativă; b) latreutică; c) instructiv-educativă; d) soteriologică. 6.
Împărțirea sărbătorilor: a) după dată: cu dată fixă și cu dată schimbătoare; b) după obiectul și importanța lor:
sărbători domnești sau praznice împărătești (închinate persoanelor Sfintei Treimi și mai ales principalelor
evenimente din viața pământească și activitatea Mântuitorului, ori din istoria Bisericii) și sărbătorile Sfinților
(dintre care sărbătorile Maicii Domnului sunt considerate de unii tot sărbători domnești); c) după bogăția și
solemnitatea slujbelor divine: sărbători mari, cu cruce roșie între două paranteze (cele ale Mântuitorului și ale
Maicii Domnului, la care se adaugă Nașterea și Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, precum și Sf. Apostoli Petru și
Pavel; slujba este cu priveghere – Vecernie mică și Vecernie mare, litie, polieleu, Evanghelie și Slavoslovie mare),
sărbători mijlocii (Sărbătorile Sfinților cu priveghere și polieleu, notate cu cruce roșie cu o paranteză, și Sărbătorile
Sfinților fără priveghere – cu o singură Vecernie –, dar cu polieleu, Evanghelie și Slavoslovie mare, notate cu cruce
roșie simplă), sărbători mici (Sărbătorile sfinților cu stihirile pe șase – la „Doamne, strigat-am...” – și cu Slavoslovie
mare – doxologie cântată – și Sărbătorile sfinților cu stihirile pe șase dar fără Slavoslovie mare – doxologie citită –
ambele cu cruce neagră, cu paranteză sau simplă).
5. Șirul duminicilor din cursul anului bisericesc: 52 sau 53 de duminici, în trei grupe:
a) prima grupă: cele 8 duminici din perioada Penticostarului (Duminica Învierii, Duminica Sf. Ap. Toma, Duminica
Mironosițelor, Duminica Slăbănogului, Duminica Samarinencii, Duminica Orbului din naștere, Duminica Sf. Părinți
de la Sinodul I ecumenic, Duminica Rusaliilor);
b) a doua grupă: între 28 și 38 duminici din perioada Octoihului sau duminicile de după Rusalii, începând cu
Duminica Tuturor Sfinților și până la prima duminică din Triod, a Vameșului și a Fariseului; din maximul de 38 de
duminici se scad 6 (duminicile dinainte și după: Înălțarea Sfintei Cruci, Nașterea Domnului și Botezul Domnului) și se
ajunge la 32 de duminici numerotate după Rusalii (de la 14 septembrie se fac unele inversiuni de numerotare);
c) a treia grupă: cele 10 duminici din perioada Triodului; primele patru: Duminica Vameșului și a Fariseului (a 33-a
după Rusalii), Duminica Fiului Risipitor (a 34-a după Rusalii), Duminica Înfricoșătoarei Judecăți (a 35-a după Rusalii
sau a Lăsatului sec de carne), Duminica Izgonirii lui Adam din rai (sau a Lăsatului sec de brânză); ultimele șase
duminici: Duminica I a Postului (Duminica Ortodoxiei, a reabilitării cultului icoanelor prin sinodul din 842-843 de la
Constantinopol), Duminica a II-a a Postului (a Sf. Grigorie Palama), Duminica a III-a a Postului (a Sfintei Cruci),
Duminica a IV-a a Postului (a Sf. Ioan Scărarul), Duminica a V-a a Postului (a Cuvioasei Maria Egipteanca),
Duminica a VI-a a Postului (a Floriilor).