(SERIE NOUA) XI \ | MUZEUL CARPATILOR RASAI SFANTU GI Heong JUDETUL CO 04 it 3 “ob (ae IASI—1980me eft iy te hones : > hehe alg Metie w f ASPECT Al. INFLUENTEI ELENISTICE IN LU z ‘ CONSTANTIN CONOME 4 on ein i © Atit sdpdturile arheotogler, cfertuate incepind din a doua jumatate a pind te prexent, cit st decoperisie ocazionale au permis stabllirea relatly ui whul raporturiior dintre populatia autobtond dace-geticd #1 gree, fle ed acestia ding WY dhune fy colturt fenrte Indepartate eu produsete tor Ne e& eau egezat statornie, Int Eafloritoare pe coustete Negre Sa putet observa ef, ined din MV Eter tes , mater forte og ste sau abel, vasele cu fies negra. PuetA eHMmAly portoate lean pan ai In sonele aproplate de col Pp dae Ce eft adi ports n artler artere Nustale ~ Dunfitea, Prote ‘ eee ters : 5 ot poate. faptal of autebtentt daro-getl se fBitiran proms ina e 2 arhtocratia tribal autohtond Witerewats si capa oth peste edrat, metal pretios, te tha terforul pAmintutul gette, era gi fanfiat prebablt , - ocorgetion ale chror centre for= Hiflowte inery of ' . S ori al unct Avilivatiiosupes lich si ornamentaril, pres tease. ann transin ‘ uate Vtre a a ynele dintre monumentele lor ona it 4 fe aml 68 sup din orasul Manualia dat pasiduitaten deseny ' - ay facut deja obiectul saport de 1 1988 a fant a : ifieatiel sale o analiza mat std MB aes # ‘ | Popescu. Ed. Stiintifieds 1966, p. 332 oy 1 RAL Bue. 1904 p. 164; Plorente eae 1978. po, 1 dee Pe * Pentin estetitie: eemmamice cy ercrii veri cintesa cu hibiegrafia completa la he Halnfid cmmarninis aie Davies om nomen cionictiod si comand, ede Daclty oe 8. bmn, Carcetivi erhectngice in Mangetia si Nephuny Ponticey 1968, I, OF erheningic Constanta. p 225-268 =rilor edilitare amir a, fieutd cu prilejul spite r c Bee ee ckan wis tel nol a orasulul conditiile vimentar pe strada Cituz, in fata I pesincta srt an TL UO? cor pee cree faptul ed intrey contestul invecinat fusese d Gistrus de sipaturile mal ven), Teasas Septal Cin acest nou oblectiv o descoperire insigmifiant® Chiar tn acest cont Mette sau putut efectua dout mict cascte, s-au curdlat cite profite stn srt SUE farea pavimentului de mozaic s-2 putut trece 1 ‘cercetarea infrastructw . P 1 fata care sint principalele rezultate : ‘ Pe scurt fats care sint prinibiie ediitare au dus Ut descoperirea at 00 @ Pa Feraride meeaieiprenriuczis. Tntrucit, x fost posibua sl eae ‘a dou mici casete, s-a at de cultura ‘ind epriu “is. “aicului se gisea un strat de cutturd dé 0.9008 contini stabill cl peste suprafata mocalculul eer | romane tmpurit, De asemenea, 2% Bes ce aparjineau unor amfore ceraice ce paren anny ator et neta de rural a fou ars—ceen ¢ denota cf locuinta din care faicea parte aceasta pardoseali de mozaic a i 2 ernic incendiu. a TT atte past a Pore ryaie era compusa dintr-uh panoa de tonne areptunghi ape patra tncite de 3,08 $1 2,70 m, totalizind suprafata de aprosimae Bae pasracats ie taecae crarreurat aialy aerele de calear alb, marmurd albS de dimen= sfunt mat marl, sist verde, cdiimldi rosle si plate albaide riu, de forme foarte neregulate. Or= namentatia sa era destul de simpli dar nu lipsita de rafinament. In cimpul de_pietricele de marmiura si de ¢ a an fost inserise trei chenare dreptunghiulare de edrdmidat rosie. Intre primul i al dollea chenar, numerotate din exterior, se alla ca ornament motivul de valuricu= Prine seat Coltcmele de aunda ettusca~ sau ,cline alergind: *, obtinul, dim pietricele de sist aoc a rlila carbate ale oraamentului de valuri au fost, separate de.prietricelele ‘cimpului prin benzi de plumb Inte de ¥ mm, mascate cu grid si care trebulese con iderate drept un arti tehnic menit. si usureze asezarea tesserelor (fig. 2) lobed 6 roveta, partial distrusa, amplasata intr-un mle cimp de cdrdmidit rosie, conturaté si acedéta ce engl dle plumb, constituia emblema mozaculul. Cinel petale ornarmentalesiai 10 sau 12 din cite vor fi fost initial, prezinta variate motive decorative. Do fost impiirtite in lunuime, o jumatate find realizaté din pietricele de Amida rosle Lar cealal din pietricele albe; alta este intretaiata in curm {rei bens subtirl de euloare rosie far a \ sensul kitimil dintre care eel din” pare parte astfel ineit ne putem — ‘ieo \umpluturd de edrdimidi rosie — folosite sint de forma neregulal ‘ n ( emblema a fost lucra cu atengie spectali, Inspre estremititi x practica folosirii piet de riu rotunde, implanta atul expeditiv, procedeu de trataré spect aic. Intrucit in eursul si patra, de culoare alba si rosi mijloc este rosu. Dintr-o cineca pet < da seama de orn: ntatia aceste T a ita miarginiti cu bueiti de pl au dimensiuni mai mici, si sint ‘ pentru portiunile marginale. dinspre rafetclor de mo: turii a aparut sio haghets d ‘ , pa: Set a coe ut sf 0 hale mar yosidil ca inspre perete, la margine, p menul si fi fost inconjurat de un frumo: jc marmura alba’, Deoarece a fost meet demontarea suprafetei de mozaic si transportar esteia la muzeny s+ nunt si infrastructura constructiva a p tului. Cu acest prilej, s+ festsare ici te et u descrierea y > face Vitruvius’ in privinta felutul fi) Midas wediiiclor' st tehniciloride’ construciie¥ greco-clenisticet 2 Ee hi a se anter Stich peste un nivel maf vechi de dirimaturd, construetorul din veehlme de la G ortar de egalizare, de 7 S$ em (fig. 5). Deasupra acestuia au fost G5e * CL P. Gauckler, RE, XVI, 1, col musioum opus, DA, V1, 2, p. 2090, 2104; V. Ve LOReRity He, XVI bol. 54H vert of 1 Dherchi, Mocaicrile omane din Apu Gon * GIconomu, op. cit... p. 4. si comunicari, (Apulum), 1111, 1961, BA, p. 1 ? Vitruvius, De are \ uvius, De archilectura, V1; cf. §l Vitruviu, Despre arltitecturd, BA, 1 309-310, p. 326. 6 de plumb drept cofraj pentru | * Desi la Vitruvius nu se 1 = V us recomanda benzile mee peepee mal complicate aceasta tehnied se intilneste si In epoca } ween Cou sas, Mosaics from Pella, in La mosalque greeo-romaine™, ernationaux du Centre national de la recherche cease "54 : PTAOYWZ OW Wyn Non ee GL 00 ATTY.Ladblochéte de calsar lipite eu lul st ingrijit imbinate, ce formears Vitrudlus fl numeste sfatunren. Pest acesta s-a turnat un alt strat di cele si micl fragmente de ciob i i entt'o pesto sau piecelan’. in sfirsit un vitim nivel de mort ‘italic ai infipt pietrice Yitruyius il numeste nucleus constituia patul-im care s | henvile de plumb®. ‘Aceasti{ infrastructura de aproape jumat: olay un recipient mare de piatra dc |, s¢ sista 1a 0,90 tp adincime, accasta cituindu-se apro si totodatd lingd tarsinea unui vid din blocuri de c= lespezi mari de piatra, ovale la exterior si dreple in partea dinspre Gloril 4 obtinuto finting cu interiorul neted, de forma dreptun- idu-se putul adine de 12 m s-au a laamine pentru viitor de stabilit c&rai cult sau cHrei zettati erau consacrate monumnentele de care ne-am ocupat mai inainte. 1 1 oO pupa It. Vulpe si altii, altarele de la Popesti, Poiana, Bucuresti—Mihal Vods, Viadieess ete. pot fi puse in legaturit cu cultele solare}?, dupa D.P- Dimi troy, suprafe}ele de Tt deta ‘Seu thopolis, mai ales cele pictate cu serpi, erau destinate cenltnfut casei. “8 - Daci& addugam si altarul din mormintul de la Fintinele sipiesa de la Zinnicea, acestea se raporteazd st la cultul mortilor# 4 a sie 3 Dostace, toate observatiile care au fost enunjate mal susimm pot 8v93; im totulitatea tor, racter defini e« ‘irul tot mai mare de descoperiri dealtare in -agezarile un caracter definitiv. Deocamdaté, numérul é q ee ee ormaiitele geto-daelee elt, si cele traci nes;destehan de Unetela a= seallzarogranullas > orpust al aeestora cu conelizlle de rigoare privind ummed eu carae ce zi ee tei civilizatiei clenistice, de factura superioara, asupra cultarit mal dt + hilor in cea de a, doua epock a fierulut 1 ot =e tint ae au lug “ag recherches akchéotogiques entreprise ses een e uaulir le caractire cles relations) a