Sissy: Ai mâncat? Brandon: Nu. Sissy: Păi și nu ți-e foame? Brandon: Nu.
Sissy se așează lângă el.
Sissy: Mă iei în brațe?
Brandon o ia în brațe.
Brandon: Nu o să și-o mai tragă cu tine vreodată. I-ai lăsat
mesaj, nu? Nu te-ai putut abține. Mă dezguști. Sissy: De ce dracu’ ești așa de supărat? Brandon: De ce dracu’ sunt așa de supărat? E șeful meu. Te-ai culcat cu el după 20 de minute și acuma îl suni. Care-i problema ta? Știi că are o familie, nu? Știi că are o familie? Sissy: Nu... Brandon: N-ai văzut verigheta? Sissy: Nu... Brandon: Minți. Sissy: Îmi pare rău... Brandon: Mereu îți pare rău. Sissy: Păi dacă... Brandon: Asta e tot ce spui mereu. Sissy: Măcar îmi cer iertare! Brandon: Încearcă să faci ceva în legătură cu asta. Acțiunile contează, nu cuvintele. Sissy: Îmi pare rău! Îmi pare rău... am dat-o-n bară... nu sunt perfectă, fac greșeli, dar încerc. Brandon: Unii oameni o dau în bară mereu. Las-o așa... Chestia asta nu funcționează... evident. Va trebui să-ți găsești alt loc să stai. Sissy: N-am unde altundeva să merg. Nu e despre șeful tău. Mereu te supăr și nu știu de ce. Brandon: Nu... m-ai prins. M-ai băgat într-un colț și m-ai prins în capcană. “N-am unde altundeva să merg.”. Ce rahat înseamnă asta? Sissy: Ești frate-miu. Brandon: Și ce? Asta înseamnă că sunt responsabil pentru tine? Sissy: Da. Brandon: Nu, nu-s. Sissy: Ba normal că ești! Brandon: Nu, nu sunt. Nu eu te-am născut, nu eu te-am adus în lumea asta. Sissy: Ești frate-miu, sunt soră-ta, suntem o familie. Trebuie să avem grijă unul de celălalt. Brandon: Tu nu ai grijă de mine. EU îmi port singur de grijă! Sissy: ÎNCERC! Încerc să te ajut… Brandon: Cum mă ajuți, eh? Cum mă ajuți? CUM MĂ AJUȚI? Uită-te la mine! Cum mă ajuți? Vii aici și ești o pacoste, înțelegi asta? Ești o povară! Nu faci decât să mă tragi în jos! Cum mă ajuți? Nici nu ești în stare să cureți după tine! Nu te mai victimiza! Sissy: Nu mă victimizez, dar dacă plec, nu voi mai auzi de tine niciodată. Nu crezi că asta e trist? Nu crezi că e trist ca dracu’? Ești frate-miu! Brandon: De ce trebuie să fii mereu așa dramatică? De ce mereu e sfârșitul lumii? Sissy: Nu sunt dramatică, ce dracu’? Încerc să vorbesc cu tine! Brandon: N-am chef să vorbesc. Încearcă să nu vorbești, încearcă doar să asculți sau doar să gândești! Sissy: Da, uite cât de bine merge asta pentru tine. Ești cât se poate de ok! Brandon: Am un apartament! Sissy: Mamă, cât de tare! Un apartament! Cât de mișto! Ai un job și un apartament, ar trebui să fiu ca tine! Brandon: Măcar sunt responsabil pentru ceea ce am! Măcar nu depind de oameni în fiecare minut! Tu, în schimb, ești dependentă! Ești un parazit! Sissy: Nu ai pe nimeni, nu ai pe nimeni – mă ai pe mine și pe șeful tău pervers! Brandon: Ți-ai tras-o cu șeful meu pervers, asta ce te face pe tine? Sissy: N-am chef de teorie sexuală, Brandon, în niciun caz de la tine! Brandon: Mă rog. Mă duc afară. Sissy: Super. Și după te întorci și avem aceeași conversație de căcat. Brandon: Nu. Te muți. Sissy: Și să nu mai aud de tine niciodată?