Sunteți pe pagina 1din 56

Acceleratia pistonului este nula acolo unde: Acceleratia pistonului inregistreaza valori extreme in pozitia mecanismului motor: Apa

de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului naval lent de propulsie este utilizata in racirea urmatoarelor: Apa de mare aspirata de peste bord in scopul racirii motorului naval lent de propulsie este utilizata in racirea urmatoarelor:
Aprecierea rapida a st rii tehnice a unui motor pe baza analizei gazelor de ardere poate folosi drept criteriu de evaluare culoarea gazelor arse evacuate. Prezen a unei culori nchise a gazelor evacuate are drept cauz :

mng_q3021.mht mng_q3011.mht

mng_a3021.mht mng_a3011.mht Viteza pistonului este maxima; La punctele moarte; Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompresoarele si apoi este deversata peste bord; Aerul de supraalimentare, racitoarele de ulei si apa tehnica, generatorul de apa tehnica, lagarele liniei axiale, electrocompresoarele si apoi este deversata peste bord; Arderea unui amestec bogat n combustibil; Aprinderea va fi intarziata; Decalajul m surat ntre momentul nceperii debit rii de combustibil i momentul cnd pistonul motorului ajunge la p.m.i.; Presiunea gazelor din cilindru peste valori normale, cu o temperatura diminuata a gazelor de evacuare; Da; Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fara cap de cruce; Etansarea la apa intre camasa si blocul cilindrilor; Intindere, datorata presiunii gazelor si incovoiere, datorata fortei normale. Intindere n = constant; Dependenta dintre putere si turatie, in conditiile injectarii cantitatii de combustibil

Atunci cand combustibilul este injectat in cilindru prea devreme:


Avansul pompei de injec ie reprezint :

Avansul prea mare la injectia combustibilului este indicat de: Baleiajul in contracurent poate fi in bucla inchisa: Boltul pistonului este organul care are urmatorul rol functional: Camasa cilindrului din figura SA 21 prezinta inele de etansare la partea inferioara (O-ring). Acestea servesc la: Camasa cilindrului este solicitata la: Capul bielei este solicitat in principal la: Caracteristica de consum orar de combustibil pentru MAC se ridica in conditia: Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) reprezinta:

mng_sa21.gif

Caracteristica puterii nominale Pe nom=f(n) repre-zint :

Care dintre enuntarile de mai jos sunt valabile pentru sistemul de turbosupraalimentare consacrata: Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa referitor la sistemul de ungere:
Care este cel mai frecvent mod de utilizare al filtrelor automate cu autocur ire n instala iile de ungere a MP:

pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului; Dependen a dintre putere i tura ie, n condi iile inject rii cantit ii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaz to i indicii tehnici de exploatare ai motorului; Turatia turbinei este dependenta de sarcina motorului; Are tanc de compensa; Sunt utilizate ca filtre principale; Forma capului pistonului; Atomizare redusa; consum mare de putere pentru pompare; Uzura la lagarele motorului; Presiunea de deschidere; Abraziva; Etanseaza partea superioara a cilindrului si preia forta de presiune a gazelor, pe care, prin intermediul prezoanelor de fixare, le transmite blocului cilindrilor; Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si alfa-metil -naftena, care are aceleasi proprietati la autoaprindere ca si combustibilul dat; Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal si alfa-metil -naftena, care are aceleasi proprietati la autoaprindere ca si combustibilul dat; Procentul volumic de cetan dintr-un amestec de cetan normal i -metil naften , care are acelea i propriet i la autoaprindere ca i combustibilul dat; mng_a4096.mht

Ce element este uzual utilizat pentru generarea turbulentei in cilindrul motorului diesel: Ce implica vascozitatea combustibilului greu: Ce indicatii da continutul de Sn, Pb, Cu, Al din uleiul de ungere:
Ce se regleaz la injector pe bancul de prob :

Ce uzura produce cenusa din combustibilul greu: Chiulasa este organul motorului care indeplineste rolul: Cifra cetanica a combustibililor navali reprezinta:

Cifra cetanica a combustibililor navali reprezinta:

Cifra cetanic a combustibililor navali reprezint :

Coeficientul de elasticitate al tirantului

mng_n4096.mht

este: Coeficientul gazelor arse reziuduale se determina: Conform schemei din figura CC 20 si a diagramei alaturate, solutia de acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton (notata cu ) prezinta: Continutul de sulf din combustibilul greu produce:
Controlul arborelui cuprinde opera ii extrem de importante. n figura EXPL 19 este redat procedura de:

mng_n1049.mht mng_cc20.jpg

mng_a1049.mht O influenta pozitiva asupra rezistentei la oboseala; Scaderea temperaturii punctului de roua din gazele evacuate; M surare a jocului radial n lag rul de pat cu sonda arpe; Incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul o-o si incastrata in picior si cap pentru planul c-c;

mai_expl19.gif

Corpul bielei este supus, in principal, flambajului, care se produce in doua plane: cel de oscilatie a bielei o-o si cel de incastrare a acestuia c-c (fig. CC 13). Precizati modul de schematizare a bielei, in vederea efectuarii calcului la flambaj: Cresterea presiunii de supraalimentare conduce la cresterea raportului de comprimare: Cresterea presiunii din carter indica: Cu simbolizarea cunoscuta pentru volumul lucrarilor de reparatii navele: RT-revizie tehnica, RC1-reparatia curenta numarul 1, RC2-reparatia curenta numarul 2, RKreparatia capitala, precizati care este ordinea de efectuare a ciclurilor de reparatie la nave:
Cu simbolizarea cunoscut pentru volumul lucr rilor de repara ii navele: RT-revizie tehnic , RC1-repara ia curent num rul 1, RC2-repara ia curent num rul 2, RK-repara ia capital , preciza i care este ordinea de efectuare a ciclurilor de repara ie la nave:

mng_cc13.jpg

Nu; Arderea, griparea sau uzura segmentilor; RT, RC1, RC2, RK;

RT, RC1, RC2, RK;

Daca ferestrele de evacuare si ferestrele de baleiaj au aceeasi inaltime, se poate face asimetrizarea diagramei de schimb de gaze prin: Daca in racitorul de aer de supraalimentare temperatura aerului scade sub temperatura mediului ambiant, apare condensarea apei din aer?

Clapeti montati pe traseul de aer de supraalimentare? Da;

Daca laina de la capul bielei unui motor in patru timpi este mai groasa decat cea originala, noul raport de comprimare:
Dac laina de la capul bielei unui motor n patru timpi este mai groas dect cea original , noul raport de comprimare:

Operatiunea este imposibila; Opera iunea este imposibil ; Temperatura redusa la sfarsitul comprimarii; Temperatura redusa la sfarsitul comprimarii; Temperatur redus la sfr itul comprim rii; Raportul dintre prima forta si a doua;

Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze poate fi: Daca motorul rateaza pornirea, una din cauze poate fi:
Dac motorul rateaz pornirea, una din cauze poate fi:

Daca se considera sarcina critica de flambaj a tijei pistonului motorului in doi timpi si sarcina reala de flambaj (forta de presiune maxima a gazelor din cilindru), atunci coeficientul de siguranta la flambaj este:
Dac virorul este cuplat i arborele cotit nu se vireaz sau se vireaz greu, care dintre cauzele enumerate nu are leg tur cu problema men ionat :

Robine ii buteliilor de lansare nu sunt deschi i sau presiunea aerului este mic ; Proportional cu cantitatea de caldura degajata prin arderea combustibilului si preluata de uleiul de ungere; mng_a4095.mht In tubulatura de combustibil si in pompe a patruns aer; Func ionarea ideal a motorului se situeaz n zona A, iar func ionarea n zona B este permis intermitent, pentru o durat limitat de timp; Functionarea ideala a motorului se situeaza in zona A, iar functionarea in zona B este permisa intermitent, pentru o durata limitata de timp; Cand supapa 8 se ridica de pe scaun, tensiunea din arcul ei 7 se transmite arculuidisc 5, care obliga bilele 4 sa se deplaseze pana in zona mediana a locasurilor, unde se inverseaza inclinarea suprafetei pe care se sprijina bilele, comprimand arcurile de

Debitul pompei de circulatie ulei este:

Deformatia liniara a tirantului este: Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul nu porneste:
Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea regimului de func ionare a sistemului de propulsie naval . Care dintre formul rile urm toare reprezint o interpretare corect diagramei:

mng_n4095.mht
mai_expl6.gif

Diagrama din figura EXPL 6 permite stabilirea regimului de functionare a sistemului de propulsie navala. Care dintre formularile urmatoare reprezinta o interpretare corecta a diagramei: Dispozitivul de rotire a supapelor (rotocap) prezentat in figura SA 35 se bazeaza pe:

mng_expl6.gif

mng_sa35.gif

Durata procesului de comprimare la un motor in 4 timpi este: Etapa I din figura PT 8 corespunde: Expresia exacta a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este: Fanta segmentului la motaj se calculeaza: Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia: Figura CC 32 prezinta structura de rezistenta a unui motor naval lent si anume blocul coloanelor si rama de fundatie. Precizati numarul pozitiei care indica montantii: Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer RND90. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte: Figura CC 8 prezinta solutii de montaj pentru boltul pistonului; aceasta este: Figura DIN 7 prezinta generic incarcarea manivelei, solicitata de fortele de inertie a maselor n miscare de rotatie. Cu notatiile uzuale, acestea sunt: Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de

mng_n1074.mht mng_pt8.jpg mng_n3034.mht mng_n4035.mht mng_cc1.gif

echilibrare (poz. a); din momentul respectiv, incepe rotirea corpului 1 impreuna cu supapa, care este antrenata prin sigurantele 2; la asezarea suprafetei pe scaun, arcurile-disc sunt descarcate si bilele revin in pozitia initiala, sub actiunea arcurilor de echilibrare 3 (poz. b); viteza de rotatie imprimata supapei creste cu turatia motorului si cu elasticitatea arcului-disc; mng_a1074.mht Evacuarii libere a gazelor din cilindrul mtorului in doi timpi; mng_a3034.mht mng_a4035.mht Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera; 3;

mng_cc32.gif

mng_cc36.jpg

6-traseu de evacuare dinspre ferestrele de evacuare; 12-traseu de admisie spre ferestrele de baleiaj; 13-brau de etansare; Bolt flotant atat in piciorul bielei cat si in umerii pistonului; mng_a3042.mht

mng_cc8.gif mng_din7.jpg

mng_expl4.gif

Variatia liniara a puterilor indicate si efective, constanta puterii pierdute pentru invingerea rezistentelor proprii ale motorului si variatia

performanta ai motorului si sarcina in conditiile mentinerii constante a turatiei; se constata:


Figura EXPL 4 prezint caracteristica de sarcin a motorului. Aceasta indic dependen a dintre indicatorii de performan ai motorului i sarcin n condi iile men inerii constante a tura iei; se constat : mai_expl4.gif

asimptotica catre valoarea 1 randamentului mecanic; Varia ia liniar a puterilor indicate i efective, constan a puterii pierdute pentru nvingerea rezisten elor proprii ale motorului i varia ia asimptotic c tre valoarea 1 a randamentului mecanic; PUA-pompa de circulatie ulei, articulata pe motor; PPU-electropompa de preungere; PMpompa manuala, care dubleaza PPU, utilizata si pentru manipularea uleiului; Pneumatic de instalatia de automatizare;

Figura SA 11 prezinta schema sistemului de ungere a unui motor auxiliar. Precizati destinatia pompelor de ungere: Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Valvula termoregulatoare VTR-MP este comandata de: Figura SA 36 indica sistemul de distributie a gazelor pentru un motor in doi timpi. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile: Figura SA 4 prezinta instalatia de separare a unui motor in doi timpi functionand cu combustibil greu. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie pentru un motor lent reversibil. Sistemul mai realizeaza si protectia motorului prin intermediul dispozitivului E, care are interceptii cu instalatia de ungere, apa de racire pistoane si apa de racire cilindri. Reducerea presiunii intr-unul din sistemele anterioare are drept consecinta: Figura SA 7 prezinta un separator purificator si transformarea necesara pentru a deveni clarificator. Diferenta dintre cele doua consta in:

mng_sa11.gif

mng_sa26.gif

mng_sa36.gif

Baleiaj este simetric in bucla deschisa;

mng_sa4.gif

Separatoarele functioneaza in serie, primul fiind purificator, al doilea clarificator Intreruperea debitarii de ulei prin distribuitorul F spre dispozitivul G de blocare a alimentarii cu combustibil a MP

mng_sa42.gif

mng_sa7.gif

Separatorul purificator dispune de un disc gravitational care joaca rolul unei diafragme regulatoare de debit, disc care la separatorul clarificator este inlocuit cu un disc de stopaj, apa separata fiind eliminata odata cu impuritatile

Forta de inertie a maselor cu miscare de rotatie este: Forta tangentiala se determina cu relatia Functionare incorecta la instalatia de ungere mecanism motor: Gazele evacuate au culoare inchisa: Gradul de neuniformitate al momentului motor monocilindric si cel al motorului policilindri se afla in relatia: Gradul de umplere al cilindrului reprezinta: In bilantul energetic al motorului are loc urmatoarea relatie: In caracteristica de elice corspunzatoare unei instalatii de propulsie navala cu transmisie directa de la motor la propulsorul cu pas fix din figura EXPL 3, prin variatia rezistentei la inaintare a navei, avansul relativ al elicei LAMBDAel se modifica, astfel incat caracteristica de elice isi schimba atat pozitia, cat si forma. Astfel:
n caracteristica de elice corspunz toare unei instala ii de propulsie naval cu transmisie direct de la motor la propulsorul cu pas fix din figura EXPL 3, prin varia ia rezisten ei la naintare a navei, avansul relativ al elicei Pel se modific , astfel nct caracteristica de elice i schimb tt pozi ia, ct i forma. Astfel:

mng_n3059.mht mng_n3058.mht

mng_a3059.mht mng_a3058.mht Scade presiunea uleiului de ungere; Supapele de refulare ale pompei de injectie nu inchid corect; Primul este mai mare decat al doilea;

mng_n1050.mht mng_n5017.mht mng_expl3.gif

mng_a1050.mht mng_a5017.mht Prin cresterea rezistentei la inaintare a navei (datorata cresterii imersiunii, a intensitatii vantului si a valurilor, a remorcarii, a acoperirii carenei cu vegetatie s.a.m.d.), viteza navei si avansul relativ se reduc si, la aceeasi turatie, elicea absoarbe un moment Mel si, respectiv, o putere Pel mai mari; Prin cre terea rezisten ei la naintare a navei (datorat cre terii imersiunii, a intensit ii vntului i a valurilor, a remorc rii, a acoperirii carenei cu vegeta ie .a.m.d.), viteza navei i avansul relativ se reduc i, la aceea i tura ie, elicea absoarbe un moment Mel i, respectiv, o putere Pel mai mari; 4- tirant; 5- bolt pentru strangerea piulitei; 5-piciorul bielei presetupa tijei pistonului; 8- boltul capului de cruce; 4- canal de ulei pentru ungere maneton; 7iesire apa de la racire pistoane; 3- canal pentru racirea pistonulu; 6-glisiera; Racirea aerului de baleiaj si supraalimentare in doua trepte; 6-patina unilaterala; Verificare a paralelismului axelor lag relor bielei; Diagrama universal de frngere

mai_expl3.gif

In figura 41: In figura CC 16 In figura CC 43: In figura CC 46: In figura CC 48: In figura CC 49:
In figura EXPL 11,a este redat procedura de: n figura EXPL 16 avem:

mng_cc41.jpg mng_cc16.jpg mng_cc43.gif mng_cc46.jpg mng_cc48.jpg mng_cc49.jpg


mai_expl11.gif mai_expl16.gif

n figura EXPL 2 este reprezentat familia de curbe care definesc caracteristicile de tura ie ale unui motor naval. Se disting, astfel, urm toarele caracteristici de tura ie:

In figura EXPL 16 nivelul de ulei in tancul 6 trebuie sa fie: In figura EXPL 18- instalatia de racire cilindri: In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale unui motor naval. Se disting, astfel, urmatoarele caracteristici de turatie:

mng_expl16.gif mng_expl18.gif mng_expl2.gif

Intre 0,6 - 0,9 m; 2- pompe de circulatie; 3-pompa de preancalzire; Caracteristica externa de putere maxima (de putere maxim-maximorum)-curba 1; caracteristica externa de turatie limita-curba 2; Caracteristica extern de putere maxim (de putere maxim-maximorum)-curba 1; caracteristica extern de tura ie limit -curba 2; Temperatura maxima de incalzire a combustibiluilui 150 grd C; Reparare a scaunului de supap ; Temperatura de saturatie este de 40 grd C daca presiunea de supraalimentare este de 2 bar, umiditate relativa de 80%, iar temperatura mediului ambiant este de 30 grd C; Miscarile efectuate de parghiile sistemul de comanda, atunci cand de la maneta de combustibil se comanda marirea turatiei; 1-postul de comanda din timonerie (comanda navei); 2-postul de comanda central din PCC, care permite comanda si supravegherea motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM; 1- postul de comanda central din PCC, care permite comanda si supravegherea motorului si a celorlaltor agregate si instalatii din CM; 2postul de comanda din timonerie (comanda navei); Duza i acul, tiftul de centrare, tija mping toare; Mi c rile efectuate de prghiile sistemul de comand , atunci cnd de la maneta de

mai_expl2.gif

In figura EXPL 20-tabel cu parametri functionali: In figura EXPL 22:

mng_expl20.gif
mai_expl22.gif

n figura EXPL 22 poate fi identificat procedura de:

mng_expl22.gif

In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru un motor in doi timpi naval. Sageata cu linie continua marcheaza: In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, in care toate manevrele pot fi executate din postul de comanda situat in compartimentul masini, sau de la distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem: In figura EXPL 27 este prezentata schema de comanda si supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, in care toate manevrele pot fi executate din postul de comanda situat in compartimentul masini, sau de la distanta, din timonerie. Cu notatiile din figura, avem:
n figura EXPL 29, pozi iile 5, 6 i 7 reprezint n ordine: n figura EXPL 34 este prezentat un sistem de comand a tura iei, pentru un motor n doi timpi naval.

mng_expl26.gif

mng_expl27.gif

mng_expl27.gif

mai_expl29.gif mai_expl34.gif

S geata cu linie continu marcheaz : n figura EXPL 35 este prezentat schema de comand i supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, n care toate manevrele pot fi executate din postul de comand situat n compartimentul ma ini, sau de la distan , din timonerie. Cu nota iile din figur , avem:

mai_expl35.gif

In figura EXPL 7: In figura MAI 3, ce proces marcat de linia de are loc: In figura PT 13 se prezinta schema sistemului de turbosupraalimentare consacrata pentru un motor in patru timpi. Rolul racitorului intermediar de aer este umatorul: In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura f indica: In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figurile c si d indica: In figura PT 6 se prezinta diagrama circulara a fazelor de distributie pentru un motor diesel in patru timpi. Fazele notate cu I si IX reprezinta, respectiv: In figura SA 15, pozitia 9 este dispozitivul de protectie a motorului principal. Valvula 8 este pozitionata pe tubulatura 10 de la apa de racire pistoane a dispozitivului de protectie, astfel incat: In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor: In figura SA 20 este prezentata:

mng_expl7.gif mng_pt3.jpg mng_pt13.gif

combustibil se comand m rirea tura iei; 1-postul de comand central din PCC, care permite comanda i supravegherea motorului i a celorlaltor agregate i instala ii din CM; 2postul de comand din timonerie (comanda navei); La sarcina de 75% presiunea medie efectiva este de 10 kg/cm^2; Destinderea gazelor de ardere; Cresterea densitatii aerului la intrarea in cilindru;

mng_pt14.jpg

mng_pt14.jpg

mng_pt6.jpg

Sistem de supraalimentare pentru motoarele in patru timpi a carui flexibilitate este asigurata de clapetul B2, care este deschis pentru sarcini de peste 50%, asigurandu-se optimizarea functionarii la sarcini partiale mici; Supraalimentare in serie, in prima solutie treapta a doua de supraalimentare fiind realizata in incinta de sub piston, iar in a doua solutie intr-o pompa de baleiaj; Destinderea si injectia de combustibil;

mng_sa15.gif

Daca presiunea in subsistemul de racire mentionat scade, se intrerupe alimentarea cu combustibil a motorului; 1-motor; 3-filtru; 4-pompa de circulatie; 6valvula termoregulatoare; O pompa de ungere cilindri, pentru care miscarea de rotatie a camelor, obtinuta de la un mecanism cu clichet actionat prin intermediul unui brat reglabil in functie de sarcina de la arborele de antrenare;

mng_sa17.gif mng_sa20.gif

In figura SA 34 sunt indicate cateva sisteme de distributie a gazelor la motoarele in patru timpi. Solutia SA 34,a este specifica: In figura SA 43- instalatia de transfer si separare combustibil: In figura SA 45 -instalatia de aer de lansare MP: In figura SA 5 racitorul aerului de supraalimentare este compus din: In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil: In ipoteza miscarii circular uniforme a manivelei, acceleratia acesteia se compune din:
n metoda compens riii uzurii prin piese intermediare este important s evalu m strngerea real Sr, pornind de la valoarea strngerii efective S. Strngerea real este dat de rela ia de mai jos; s-au notat cu Rf max, Ra max -n l imea maxim a micro-neregularit ilor fusului, respectiv alezajului, kf, ka -coeficien ii de integrare a rugozit ilor fusului, respectiv alezajului dup mbinare:

mng_sa34.gif mng_sa43.gif mng_sa45.gif mng_sa5.gif mng_sa6.gif

Mecanism de distributie cu supape suspendate (montate in chiulasa), al carui arbore de distributie este plasat lateral; 6- pompa alimentare separator de MDO; 7incalzitor de HFO; 2-electrocompresor; 4-compresor auxiliar; Doua trepte, ambele racite cu apa tehnica; 5-robinet cu trei cai; 6- filtru; 9- pompe de inalta presiune; Acceleratia normala (centripeta);

In motorul diesel in patru timpi supapa de admisie se deschide: In motorul diesel, procesele de admisie, comprimare, ardere cu destindere si evacuare sunt realizate prin: In perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaza prin urmatoarele:

Inainte de p.m.i. si se inchide dupa p.m.e.; Doua rotatii ale arborelui cotit la motorul in patru timpi; Uzura poate fi privita ca o continuare a prelucrarii pieselor, fiind necesara obtinerea ajustajelor, microgeometriei si structurii superficiale optime pentru functionarea normala a motorului; Uzura poate fi privit ca o continuare a prelucr rii pieselor, fiind necesar ob inerea ajustajelor, microgeometriei i structurii superficiale optime pentru func ionarea normal a motorului; Bilantul masic; O intindere suplimentara si o comprimare suplimentara;

n perioada de rodaj a unui motor naval, uzura se caracterizeaz prin urm toarele:

In procesul de ardere al combustibilului se respecta: In timpul functionarii motorului, tirantii si ansamblul partilor stranse de acestia sunt

10

supuse, fata de situatia de montaj, respectiv la: In timpul procesului de comprimare are loc un schimb de caldura permanent intre amestec (incarcatura proaspata + gaze reziduale) si peretii cilindrului; astfel:

Injectorul prezentat in figura SA 2 se deschide datorita presiunii combustibilului ce actioneaza asupra: La cresterea turatiei motorului, exponentul politropic mediu de comprimare: La motoarele in patru timpi se aplica, in mod predominant, distributia cu supape, datorita: La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste La un motor diesel in patru timpi, supapa de evacuare ramane deschisa pana dupa p.m.i. si cea de admisie pana dupa p.m.e. in scopul: La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in V, distanta unghiulara intre camele de admisie este: La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele de evacuare este: La un motor in 4 timpi supraalimentat, procesul de evacuare cuprinde: Lagarul palier (fig. CC 32) este reprezentat de pozitia 4. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt valabile: Lucrul mecanic de pompaj este:

mng_sa2.gif

In prima parte a procesului temperatura medie a peretilor cilindrului este mai mare decat temperatura incarcaturii proaspete, aceasta primind de la peretii cilindrului caldura, iar dupa atingerea punctului de adiabatism, odata cu continuarea cursei pistonului spre p.m.i., temperatura incarcaturii proaspete devine mai mare decat temperatura medie a peretilor cilindrului, iar transferul de caldura se realizeaza dinspre amestec spre perete; Acului injectorului Creste, deoarece cantitatea de gaze scapate prin neetanseitati se reduce, ceea ce conduce la diminuarea transferului de caldura amestecpereti cilindru; Constructiei sale simple si bunei etansari a cilindrului, care se restabileste rapid dupa schimbarea gazelor; Valvulele de aer de pe butelii sunt inchise; Imbunatatirii umplerii cilindrului;

72 grd RAC; 36 grd RAD; 90 grd RAC; 45 grd RAD; Evacuare libera, evacuare fortata datorata pistonului si baleiaj; Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel inferior fiind continut in rama de fundatie; Pozitiv la motoarele supraalimentate ps > pev;

mng_cc32.gif mng_n1051.mht

11

Manevra de lansare cu aer comprimat a motoarelor lente de propulsie navala este initiata: Masa bilei se considera repartizata piciorului si capului acesteia, in proportiile aproximative: Masa grupului piston aferent mecanismului motor in patru timpi reprezinta: Mecanismul de distributie la motoarele in patru timpi este format din: Miscarea bielei mecanismului motor normal axat este: Momentul motor este: Motoarele auxiliare sunt alimentate cu apa de mare, conform schemei din figura SA 26, de catre: Motorul prezinta batai in functionare Motorul se opreste in timpul functionarii: Numarul de cicluri pe secunda la un motor in 4 timpi este: O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care Pe camasa cilindrului sunt practicate FB si FE, iar in cilindru se misca doua pistoane. Cum se considera baleiajul: Pe durata evacuarii gazelor din cilindrul motorului in doi timpi, se atinge regimul critic in curgerea gazelor, in una dintre urmatoarele situatii: Pentru acelasi motor, poate exista relatia: Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) se poate hFB = hFE: Pentru motoare in 4 timpi supraalimentate raportul de comprimare trebuie sa fie mai mng_n1027.mht mng_CC40.jpg

Prin actionarea manetei de lansare, fiind posibila doar atunci cand virorul este decuplat; 25% la picior si 75% la cap; Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor si boltului; Supape, arbore de distributie (arbore cu came), organe de transmitere a miscarii si arcurile supapelor; Plan-paralela; mng_n3063.mht mng_sa26.gif mng_a3063.mht Pompele de serviciu port PS, in stationare la cheu, iar in mars, prin ramificatia de legatura prevazuta cu o valvula de retinere VUL, din subsistemul de racire al motorului principal; Avansul la injectie este prea mare; Temperatura uleiului de ungere lagar de impingre este de 190 grd F; mng_a1027.mht 14-scut metalic; 15-stift fixare glisiera; 16glisiera; 17-laina ghidare patina pe directie axiala; 18-opritor al deplasarii axiale a patinei; 19-laina ghidare patina pe directie radiala; Echicurent; Intre momentul deschiderii ferestrelor de evacuare si cel al deschiderii celor de baleiaj; mng_n5025.mht mng_a5025.mht Da, dar se folosesc clapeti pe traseul de baleiaj; Da;

12

mic ca la motoarele in 4 timpi nesupraalimentate: Pentru obtinerea caracteristicii de functionare in gol:


Pentru ob inerea caracteristicii de func ionare n gol:

Pentru sitemul de baleiaj si supraalimentare in echicurent cu supapa, pentru un moror in 2 timpi exista: Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (1 - 5 - 4 - 3 - 2) si sens de rotatie stanga, ordinea de aprindere este: Perioada momentului motor policilindric este: Piciorul bielei este solicitat:

mng_n1054.mht

Se decupleaza motorul de frana si se masoara consumul orar de combustibil, in functie de turatie; Se decupleaz motorul de frn i se m soar consumul orar de combustibil, n func ie de tura ie; alfaDSE > alfaDSB; alfaISE < alfaAFB; (1 - 3 - 5 - 2 - 4);

Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri fata de axa pistonului se stabileste Precizati rolul arcului 5 montat cu cate un capat pe fiecare ax al pinionului si electromotorului din figura SA 41, corespunzatoare unui demaror electric cu mecanism inertial de actionare: Precizati succesiunea operatiunilor de reparare a capului pistonului care prezinta fisuri, conform figurii EXPL 14:

Raportul dintre perioada ciclului si numarul de cilindri; La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa; In conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si incarcarea sa termica; mng_sa41.gif Reducerea socului mecanic la intrarea in angrenare;

mng_expl14.gif

Preciza i succesiunea opera iunilor de reparare a capului pistonului care prezint fisuri, conform figurii EXPL 27:

mai_expl27.gif

In zonele fisurate sunt practicate gauri cu diametre suficient de mari pentru a putea cuprinde integral toate fisurile din zona respectiva; in aceste gauri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaza cu suruburi (fig. EXPL 14,a) sau sunt filetate; dupa montaj sunt asigurate cu stifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 14,b si c); n zonele fisurate sunt practicate g uri cu diametre suficient de mari pentru a putea

13

Presiunea specifica maxima pe fusul maneton: Presiunea specifica maxima pe fusul palier se determina cu relatia: Prin dispozitivul prezentat in figura EXPL 10 se realizeaza:

mng_n4059.mht mng_n4060.mht mng_expl10.gif

cuprinde integral toate fisurile din zona respectiv ; n aceste g uri se introduc dopuri din materiale termorezistente, care se fixeaz cu uruburi (fig. EXPL 27,a) sau sunt filetate; dup montaj sunt asigurate cu tifturi filetate sau ancore cu gheare (fig. EXPL 27,b i c); mng_a4059.mht mng_a4060.mht Verificarea paralelismului dintre axele celor doua lagare (fig. EXPL 10,a) si a perpendicularitatii acestora pe suprafeta laterala a capului, respectiv piciorului (fig. EXPL 10,b); Verificarea paralelismului dintre axele celor dou lag re (fig. EXPL 11,a) i a perpendicularit ii acestora pe suprafe a lateral a capului, respectiv piciorului (fig. EXPL 11,b); Umplerea cu apa a separatorului, in scopul reducerii pierderilor de combustibil in faza de descarcare Da; Da; Incepand cu ultima parte a cursei de evacuare si continuand in prima parte a celei de admisie; Motorul nu asigur i antrenarea unui generator electric (a a-numitul generator de arbore); atunci cnd exist acest generator, este necesar a fi luat n considera ie i puterea suplimentar corespunz toare; Motorul nu asigura si antrenarea unui generator electric (asa-numitul generator de arbore); atunci cand exista acest generator,

Prin dispozitivul prezentat n figura EXPL 11 se realizeaz :

mai_expl11.gif

Prin electrovalvula VCE2 din figura SA 8 se realizeaza: Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetria diagramei de schimb de gaze la motoarele in 2 timpi: Prin folosirea supapei de evacuare se obtine asimetrizarea diagramei de schimb de gaze la motoarele in doi timpi? Procesul de baleiaj la motorul in patru timpi se produce:
Punctul MP este identic cu punctul specific de func ionare continu maxim motorului M (engineds specified MCR), dac :

mng_sa8.gif

Punctul MP este identic cu punctul specific de functionare continua maxima a motorului M (engine's specified MCR),

14

daca: Puterea indicata a motorului se determina cu relatia: Racirea capului pistonului din figura CC 3 se realizeaza: Raportul dintre lungimea piciorului bielei si lungimea de sprijin a boltului pistonului in umerii acestuia este: Raportul Kp = Pexp/Pen reprezinta: Reactiile de ardere catenare se caracterizeaza prin: Schema de baleiaj din figura SA 37 pentru un motor in doi timpi prezinta solutia: Segmentii pistonului asigura etansarea reciproca camera de ardere-carter motor. Pentru aceasta, segmentul: Separatoarele de combustibil sunt agregate care realizeaza separarea amestecurilor de hidrocarburi, apa si impuritati pe baza Subsistemul de ungere al motoarelor auxiliare prezinta urmatoarele particularitati: Tancul de compensa al unuia dintre subsistemele de racire in circuit inchis cu apa tehnica este localizat: Temperatura de vaporizare a apei de mare in generatorul de apa tehnica este mai mica decat apa de racire cilindri si se modifica functie de vacuumul din generatorul de apa tehnica: Temperatura minima de montare a pistonului la montarea boltului este: Turatia minima de functionare a motorului este aceea: mng_n5016.mht mng_cc3.GIF

este necesar a fi luata in consideratie si puterea suplimentara corespunzatoare; mng_a5016.mht Cu apa de tehnica, vehiculata prin conducta poz. 6; Egala cu dublul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone; Coeficientul de sarcina; Cresterea vitezei de reactie chiar la temperatura constanta, numai datorita procesului de ramificare a lanturilor; Asimetrizarea evacuarii, datorita clapetilor rotitori prin care se elimina postevacuarea; Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata; Principiului separarii centrifugale, eliminand apa ce a mai ramas dupa separarea gravitationala si impuritatile Este de tipul cu carter umed, locul tancului de circulatie fiind preluat de baia de ulei; In pozitia cea mai inalta din subsistem; Da;

mng_sa37.gif

mng_n4029.mht

mng_a4029.mht Incepand de la care se amorseaza primele procese de ardere in cilindrul motor si de la care acesta este capabil sa furnizeze energie in exterior, pana la aceasta turatie el fiind antrenat de o sursa exterioara;

15

Tura ia minim de func ionare a motorului nmin este aceea:

Uleiul de ungere cilindri:

Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la: Utilizarea unui filtru dublu de combustibil din sistemul de alimentare continua a unui motor principal se recomanda, deoarece: Uzura prin aderenta se produce:

mng_cc2.gif

ncepnd de la care se amorseaz primele procese de ardere n cilindrul motor i de la care acesta este capabil s furnizeze energie n exterior, pn la aceast tura ie el fiind antrenat de o surs exterioar ; Este distribuit de ungatori si partial dispersat intr-o pelicula foarte fina de catre segmenti pe oglinda camasii, iar cealalta parte este consumat inevitabil in procesul de ardere; mng_a4012.mht Se poate efectua curatarea elementelor filtrante fara intreruperea functionarii motorului In urma functionarii pieselor la temperaturi ridicate, datorita vitezelor si presiunilor mari si a ungerii insuficiente (de obicei, intreruperea filmului de lubrifiant dintre suprafetele cuplei); n urma func ion rii pieselor la temperaturi ridicate, datorit vitezelor i presiunilor mari i a ungerii insuficiente (de obicei, ntreruperea filmului de lubrifiant dintre suprafe ele cuplei); Nula, obtinuta la punctele moarte; La diametre diferite, care cresc in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor; mng_a4021.mht mng_a5006.mht mng_a1009.mht mng_a1021.mht mng_a1057.mht mng_a1058.mht mng_a1059.mht mng_a1068.mht mng_a1082.mht mng_a1084.mht

Uzura prin aderen

se produce:

Valoarea minima deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele secundare este Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele segmentilor se prelucreaza mng_q4021.mht mng_q5006.mht mng_q1009.mht mng_q1021.mht mng_q1057.mht mng_q1058.mht mng_q1059.mht mng_q1068.mht mng_q1082.mht mng_q1084.mht

16

Alunecarea aparenta se determina cu relatia: Analiza procesului de admisie se face prin evidentierea pierderilor gozodinamice si termodinamice produse pe parcurs; astfel, avem:

mng_q1122.mht mng_q1124.mht mng_q1128.mht mng_q1132.mht mng_q3026.mht mng_q3012.mht mng_n5026.mht

mng_a1122.mht mng_a1124.mht mng_a1128.mht mng_a1132.mht mng_b3026.mht mng_b3012.mht mng_b5026.mht Pierderi gazodinamice, datorate rezistentelor de pe traseele de admisie si evacuare; pierderi termice, reprezentate de incalzirea incarcaturii proaspete datorita frecarilor de pe traseul de admisie, prin contactul cu gazele arse reziduale, ramase in cilindru din ciclul anterior; golirea incompleta a cilindrului motor; Lungimii finite a bielei; mai_ec6.gif

Atunci cand manivela s-a rotit cu 90o RAC, pistonul a efectuat mai mult de 1/2 din cursa pistonului, datorita:
Avansul relativ al elicei, parametrul variabil n cazul caracteristicii de elice corspunz toare unei instala ii de propulsie naval cu transmisie direct de la motor la propulsorul cu pas fix se define te cu ajutorul urm toarelor m rimi: Vel [m/s]-viteza apei n discul elicei, V [m/s]-viteza navei, w-coeficientul de siaj, -1 nel[s ]-tura ia elicei i Del [m]-diametrul elicei, prin rela ia:

Canalele de ungere practicate in bratele arborelui cotit al unui motor in patru timpi sunt destinate furnizarii de ulei catre: Cantitatea de aer retinuta in cilindru este: Capul pistonului poate fi concav, in scopul: Caracteristic pentru arhitectura camerei de ardere din figura PT 11 este: Caracteristica de sarcina a MAI navale indica:
Caracteristica de sarcin a MAI navale indic :

Lagarelor maneton; mng_n1055.mht mng_pt11.jpg mng_b1055.mht Cresterii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului; Existenta unei camere de ardere divizate; Variatia indicatorilor energetici si economici ai motorului, atunci cand turatia motorului se mentine constanta; Varia ia indicatorilor energetici i economici ai motorului, atunci cnd tura ia motorului se men ine constant ; Variatia puterii de exploatare a motorului in

Caracteristica puterii de exploatare reflecta:

17

Caracteristica puterii de exploatare reflect :

Caracteristicile puterilor partiale se obtin: Care dintre elementele urmatoare previne pomparea aerului de sub pistonul cu fusta lunga inapoi spre ferestrele de baleiaj in timpul cursei de destindere: Care dintre formularile urmatoare este cea corecta pentru descrierea realizarii ciclului motor: Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta, referitoare la jetul de combustibil injectat in cilindru: Care dintre urmatoarele metode este utilizata frecvent pentru ungerea lagarelor motorului diesel semirapid de putere redusa: Ce caracteristica a ciclului Otto se regaseste in ciclul diesel real dar nu si in cel diesel teoretic:
Centrarea cu strele se utilizeaz pentru:

functie de turatie; pe aceasta caracteristica, motorul trebuie sa functioneze sigur si economic, fara limitarea duratei de timp; Varia ia puterii de exploatare a motorului n func ie de tura ie; pe aceast caracteristic , motorul trebuie s func ioneze sigur i economic, f r limitarea duratei de timp; Injectarea cantitatii de combustibil pentru care firma constructoare garanteaza toti indicii tehnici de exploatare ai motorului; Fusta pistonului;

Procesul de transformare a energiei chimice continute in combustibil, prin care se produce forta necesara antrenarii mecanismului motor; Cu cat finetea pulverizarii este mai mare, cu atat penetratia jetului este mai mica; Ungere sub presiune;

Crestere rapida de presiune in timpul arderii; Verificarea alinierii liniilor de arbori; mng_b3060.mht mng_b3061.mht mng_b1107.mht Prevenirea exfolierii peliculei de lubrifiant dintre piston si camasa; Nu;

Componenta din biela a fortei rezultante este: Componenta normala a fortei rezultante este: Compozitia aerului se accepta: Conditia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din figura CC 5 se impune din urmatorul motiv: Conditiile de referinta pentru mediul ambiant T0 = 300 K si p0 = 100 kN/m2 pot fi respectate la incercarea motoarelor:

mng_n3060.mht mng_n3061.mht mng_n1107.mht mng_cc5.gif

18

Conform principiului al doilea al termodinamicii, randamentul termic al unui ciclu este: Constanta specifica a produselor de ardere se determina cu formula: Consumul specific indicat de combustibil se determina cu relatia:
Controlul bielei presupune efectuarea unui set de verific ri. n figura EXPL 13 avem schi at modalitatea de:

Raportul dintre lucrul mecanic al ciclului si cantitatea de caldura introdusa; mng_n1111.mht mng_n5015.mht
mai_expl13.gif

mng_b1111.mht mng_b5015.mht Verificare a alungirii urubului de biel ; Conduce la scaderea coeficientului de umplere, datorita scaderii volumului efectiv de incarcatura proaspata admisa in motor; Se reduce sarcina motorului si se mareste treptat debitul de apa de racire; Alimentata la presiune variabila; Creste; Cre te; Puterea dezvoltata la orice turatie este egala cu puterea consumata prin frecari mecanice si pentru antrenarea propriilor mecanisme si agregate; Puterea dezvoltat la orice tura ie este egal cu puterea consumat prin frec ri mecanice i pentru antrenarea propriilor mecanisme i agregate; Multiplu de patru;

Cresterea contrapresiunii la evacuarea gazelor are urmatoarele efecte asupra coeficientului de umplere: Daca din anumite motive motorul se supraincalzeste, atunci: Daca gazele evacuate din cilindrii motorului ajung direct in turbina de supraalimentare, atunci turbina este: Daca laina de la capul bielei unui motor in doi timpi este mai groasa decat cea originala, noul raport de comprimare:
Dac laina de la capul bielei unui motor n doi timpi este mai groas dect cea original , noul raport de comprimare:

Daca motorul functioneaza in gol:

Dac motorul func ioneaz n gol:

Daca un motorul are 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, atunci ordinele armonice pentru care subzista momentele de ruliu (rasturnare) sunt: Deplasarea instantanee a pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston Deschiderea supapei de siguranta montata pe chiulasa:

De la punctul mort interior la pozitia sa momentana; Supapa de siguranta reglata incorect;

19

Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul nu porneste:


Diagramele indicate dau informa ii directe asupra:

Compresia in cilindri este prea mica; mng_n3036.mht Evolu iei presiuni din cilindru; mng_b3036.mht mng_b3073.mht

Distanta dintre axa boltului capului de cruce si axa palierului se determina: Distributia manivelelor n jurul axei de rotatie prezinta un numar dinamic de solutii distincte, n functie de numarul de cilindri, dat de relatia: Expresia randamentului termic pentru ciclul teoretic cu ardere la volum constant si evacuarea caldurii, izocora este: Figura CC 2 prezinta schema de calcul a pistonului unui motor in patru timpi. Regiunea port-segmenti este solicitata la: Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta: Figura DIN 3 este specifica: Figura SA 39 prezinta urmatoarele variante de sisteme de lansare: Figura SA 40 prezinta:
Filtrele automate utilizate n instala iile MP sunt:

mng_n1014.mht

mng_b1014.mht mng_b4009.mht

mng_cc35.jpg mng_din3.jpg mng_sa39.gif mng_sa40.gif

Patru supape: doua de admisie si doua de evacuare; Motoarelor in stea; Invers fata de varianta a); modalitatea de utilizare a aceleiasi came a mecanismului de distributie si rotirea arborelui de distributie intr-o pozitie simetrica; Filtre de suprafa ; Incovoiere A patruns apa in ulei; Aerul admis in cilindri este prea umed; Amestec prea bogat in combustibil; Combustibilul contine un procent prea mare de apa sau apa patrunde in cilindru prin fisurile chiulasei; M surarea c derii fusurilor palier f r demontarea cuzinetului; Reglare joc cuzinet-fus palier cu laine; Curbele 2, 7, 6, 8 si 9;

Forta de presiune a gazelor solicita rama de fundatie la: Functionare incorecta la instalatia de ungere mecanism motor: Gazele evacuate au culoare alba: Gazele evacuate au culoare inchisa: Gazele evacuate au culoare inchisa:
Identifica i ce opera iune este prezentat n figura EXPL 18: Identifica i opera iunea din figura EXPL 21: mai_expl18.gif mai_expl21.gif

In cadrul reprezentarii grafice din figura EXPL 2 a fost inclusa si caracteristica de elice (curba 9), impreuna cu curbele 7 si 8 ale turatiilor extreme. Se defineste, astfel,

mng_expl2.gif

20

intreaga zona de functionare a motorului, aceste caracteristici fiind denumite si caracteristici functionale ale motorului naval, cuprinsa intre: In cazul folosirii clapetilor rotitori pe tubulatura de evacuare a motoarelor in 2 timpi, descoperirea ferestrelor de baleiaj se face dupa descoperirea ferestrelor de evacuare: In figura CC 26 se prezinta zona superioara a cilindrului unui motor naval modern, pentru care se cere valabilitatea unuia dintre raspunsurile urmatoare: In figura CC 29: In figura CC 3 se prezinta grupul piston pentru un motor naval lent. Precizati ce reprezinta reperul notat cu 1: In figura CC 6: In figura DIN 2, pozitiile 1, 2 si 3 reprezinta, respectiv:
n figura EXPL 14 avem un: n figura EXPL 2 este reprezentat familia de curbe care definesc caracteristicile de tura ie ale unui motor naval, caracteristici ce ilustreaz numai dependen a dintre puterea efectiv motorului i tura ia acestuia. Acestea se ridic n condi iile:

Da;

mng_cc26.jpg

Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas corespunzator supapei de evacuare pozitionata central; 4- canale pentru circulatia apei de racire; Segmentii; 4-surub pentru asamblarea cupei de racire; 1-manivela; 2-biela principala; 3-bielete; Mecanism de rotire a arborelui cotit (viror); n care cremaliera pompei de injec ie este blocat n pozi ie fix (sarcin constant ); In care cremaliera pompei de injectie este blocata in pozitie fixa (sarcina constanta);

mng_cc29.gif mng_cc3.GIF mng_cc6.gif mng_din2.jpg


mai_expl14.gif mai_expl2.gif

In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale unui motor naval, caracteristici ce ilustreaza numai dependenta dintre puterea efectiva a motorului si turatia acestuia. Acestea se ridica in conditiile:
n figura EXPL 23 este schi at efectul:

mng_expl2.gif

mai_expl23.gif

In figura EXPL 26 este prezentat un sistem de comanda a turatiei, pentru un motor in doi timpi naval. Sageata cu linie punctata marcheaza:
n figura EXPL 34 este prezentat un sistem de comand a tura iei, pentru un motor n doi timpi naval. S geata cu linie punctat marcheaz :

mng_expl26.gif

mai_expl34.gif

Uzurii corozive n zona ung torilor; Oprirea de avarie, comandata de dispozitivul de blocare al alimentarii, declansat de dispozitivul de protectie, datorita reducerii presiunii pe unul din circuitele de racire sau ungere; Oprirea de avarie, comandat de dispozitivul de blocare al aliment rii, declan at de dispozitivul de protec ie, datorit reducerii

21

n figura EXPL 9 este prezentat procedura de:

mai_expl9.gif

In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura b indica: In figura SA 22 se prezinta amplasarea si pozitionarea prizelor de fund si a magistralei de apa de mare. Pozitiile 1 si 2 reprezinta, respectiv: In figura SA 25 instalatia de racire: In figura SA 35 este prezentat: In figura SA 44- instalatia de racire: In figura SA 5 caldarina recuperatoare de pe traseul de evacuare al unui motor principal are: In figura SA 5 incalzitorul final de combustibil are ca agent de incalzire: In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil:
n timpul exploat rii unui motor naval, este de dorit evitarea apari iei c derilor. Ca atare, personalul de la bord este obligat s efectuze zilnic a a-numitele lucr ri de ntre inere. Prin no iunea de ntre inere se n elege:

mng_pt14.jpg mng_sa22.gif

presiunii pe unul din circuitele de r cire sau ungere; M surare a uzurii segmen ilor cutiei de etan are; Supraalimentare in doua trepte, cu suflanta suplimentara antrenata electric, solutie aplicabila motoarelor in doi timpi; Chesoanele si filtrele Kingston;

mng_sa25.gif mng_sa35.gif mng_sa44.gif mng_sa5.gif mng_sa5.gif mng_sa6.gif

Racirea aerului de supraalimentare cu apa tehnica; Dispozitiv de rotire al supapei; Racitor de aer in doua trepte cu apa tehnica; Trei suprafete de schimb de caldura; Abur supraaancalzit Vascozimetrul este montat intre incalzitorul de combustibil si filtrele fine; Ansamblul m surilor cu caracter preventiv aplicate pe ntreaga durat de exploatare a motorului, prin care se urm re te dezvoltarea normal , pe ct posibil ncetinit , a procesului de uzur i evitarea uzurii accidentale; Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate in plan transversal; Fluidul motor este gaz perfect, evolutiile deschise de schimbare a gazelor fiind neglijate, iar procesul de ardere este inlocuit printr-un proces de introducere de caldura; Diesel; Scade, datorita intensificarii regimului termic, ceea ce conduce la cresterea cantitatii de gaze reziduale; Intarzierea la autoaprindere;

Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin La baza schematizarii ciclurilor teoretice de functionare a MAI stau urmatoarele ipoteze: La ciclul din figura PT 2 punctul 1 marcheaza inceputul comprimarii in ciclul teoretic: La cresterea sarcinii motorului, variatia coeficientului de umplere este urmatoarea: La motorul diesel, intervalul necesar mng_pt2.jpg

22

atomizarii jetului de combustibil, vaporizarii si aducerii sale la autoaprindere se numeste: La motorul in doi timpi procesul de baleiaj incepe: La un motor in 2 timpi, raportul real de comprimare este: La un motor in patru timpi cu opt cilindri in linie, distanta unghiulara dintre camele de admisie este: Lungimea arborelui cotit este dependenta de numarul de cilindri, distanta dintre ei, alezaj, etc. Este de dorit o lungime cat mai mica, aceasta prezentand: Marimea unghi-sectiune (crosectiune) a supapei de admisie influenteaza valoarea presiunii de la sfarsitul admisiei in sensul urmator: Masa de combustibil injectata pe ciclu se determina cu formula:
Materialele utilizate la construc ia lainelor laterale sunt:

In ultima parte a cursei de destindere; mng_n1073.mht mng_b1073.mht 90 grd RAC, 45 grd RAD Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii; Presiunea scade la scaderea unghiuluisectiune; mng_n1106.mht mng_b1106.mht O elul; Axa cilindrului este concurenta cu axa de rotatie a arborelui cotit; Nu este posibila formarea elementelor reactive pe calea descompunerii catalitice, ramificarea lanturilor realizndu-se prin intermediul ramificarii degenerate; mng_b3064.mht Impuritatile si particulele rezultate din ungerea motorului pot provoca deteriorari ale mecanismului de distibutie; Existenta a cate trei manivele pentru fiecare cilindru si baleiaj in echicurent; Presiunea apei de racire cilindri este 1 bar; mng_b1028.mht 1-blocul cilindrilor; 2-tirant; 3-cleme de imobilizare a tirantilor; 4-stifturi blocare; 5,8,20-

Mecanismul biela-manivela este normal axat atunci cand: Mecanismului autoaprinderii in zona temperaturilor joase ii este caracteristic: mng_n3064.mht

Momentul de rasturnare este: Motoarele de propulsie au, uzual, subsisteme separate de ungere a motorului si mecanismelor de distributie, deoarece: Motorul cu pistoane opuse si un arbore cotit se caracterizeaza prin: Motorul se opreste in timpul functionarii: Numarul de cicluri pe secunda la un motor in 2 timpi este: O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu

mng_n1028.mht mng_CC40.jpg

23

blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica in urmatoarea zona: Pe masura cresterii turatiei, momentul motor efectiv:
Pe m sura cre terii tura iei, momentul motor efectiv:

capace de vizitare; 6-blocul coloanelor; n zona de uzura minima; Incepe sa creasca, odata cu ameliorarea proceselor in motor; ncepe s creasc , odat cu ameliorarea proceselor n motor; Da, dar se pun clapeti pe traseul de evacuare;

Pentru ferestre de baleiaj (FB) si ferestre de evacuare (FE) cu hFB > hFB se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze: Pentru lansarea cu aer comprimat a motorului lent de propulsie, supapele de lansare (fig. SA 38) montate pe chiulase sunt de tipul: Pentru motoarele in 4 timpi, cursele sau timpii sunt: Pentru motoarele in doi timpi cu inaltimea ferestrelor de evacuare mai mare decat a celor de baleiaj: Pentru motorul prezentat in figura CC 33, strangerea tirantilor se face: Pentru retinerea impuritatilor din lubrifiant, se utilizeaza filtre fine, montate: Pistonul motorului in patru timpi executa patru curse in timpul: Practic, pozitia manivelei mecanismului motor normal axat pentru care viteza este maxima/minima se stabileste atunci cand: Practicarea unor ferestre de baleiaj cu un anumit unghi de incidenta pe camasa cilindrului are drept scop: Precizati destinatia tancului TK1 din figura SA 4, din care se alimenteaza separatorul:
Pompele de injec ie cu piston rotitor cu dou cremaliere regleaz avansul la injec ie:

mng_sa38.gif

Comandate, aerul de comanda provenind de la distribuitorul de aer, iar cel de lansare din buteliile de lansare, dupa ce a trecut prin valvula principala de lansare; Evacuare, admisie, compresie, destindere; Se poate face asimetrizarea diagramei schimbului de gaze, daca se instaleaza clapeti pe traseul de evacuare; De la mijloc spre extremitati; Dupa racitoarele de ulei, datorita debitelor mari ce trebuie vehiculate, pentru a nu mari exagerat dimensiunile; Fiecarul ciclu de functionare; Deplasnd c ma a pistona ului; Biela si manivela sunt aproximativ perpendiculare; Inducerea miscarii de swirl;

mng_cc33.jpg

mng_sa4.gif

Tanc decantare

24

Presiunea aerului la sfarsitul comprimarii pentru motoare supraalimentate se determina: Presiunea in locasurile din piston se determina: Presupunand ca un motor auxiliar are 6 cilindri dispusi in V, cu unghiul V-ului de 90o, posibilitatile de ordine de aprindere sunt: 1-4-5-6-2-3-1; 1-4-3-6-2-5-1; 1-2-5-6-43-1; 1-2-3-6-4-5-1. Sa se precizeze care dintre variantele anterioare conduce la o distributie uniforma a incarcarii termice a liniilor de cilindri, exprimata prin numarul minim de aprinderi consecutive in aceeasi linie: Prin liniarizarea caracteristicilor functionale ale motoarelor navale, se obttne reprezentarea domeniului de functionare simplificat ca cel redat in figura EXPL 5. Notatiile PD, HR si LR semnifica, respectiv:

mng_n1079.mht mng_n4030.mht

mng_b1079.mht mng_b4030.mht A doua;

mng_expl5.gif

Punctul proiectat de functionare a elicei, functionarea elicei grele si functionarea elicei usoare; Punctul proiectat de func ionare a elicei, func ionarea elicei grele i func ionarea elicei u oare; Reglarea si ajustarea pozitiei axiale a arborelui cotit in functie de grosimea sabotilor; Reglarea i ajustarea pozi iei axiale a arborelui cotit n func ie de grosimea sabo ilor; Supapa are doua parti: talerul, prin care se sprijina, in timpul repausului, pe un locas numit scaunul supapei, mentinand inchis orificiul de distributie; tija, ce receptioneaza comanda: in timpul miscarii supapei, tija ei culiseaza, de obicei, intr-un organ numit ghidul supapei, iar orificiul de distributie este inchis; camele arborelui de distributie comanda ridicarea supapelor prin intermediul organelor de transmitere a miscarii; arcul supapei o mentine pe scaun pe durata repausului, asigurand

Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de impingere a lagarului de impingere din figura EXPL 15, se realizeaza:
Prin modificarea grosimii lainelor de pe placa de mpingere a lag rului de mpingere din figura EXPL 28, se realizeaz :

Prin liniarizarea caracteristicilor func ionale ale motoarelor navale, se ob ne reprezentarea domeniului de func ionare simplificat ca cel redat n figura EXPL 5. Nota iile PD, HR i LR semnific , respectiv:

mai_expl5.gif

mng_expl15.gif
mai_expl28.gif

Principiul de functionare a sistemului de distributie a gazelor la motoarele in patru timpi este urmatorul:

25

Principiul de realizare a pulverizarea combustibilului in cilindru este: Privind principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna, capul de cruce este: Procesul destinderii reale in MAI, in care se prelungeste arderea, este: Purjarea tancului de serviciu combustibil se face: Puterea efectiva a motorului se determina cu relatia: Puterea indicata se determina cu relatia: Racirea pistoanelor motorului lent de propusie sugerata in figura SA 29 se realizeaza: Rama de fundatie din figura CC 32 este indicata de pozitia: Randamentul mecanic reprezinta: Reperul notat cu E din figura SA 31 este: Rolul vascozimetrului din sistemul de alimentare cu combustibil greu a motorului principal lent este urmatorul:

contactul permanent cu organele de transmitere a miscarii pe parcursul ridicarii si comanda coborarea supapei; Marirea vitezei relative dintre combustibil si aer; Poate fi folosit la motoare in 2 timpi, motoare in 4 timpi, pompe cu piston, compresoare cu piston, masini cu abur cu piston; Politropic; Dupa 4 ore; mng_n5012.mht mng_n5013.mht mng_sa29.gif mng_cc32.gif mng_n1031.mht mng_sa31.jpg mng_b5012.mht mng_b5013.mht Cu apa tehnica circulata prin tije telescopice; 5; mng_b1031.mht Tija impingatoare din sistemul de distributie; Asigura mentinerea vascozitatii combustibilului, prin intermediul unui emitator diferential de presiune si a unui sistem de comanda pneumatic, care, prin intermediul valvulei comandate, regleaza debitul de abur care parcurge incalzitoarele finale si modifica temperatura combustibilului; Mai mare; Prin cresterea rigiditatii arborelui si micsorarea momentului sau de inertie, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a motorului; Purificatoare i clarificatoare; Cu turatia arborelui cotit, pentru motorul in doi timpi;

Rostul segmentului in stare libera, comparat cu cel in stare montata, este: Scoaterea rationala a unei turatii critice torsionale din gama turatiilor de lucru a unui motor cu ardere interna se face:
Separatoarele centrifugale utilizate sunt:

Sistemul de actionare al arborelui cu came este destinat mentinerii raportului corespunzator intre acesta si arborele cotit, scop in care arborele cu came este

26

antrenat: Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in doi timpi este data de: Suma maselor in miscare alternativa la motoarele in patru timpi este data de: Temperatura aerului dupa racitorul de aer de supraalimentare este: Temperatura aerului la sfarsitul comprimarii pentru motoare supraalimentate se determina cu: Temperatura gazelor dupa turbina se determina cu relatia: Turatia corespunzatoare puterii de 110 % Pen pentru motoare de propulsie este:
Una dintre metodele de determinare a puterii indicate a motorului este aceea de utilizare a pimetrului; montat pe cilindrul n func iune, acesta d indica ia pmp, ca medie aritmetic dintre presiunile medii pe comprimare i destindere, apoi, prin suspendarea injec iei n cilindrul respectiv, presiunea indicat de aparat va fi pc mediu; innd cont de faptul c puterea indicat este direct propor ional cu presiunea medie indicat , valoarea acesteia din urm va fi: Supapa de siguran este fixat pe: prezent pe carcasa motorului

Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston; Masa grupului piston plus masa bielei raportate la piston; Blocul coloanelor; mng_n5023.mht mng_n1080.mht mng_n5024.mht mng_b5023.mht mng_b1080.mht mng_b5024.mht nmax = 103% x nn;

Uzual, numarul rezervoarelor de ulei pentru ungerea cilindrilor motorului principal lent este de doua, deoarece: Uzura abraziva se produce:

Uzura abraziv se produce:

Uzura lagarelor palier ale unui motor auxiliar cauzeaza urmatorul efect asupra raportului de comprimare:
Uzura lag relor palier ale unui motor auxiliar cauzeaz urm torul efect asupra raportului de comprimare:

Fiecare contine cate un sort special de ulei, destinat ungerii motorului la functionarea pe combustibil greu, respectiv usor; Datorita existentei unor particule dure intre suprafetele pieselor cuplelor din motorul cu ardere interna, fiind provocata de procesul de microaschiere si deformatiile microplastice generat de aceste particule; Datorit existen ei unor particule dure ntre suprafe ele pieselor cuplelor din motorul cu ardere intern , fiind provocat de procesul de microa chiere i deforma iile microplastice generat de aceste particule; Scaderea; Sc derea;

27

Valoarea presiunii incarcaturii proaspete la sfrsitul admisiei in motorul diesel este: Valvula termoregulatoare cu trei cai din subsistemele de racire in circuit inchis ale motorului regleaza temperatura apei de racire prin by-passarea unei cantitati de apa: Variatiile momentului instantaneu al motorului monocilindric se caracterizeaza prin gradul de neuniformitate al momentului motor, definit prin intermediul valorilor momentului maxim, minim si mediu, conform relatiei: Viteza aproximativa a pistonului este: Viteza unghiulara medie si viteza medie a pistonului sunt: Volumul tancului de circulatie ulei este dependent de:

Mai mica decat a celei de la iesirea din suflanta, datorita pierderilor gazodinamice si termice de pe traseul de admisie; In raport cu racitorul;

mng_n3037.mht mng_n3032.mht

mng_b3037.mht mng_b3032.mht Gradul de reducerea volumului util, prin depunertea de impuritati pe peretii tancului, ca si datorita aparitiei zonei de spumare la suprafata libera a tancului, datorita sedimentarii impuritatilor din ulei; debitul pompei de uei ungere; numarul de recirculari ale uleiului intr-o ora; mng_b4011.mht mng_b4043.mht mng_b4044.mht mng_b4064.mht Negativa; Turatiile critice ale motorului; mng_b4075.mht mng_b4108.mht mng_b3033.mht mng_b3038.mht mng_b3043.mht mng_b5003.mht Puterea se modifica functie de doza de combustibil injectata pe ciclu; mng_b5029.mht mng_b5049.mht

mng_q4011.mht mng_q4043.mht mng_q4044.mht mng_q4064.mht mng_q4065.mht mng_q4072.mht mng_q4075.mht mng_q4108.mht mng_q3033.mht mng_q3038.mht mng_q3043.mht mng_q5003.mht mng_q5027.mht mng_q5029.mht mng_q5049.mht

28

Aerul de lansare produce deplasarea pistonului: Apa tehnica utilizata la racirea cilindrilor motorului de propulsie este utilizata in procesul de generare a apei tehnice Atunci cand acceleratia pistonului este maxima, se obtine valoare extrema pentru: Atunci penetratia jetului de combustibil este redusa, au loc urmatoarele fenomene: Avansul la deschiderea supapei de evacuare (fig. PT 6) este: Avantajele existentei unei camere de ardere divizate cu compartiment separat de preardere prezinta urmatorul avantaj fata de camera de ardere unitara cu injectie directa: Calculul cantitatii de oxigen necesar arderii 1 kg combustibil se face cu relatia: Caldura specifica a produselor de ardere se determina cu relatia:
Caracteristicile puterilor par iale se ob in:

mng_q1019.mht mng_q1052.mht mng_q1109.mht mng_q1120.mht mng_q1127.mht mng_q1131.mht

mng_b1019.mht mng_b1052.mht Nu; mng_b1120.mht mng_b1127.mht mng_b1131.mht In cursa de destindere; Ca agent de incalzire a apei de alimentare a generatorului de apa tehnica; Forta de inertie a maselor in miscare de translatie; Combustibilul nu atinge peretii cilindrului, arderea este incompleta, desi exista aer in exces, dar acesta nu este utilizat; 55 grd RAC; Permite atat utilizarea unei atomizari mai grosiere a combustibilului, cat si a unei presiuni de injectie mai reduse;

mng_pt6.jpg

mng_n1108.mht mng_n1112.mht

mng_c1108.mht mng_c1112.mht Prin reducerea cantit ii de combustibil injectat pe ciclu, de obicei, la 75, 50 i 25% din cantitatea corespunz toare puterii nominale; Avansul relativ al elicei; Avans prea mare la injectia combustibilului; Uzura; Post injec ia; Lipirea cu rasini epoxidice;

Care dintre conditiile enumerate mai jos pot cauza, simultan, presiune de ardere mare si temperatura joasa a gazelor de ardere:
Care dintre defec iunile enumerate nu este specific niciunuia dintre elementele carcasei: Care dintre efectele enumerate nu sunt provocate de uzura pistona ului pompei:

Caracterististica de elice reprezentat n figura EXPL 3, parametrul el reprezint :

mai_expl3.gif

Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor nu se aplica la piston:

29

Care dintre metodele de recondi ionare a fisurilor nu se aplic la piston: Care dintre metodele de verificare ofer informa iile cele mai exacte asupra func ion rii sistemului de injec ie: Care dintre parametrii enumera i se ajusteaz la injector n exploatare:

Lipirea cu r

ini epoxidice;

Analiza comparativ a diagramelor de ardere i compresie; Presiunea de deschidere; mng_expl6.gif Functionare in suprasarcina;

Care dintre urmatoarele conditii se considera ca reprezinta ratiunea ca motorul de propulsie sa nu functioneze in zona marcata cu B din figura EXPL 6:
Care dintre urm toarele condi ii se consider c reprezint ra iunea ca motorul de propulsie s nu func ioneze n zona marcat cu B din figura EXPL 6: Care dintre urm torii parametrii nu sunt asigura i de sistemul de injec ie:

mai_expl6.gif

Func ionare n suprasarcin ; Vscozitatea combustibilului; Uleiul de ungere cilindri; Uleiul de ungere cilindri; Uleiul de ungere cilindri; Uleiul de ungere cilindri; Curgerea invers ; Dou pentru arborele port elice; Uzura segmentilor, camasii de cilindru; Se poate recurge la solutia dezaxarii mecanismului motor;

Care este agentul care reduce uzura coroziva provocata de acidul sulfuric rezultat din arderea combustibilului greu: Care este agentul care reduce uzura coroziva provocata de acidul sulfuric rezultat din arderea combustibilului greu:

Care este agentul care reduce uzura coroziv provocat de acidul sulfuric rezultat din arderea combustibilului greu: Care este agentul care reduce uzura coroziv provocat de acidul sulfuric rezultat din arderea combustibilului greu: Care este metoda de cur ire cea mai des ntlnit la filtrele automate: Cte lag re se g sesc n tubul etambou:

Ce indicatii da continutul de Fe, Cr, Mo, Al din uleiul de ungere: Componenta normala pe camasa cilindrului a rezultantei fortei de presiune a gazelor si a fortei de inertie a maselor in miscare alternativa produce uzura camasii cilindrului motorului diesel. Pentru reducerea acestei forte: Conform figurii CC 24, fusul palier este solicitat la: Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25, putem

mng_cc24.gif

Intindere si torsiune; Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea

30

preciza solicitarea de incovoiere a fusului maneton: moment incovoietor in planul cotului dat de fortele Zs si Fr si moment incovoietor in planul tangential dat de forta Ts; cel doua momente sunt: Conform schemei sistemului de racire cu apa de mare din figura SA 26, se constata interceptia dintre acest sistem si instalatia de balast, explicatia acesteia fiind urmatoarea: Constanta cilindrului se determina cu relatia: Contragreutatile prevazute in prelungirea fiecarui brat de manivela la motoarele in patru timpi au rolul:
Controlul defectelor ascunse se poate realiza cu diverse metode. Figura EXPL 7 prezint principiul pe care se bazeaz :

este cea mai periclitata;

mng_sa26.gif

Sunt valabile ambele formulari de la punctele anterioare;

mng_n5008.mht

mng_c5008.mht De a echilibra total fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si mometele acestora, realizand in acelasi timp si descarcarea momentelor interne ce incarca fusurile palier; Controlul ultrasonic; In timp ce functionarea usoara/grea se refera la degradarea corpului si a elicei, cele doua rezerve iau in consideratie influenta vantului si starea marii; n timp ce func ionarea u oar /grea se refer la degradarea corpului i a elicei, cele dou rezerve iau n considera ie influen a vntului i starea m rii; Reducerea duratei de deschidere a supapei; De la punctul mort interior la cel exterior; 1-5-3-6-2-4-1;

mai_expl7.gif

Corelatia dintre motor si propulsor trebuie sa aiba in vedere atat functionarea usoara/grea a elicei, cat si rezervele de mare sea-margin si de motor enginemargin, avand urmatoarele semnificatii (fig. EXPL 5):
Corela ia dintre motor i propulsor trebuie s aib n vedere att func ionarea u oar /grea a elicei, ct i rezervele de mare sea-margin i de motor enginemargin, avnd urm toarele semnifica ii (fig. EXPL 5):

mng_expl5.gif

mai_expl5.gif

Cresterea jocului dintre tija supapei si bratul culbutorului are drept consecinta: Cursa pistonului mecanismului motor normal axat este distanta parcursa de piston: Daca un motor semirapid are cilindri in linie, sa se determine ordinea de aprindere optima din punct de vedere al incarcarii lagarelor motorului, presupunand arborele cotit realizat cu plan central de simetrie: Defectarea valvulei termoregulatoare din

Oscilarea brusca a temperaturii apei in timpul

31

instalatia de racire cilindri: Dependenta randamentului termic al ciclului diesel de parametrii functionali, de modul de organizare a proceselor si de proprietatile fluidului motor este urmatoarea: Deschiderea supapei de siguranta montata pe chiulasa Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul nu porneste: Diagrama punctului de roua permite determinarea temperaturii la care trebuie racit aerul de supraalimentare in racitorul intermediar, in scopul:
Diagrama punctului de rou permite determinarea temperaturii la care trebuie r cit aerul de supraalimentare n r citorul intermediar, n scopul:

functionarii la regimuri stabilizate; Creste cu raportul de comprimare si scade la cresterea sarcinii;

Cantitate prea mare de combustibil injectat; Presiunea de injectie este prea mica; Evitarea aparitiei condensului in racitor;

Evitarea apari iei condensului n r citor; Distributie prin supape la motoarele in patru timpi; cu ferestre la motoarele in doi timpi cu sistem clasic de distributie si cu ferestre de baleiaj plus supapa de evacuare la motoarele in doi timpi cu baleiaj in echicurent; alfa DSA + 180 + alfa ISA [ grd RAC]; Ambele raspunsuri de la a) si b); mng_cc34.gif mng_n3035.mht mng_cc1.gif Supapa de siguranta a carterului; mng_c3035.mht Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea socurilor hidraulice cauzate de variatia volumului ocupat de agentul de racire; Impiedica deplasarea axiala a patinei; Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc

Dupa tipul organului care controleaza orificiile sau luminile de admisie si evacuare se disting:

Durata procesului de admisie la un motor in 4 timpi este: Durata procesului de evacuare la un motor in patru timpi este: Elementul prezentat in figura CC 34 este: Expresia aproximativa a deplasarii pistonului pentru un mecanism motor normal si axat este: Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,a lichidul de racire este transmis prin tija pistonului pozitia 1 este Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al unui motor naval lent. Mentionati rolul pozitiei notate rigleta: Figura CC 21 ilustreaza principiul ungerii hidrodinamice a unui fus incarcat cu rezultanta R distribuita neuniform pe suprafata fusului. Acesta poate fi rezumat

mng_n1045.mht

mng_cc10.gif mng_cc21.jpg

32

ca mai jos: Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Precizati ce reprezinta cele doua drepte verticale trasate cu linie continua: Figura CC 31 reda blocul cilindrilor pentru motorul naval lent; pozitiile 5 si 2 sunt, respectiv: Figura CC 38 ilustreaza schema de calcul pentru solicitarea de incovoiere a blocului coloanelor. Cu notatiile din figura si cu metiunea ca reprezinta modulul de rezistenta al sectiunii xx, tensiunea maxima de ncovoiere este data de relatia: Figura EXPL 13 indica:
Figura EXPL 15 (secv. 1,2) red secven ele: Figura EXPL 20 prezint : Figura EXPL 26 indic :

mng_cc23.gif

minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima; Turatiile maxime si minime ale motorului;

mng_cc31.jpg mng_cc38.gif

Canalele de racire practicate in camasa si ungatorii; mng_c4109.mht

mng_expl13.gif
mai_expl15.gif mai_expl20.gif mai_expl26.gif

Figura SA 12 prezinta subsistemul de ungere al: Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi. Acesta se bazeaza pe principiul: Figura SA 14 indica modul de realizare a ungerii unui motor in patru timpi. Pozitia 13 unsa cu lubrifiant este: Figura SA 19 prezinta sistemul de ungere controlat electronic al cilindrilor motorului lent modern. Acesta: Figura SA 41 prezinta demarorul electric cu mecanism inertial de actionare, utilizat la pornirea motoarelor navelor fluviale si a generatoarelor de avarie. Precizati miscarea pinionului 3 si greutatii 6, solidare cu acesta: Forta care incarca fusul maneton este

mng_sa12.gif mng_sa14.gif mng_sa14.gif mng_sa19.gif mng_sa41.gif

Masurarea uzurii si concavitatii pistonului cu cap concav cu ajutorul unui calibru; Verific rii jocului din lag rul maneton; M surarea uzurii cuzinetului lag rului de mpingere; M surarea uzurii i concavit ii pistonului cu cap concav cu ajutorul unui calibru; Cilindrilor; Ungerii mixte sub presiune prin barbotare si stropire; Orificiile lagarelor culbutorului; Functionarea se realizeaza fara defectiuni pentru un numar mare de cicluri de incarcare; Miscare de rotatie la pornire si miscare axiala prin efect inertial pe arborele cu filet elicoidal 4, pana se cupleaza cu coroana dintata 2 a volantului 1, dupa cresterea turatiei devenind condus si executand o miscare in sens invers, decuplandu-se; Raspunsurile a) si b) sunt ambele valabile si

33

rezultanta vectoriala dintre: Forta care solicita asamblarea tirantstructura de rezistenta a motorului este: Functionarea separatoarelor de combustibil se realizeaza dupa un program ciclic temporizat, realizat de o instalatie de automatizare, care comanda: Gazele evacuate au culoare inchisa: Gradul de neuniformitate a miscarii arborelui cotit se poate modifica in felul urmator: Gradul de neuniformitate al momentului motor in patru timpi si cel al motorului in doi timpi policilindri se afla in relatia: In diagrama indicata din figura PT 3, axa volumelor este divizata in 16 unitati, indicand: In figura CC 17 se prezinta un motor cu cilindrii dispusi in V. Precizati solutia de articulare a bielelor pe acelasi maneton: In figura CC 18 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval: In figura CC 22 se prezinta un volant tip disc realizat din doua bucati si prevazut cu ghidaj inelar pentru antrenarea cu virorul; in figura s-au notat cu: In figura CC 30: In figura CC 39,c, carterul si blocul cilindrilor se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: In figura CC 42: In figura CC 44: In figura CC 47: In figura CC 5 se prezinta schema de calcul de verificare a mantalei pistonului unui motor in patru timpi sub actiunea reactiunii

complementare; Forta de presiune a gazelor; Operatiunile de separare, descarcare, spalare si supraveghere a instalatiei; Uzura orificiilor duzelor injectoarelor; Se reduce cu reducerea gradului de neuniformitate a momentului motor si prin marirea momentului de inertie al mecanismelor motoare reduse la axa de rotatie; Primul este mai mic decat al doilea; mng_pt3.jpg mng_cc17.jpg mng_cc18.jpg mng_cc22.jpg Un raport de comprimare eps=16; Sistem de biele identice, cu capetele alaturate; In patru timpi cu opt cilindri in linie a-buloanele de prindere a celor doua parti; bbolturi; c-pana transversala; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul; Ferestrele de baleiaj mai inalte decat ferestrele de evacuare; Se foloseste pentru motoare cu pistoane de 200-500 mm diametru; 2- cricuri pentru fixarea capacului lagarului palier; 5-gauri pentru tiranti; 10- capul pistonului; 14-capul bielei; Clapet rotitor pe traseul de evacuare; 10ferestre de evacuare; Strivire;

mng_cc30.gif mng_cc39.jpg mng_cc42.jpg mng_cc44.jpg mng_cc47.jpg mng_cc5.gif

34

din partea cilindrului la:


n figura EXPL 11,b este redat procedura de: mai_expl11.gif

In figura EXPL 19: In figura EXPL 23:


n figura EXPL 30 este prezentat instala ia unui separator purificator de combustibil din instala ia MP, n care cifrele 1, 2 i 3 reprezint n ordine:

mng_expl19.gif mng_expl23.gif
mai_expl30.gif

Verificare a perpendicularit ii axelor lag relor bielei pe suprafa a lateral a capului i piciorului bielei; Sistem de baleiaj si de supraalimentare mixt; Sistem de baleiaj in bucla inchisa; Tanc de decantare, nc lzitor, intrare abur; Caracteristica de elice; Caracteristica de elice; La sarcina de 3/4 consumul specific efectiv de combustibil este de 154 g/HPh; Perioada arderii moderate; Sistem turbocompound pentru motor in patru timpi, cu convertor de impuls pe colectorul de evacuare si cu clapet de by-pass B1 intre tubulatura de refulare a compresorului si cea de evacuare gaze arse din motor si clapet CR de pe colectorul de admisie CA, avand drept rezultat posibilitatea de prelucrare de catre turbina atat a energiei potentiale cat si cinetice; Evacuare libera; Cu pompa actionata electric sau cu pompa actionata manual; 3-filtru; 5-racitor de ulei; Existenta unei electrosuflante pentru supraalimentarea la regimuri partiale; Temperaturii de la sfarsitul comprimarii; T [K]; Generatorului de apa tehnica si caldarinei recuperatoare;

In figura EXPL 6, curba marcata cu p repezinta: In figura EXPL 8:

mng_expl6.gif
mai_expl6.gif

n figura EXPL 6, curba marcat cu p repezint :

mng_expl8.gif mng_pt10.jpg mng_pt14.jpg

In figura PT 10, intervalul G marcheaza: In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura e indica:

In figura PT 3, ce proces este marcat de linia e-f: In figura SA 16 transferul uleiului din tancul 2 in tacul 6 se poate face cu: In figura SA 17 -instalatiade ungere mecanism motor: In figura SA 36 se utilizeaza un sistem de supraalimentare mixt, caracterizat prin: In motorul diesel, combustibilul este aprins datorita: In relatia pV = mRT se poate folosi: In schema de bilant energetic al sistemului de propulsie navala cu motor Sulzer RND din figura PT 12 se indica posibilitatile de recuperare a energiei termice continute in componentele bilantului termic. Astfel, notatiile 1 si 2 corespund:
n situa ia reducerii rezisten ei la naintare a navei (ca

mng_pt3.jpg mng_sa16.gif mng_sa17.gif mng_sa36.gif

mng_n1023.mht mng_pt12.jpg

mai_expl3.gif

Spre dreapta-jos fa

de caracteristica lel n.

35

urmare a mic or rii intensit ii vntului i valurilor sau a reducerii imersiunii), viteza navei i avansul relativ al elicei cresc, iar puterea absorbit de elice se reduce (fig. EXPL 3). n acest caz, caracteristica elicei pentru Pelu>Peln se deplaseaz : n stabilirea metodei de recondi ionare a pistonului, o etap important o reprezint controlul. Figura EXPL 8 prezint modalitatea de verificare a:

mai_expl8.gif

(avansul relativ), elicea care func ioneaz dup aceast caracteristic fiind denumit elice u oar , iar sarcina motorului se mic oreaz ; Jocului dintre piston i c ma ; Castrol 225HXD; mng_c5018.mht Ambele ipoteze de la a) si b); Constructie cu cap si manta separate; Supapele de lansare nu se deschid complet;

In tabelul din figura EXPL 17 pentru combustibil cu sulf intre 0,05%-1%: Indicatorul de sarcina este: Ipotezele de baza in analiza cinematicii si dinamicii mecansmului motor sunt: La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a capului pistonului este: La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste La un motor in 2 timpi, raportul real de comprimare este: La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele pompei de injectie este: Lagarul axial (de impingere) este prevazut la:

mng_expl17.gif mng_n5018.mht

mng_n1075.mht

mng_c1075.mht 90 grd RAC; 45 grd RAD; Motoarele de propulsie, pentru preluarea fluctuatiilor fortei de impingere a elicei si transmiterea acestora structurii de rezistenta a navei; De sprijin i laterale; mng_c1110.mht mng_c1114.mht Masurarea deformatiei torsionale a unui arbore intermediar; M surarea deforma iei torsionale a unui arbore intermediar; Se formeaza cantitate excesiva de condens;

Lainele utilizate la fixarea motoarelor pot fi:

Masa aparenta pentru produsele de ardere se determina: Masa de aer minim necesara pentru arderea 1 kg combustibil se determina cu relatia: Masurarea directa a puterii efective a motorului evitand utilizarea unei valori imprecise a randamentului mecanic se face prin:
M surarea direct a puterii efective a motorului evitnd utilizarea unei valori imprecise a randamentului mecanic se face prin:

mng_n1110.mht mng_n1114.mht

Mentinerea temperaturii minime posibile a aerului de baleiaj nu se recomanda pentru ca:

36

Montajul supapelor in chiulasa este urmatorul: Motorul isi mareste brusc turatia: Motorul se opreste in timpul functionarii: Motorul se opreste in timpul functionarii:
No iunea de uzur este definit n modul cel mai general ca fiind:

Numarul de cicluri pe ora pentru un motor in 4 timpi se determina cu formula: Numarul de cicluri pe secunda la un motor in 4 timpi este: O solutie pentru blocul coloanelor motorului naval Sulzer RND90, impreuna cu blocul cilindrilor si rama de fundatie, toate stranse de tiranti, este redata in figura CC 40, in care Ordinea de aprindere pentru un motor in patru timpi, cu i=8 cilindri in V este una din urmatoarele: 1-5-7-8-6-3-4-2-1; 1-5-7-2-6-3-48-1; 1-5-4-8-6-3-7-2-1; 1-5-4-2-6-3-7-8-1; 1-37-8-6-5-4-2-1; 1-3-7-2-6-5-4-8-1; 1-3-4-8-6-57-2-1; 1-3-4-2-6-5-7-8-1. Sa se precizeze solutiile cu sigma=3 (incarcarea uniforma a lagarelor, exprimata prin numarul de aprinderi consecutive pe acelasi maneton) si q=1 (distributia uniforma a incarcarii termice a liniilor de cilindri, exprimata prin numarul de aprinderi consecutive in aceeasi linie): Ordinea in care este realizata in racitoare racirea agentilor de lucru ce asigura functionarea motorului de propulsie este: Pe masura cresterii turatiei, incepe sa creasca si momentul motor efectiv, odata cu ameliorarea proceselor in motor; s-a

mng_n1015.mht

Permite folosirea mai multor supape de admisie si evacuare la un cilindru, in special la motoarele de putere mare; Aerul de ardere contine o cantitate mare de vapori de ulei; Intreruperea alimentarii cu combustibil; Intreruperea alimentarii cu ulei a capului de cruce; Procesul de modificare a dimensiunilor, formei geometrice i a calit ii suprafe elor n urma interac iunii pieselor i a ac iunii agen ilor exteriori; mng_c1015.mht mng_c1022.mht

mng_CC40.jpg

7-suruburi capac superior lagar de pat; 9cuzinet de pat; 10-rama de fundatie; 11-stif blocare piulita strangere tirant; 12-brat arbore cotit; 13-supapa de siguranta carter; A doua, a treia, a patra si a sasea;

mng_expl1.gif

Racitoaterele de ulei, cele ale apei de racire pistoane, racitoarele cilindri, racitoarele injectoare; Scaderea momentului motor efectiv datorita cresterii rezistentelor mecanice proportionale cu turatia; cresterea ulterioara a turatiei

37

notat cu turatia pentru care se atinge momentul motor maxim (fig. EXPL 1). Cresterea in continuare a lui n peste duce la:
Pe m sura cre terii tura iei, ncepe s creasc i momentul motor efectiv, odat cu ameliorarea proceselor n motor; s-a notat cu nM tura ia pentru care se atinge momentul motor maxim (fig. EXPL 1). Cre terea n continuare a lui n peste nM duce la: mai_expl1.gif

conduce la valori din ce in ce mai mari ale fortelor de inertie astfel incat Me=0 pentru n=nmax; Sc derea momentului motor efectiv datorit cre terii rezisten elor mecanice propor ionale cu tura ia; cre terea ulterioar tura iei conduce la valori din ce n ce mai mari ale for elor de iner ie astfel nct Me=0 pentru n= nmax; Cresterea randamentului termic; Destindere si compresie; mng_n1053.mht mng_cc9.gif ps > pev; De a curata depunerile excesive de cenusa si carbon din zona suprioara a pistonului, prevenind contactul acestor zone cu camasa cilindrului si indepartarea lubrifiantului; mng_c5005.mht (1 - 3 - 5 - 6 - 4 - 2);

Pentru ciclul motorului supraalimentat, continuarea destinderii gazelor in turbina conduce la: Pentru motoare in 2 timpi, cursele sau timpii sunt: Pentru motoare in 4 timpi supraalimentarea se considera: Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenta unui segment scraper (raclor) montat in chiulasa, prezentat in figura CC 9, el avand rolul: Pentru presiune pot fi utilizate unitatile de masura: Pentru un motor in 4 timpi cu distributia manivelelor in sens dreapta (16; 25; 34) pentru rotatia in sens dreapta, ordinea de aprindere este: Perioada de baleiaj la un motor diesel in patru timpi se realizeaza: Pompa PPU din figura SA 11, care prezinta sistemul de ungere a motoarelor auxiliare si sistemul de separare ulei, este destinata: Pompajul compresorului centrifugal de supraalimentare este: Pompele PG din schema sistemului de racire in circuit inchis din figura SA 27 sunt destinate: Presiunea medie efectiva se determina cu

mng_sa11.gif

In timpul perioadei de deschidere simultana a supapelor; Preungerii DG-ului inainte de pornirea acestuia; Fenomenul de functionare instabila, caracterizat prin miscarea pulsatorie a aerului, atins la scaderea debitului de aer, atunci cnd turatia se mentine constanta; Alimentarii generatorului de apa tehnica; mng_c5009.mht

mng_sa27.gif mng_n5009.mht

38

relatia: Prin electrovalvula VCE3 din figura SA 8 se realizeaza: Prin rabotarea chiulasei cu camera de ardere in chiulasa, raportul de comprimare: Prin restrictionarea temperaturii aerului la iesirea din racitorul aerului de supraalimentare, se evita: Procesul de admisie la motoarele in patru timpi se continua si dupa terminarea cursei de admisie deoarece: Procesul de condensare este: Puterea efectiva a motorului poate fi determinata cu relatia: Puterea motorului la functionarea pe HFO functie de puterea motorului la functionarea pe motorina este: Racirea injectoarelor se poate face: Racitoarele ulei RU din figura SA 13 sunt alimentate cu: Raportul KM=Mexp/Men reprezinta: Referitor la functionarea injectorului din figura SA 2, reperul 3 actioneaza asupra resortului 4, permitand Regimul de suprasarcina al motorului principal este caracterizat prin urmatoarele:
Regimul de suprasarcin al motorului principal este caracterizat prin urm toarele: Prin rabotarea chiulasei cu camer de ardere n chiulas , raportul de comprimare:

mng_sa8.gif

Coborarea tamburului inferior al separatorului si deschiderea orificiilor de evacuare a apei si impuritatilor; Creste; Cre te; Aparitia condensului in racitor; Coloana de incarcatura proaspata are o anumita inertie;

mng_n5004.mht mng_n5019.mht

Izoterm si izobar; mng_c5004.mht mng_c5019.mht Variantele a) si b); Apa de mare pentru racirea uleiului si tricloretilena pentru spalarea racitoarelor; KM=Kn^2; Kn=nexp/nn; Reglarea presiunii de injectie Putere efectiva cu 1020% mai mare decat cea nominala, turatie cu 10% mai mare decat turatia nominala si durata limitata de functionare la 12 ore; Putere efectiv cu 1020% mai mare dect cea nominal , tura ie cu 10% mai mare dect tura ia nominal i durat limitat de func ionare la 12 ore; urubul de reglaj al jocului termic; Sistemul de ungere; De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta

mng_sa13.gif mng_sa2.gif

Reperul A din figura Sa 30 reprezinta: Schimbatoarele de caldura se afla instalate, cel mai frecvent pentru sistemele auxiliare ale unui motor diesel auxiliar in: Segmentii de ungere au rolul:

mng_sa30.gif

39

Separatorul de ulei este montat: Sistemul din figura SA 29 este cel aferent: Solicitarea specifica a tijei pistonului motorului naval lent este aceea de flambaj (fenomen de pierdere a stabilitatii elastice) si este produsa de: Solutia de picior furcat al bielei motorului naval in doi timpi: Tancul de expansiune aferent sistemului de racire al unui motor principal este destinat mentinerii constante a presiunii in sistem si: Tirantii sunt organele motorului care indeplinesc rolul: Unul dintre tipurile de miscari ale incarcaturii proaspete induse in cilindrul motor pentru imbunatatirea formarii amestecului carburant este: Urmatoarele cinci elemente caracterizeaza eficienta contragreutatilor montate in prelungirea bratelor arborelui cotit al unui motor in patru timpi: 1-se echilibreaza fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie; 2-se descarca palierele intermediare de momentele interne; 3-la acelasi grad de uniformitate a miscarii de rotatie a arborelui cotit, masa volantului va fi mai mica; 4-prin utilizarea contragreutatilor creste masa si scade pulsatia proprie; 5-prezinta complicatii tehnologice si constructive. Cele cinci caracteristici au efecte pozitive si negative, dupa cum urmeaza: Uzura prin oboseala se produce:

mng_sa29.gif

sa nu patrunda in camera de ardere si de a distribui uleiul pe camasa; In circuit separat; Racirii pistoanelor motorului lent; Forta de presiune a gazelor din cilindrul motor;

Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce; Evitarii socurilor hidraulice;

Strang structura de rezistenta a motorului pe ansamblu; Turbulenta;

1, 2, 3-pozitive; 4, 5-negative;

Prin formarea pe suprafetele pieselor solicitate de forte variabile a unor ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting), fie de faramitarea si exfolierea suprafetelor, cauza acestui tip de uzura constituind-o oboseala

40

Uzura prin oboseal se produce:

Valorile de extrem pentru acceleratia pistonului sunt realizate, uzual, in situatii: Variatia densitatii aerului functie de temperatura: Viteza reactiei de ardere se modifica in felul urmator cu temperatura la care decurge reactia: Viteza unghiulara medie se determina cu relatia: Volumul tancului de compensa din unul dintre subsistemele de racire in circuit inchis se determina in functie de:

superficiala a materialului pieselor; Prin formarea pe suprafe ele pieselor solicitate de for e variabile a unor ciupituri izolate sau grupate (fenomenul de pitting), fie de f rmi area i exfolierea suprafe elor, cauza acestui tip de uzur constituind-o oboseala superficial a materialului pieselor; Pistonul la punctele moarte; mng_n1026.mht mng_c1026.mht Creste exponential cu temperatura: mng_n30401.mht mng_c30401.mht Numarul de recirculari ale apei; mng_q4010.mht mng_q4013.mht mng_q4051.mht mng_q3044.mht mng_q3052.mht mng_q5021.mht mng_q5048.mht mng_q5051.mht mng_q5067.mht mng_q1029.mht mng_q1030.mht mng_q1032.mht mng_q1060.mht mng_q1081.mht mng_q1123.mht mng_q1126.mht mng_q1130.mht mng_q1142.mht mng_expl11.gif mng_c4010.mht mng_c4013.mht mng_c4051.mht mng_c3044.mht mng_c3052.mht mng_c5021.mht Avansul relativ al elicei; mng_c5051.mht mng_c5067.mht mng_c1029.mht mng_c1030.mht mng_c1032.mht mng_c1060.mht mng_c1081.mht mng_c1123.mht mng_c1126.mht mng_c1130.mht mng_c1142.mht Cinci determinari, in conditiile de la punctele a) si b), corespunzatoare p.m.i., tribord, babord si p.m.e., datorita prezentei bielei, care nu

Abaterea de la coaxialitatea lagarelor palier se masoara prin abaterea de la paralelismul bratelor de manivela (masurarea

41

frangerilor). Aceasta se realizeaza, conform figurii EXPL 11, cu ajutorul unui comparator special, prin masurarea distantei dintre bratele unui cot, de regula la o distanta egala cu jumatate din diametrul fusului palier fata de axa de rotatie, efectuandu-se:
Abaterea de la coaxialitatea lag relor palier se m soar prin abaterea de la paralelismul bra elor de manivel (m surarea frngerilor). Aceasta se realizeaz , conform figurii EXPL 17, cu ajutorul unui comparator special, prin m surarea distan ei dintre bra ele unui cot, de regul la o distan egal cu jum tate din diametrul fusului palier fa de axa de rota ie, efectundu-se: Asamblarea p r ilor componente ale carcasei se realizeaz : mai_expl17.gif

permite o singura determinare la p.m.e.

Cinci determin ri, n condi iile de la punctele a) i b), corespunz toare p.m.i., tribord, babord i p.m.e., datorit prezen ei bielei, care nu permite o singur determinare la p.m.e.

Acceleratia aproximativa a pistonului este: Asa-numita detonatie diesel este cauzata de: Atunci cand manivela s-a rotit cu 90 grd RAC, pistonul a efectuat: Biela este organul mobil care:

mng_n3039.mht

mng_d3039.mht Cu prezoane sau tiran i func ie de dimensiunile motorului. Intarziere mare la autoaprinderea combustibilului. Mai mult de 1/2 din cursa pistonului. Transmite fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si a celor in miscare de translatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ. Incovoiere de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si la comprimare de catre forta de presiune a gazelor si de prestrangerea tirantilor. Variatia randamentului compresorului si raportului de comprimare in functie de debitul de aer aspirat de compresor, la diverse turatii ale compresorului. mng_d5020.mht Determinarea puterii necesare invingerii rezistentelor proprii ale motorului, realizata prin

Blocul coloanelor este solicitat la:

Caracteristica de debit a compresorului centrifugal de supraalimentare a unui motor naval reprezinta: Caracteristica de elice pentru o nava cu corp obisnuit este: Caracteristica de pierderi a motorului reprezinta: mng_n5020.mht

42

Caracteristica de pierderi a motorului reprezint :

Caracteristica externa de putere maxima Pe ma=f(n) se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: Caracteristica externa de turatie limita (de putere maxim-maximorum) reprezinta dependenta de turatie a puterii:
Caracteristica extern de putere maxim Pe max=f(n) se caracterizeaz prin urm toarele elemente:

suspendarea succesiva a injectiei de combustibil. Determinarea puterii necesare nvingerii rezisten elor proprii ale motorului, realizat prin suspendarea succesiv a injec iei de combustibil. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. Toate r spunsurile anterioare sunt valabile. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. Toate r spunsurile anterioare sunt valabile. Camera de preardere.

Care dintre elementele enumerate mai jos este utilizat efectiv pentru generarea turbulentei necesare unei arderi corspunzatoare in motoarele diesel: Care dintre metodele de reconditionare a fisurilor se aplica la chiulasa pe zona laterala: Care dintre urmatoarele conditii poate contribui la formarea de depuneri pe paletele turbinei de supraalimentare:

Caracteristica extern de tura ie limit (de putere maxim-maximorum) reprezint dependen a de tura ie a puterii:

Toate cele de mai sus. Toate cele de mai sus. Toate cauzele de mai sus. Toate cauzele de mai sus. Se recomanda imbinari sudate cap la cap. Se recomand mbin ri sudate cap la cap. Uzura coroziva. Calitatea uleiului

Care dintre metodele de recondi ionare a fisurilor se aplic la chiulas pe zona lateral :

Care dintre urm toarele condi ii poate contribui la formarea de depuneri pe paletele turbinei de supraalimentare:

Ce material se utilizeaza pentru garniturile necesare la imbinarea tubulaturilor de combustibil:


Ce material se utilizeaz pentru garniturile necesare la mbinarea tubulaturilor de combustibil:

Ce produce continutul de apa din combustibil: Cele doua conditii importante pentru realizarea unei ungeri corespunzatoare a motorului diesel sunt: livrarea unei cantitati

43

suficiente de lubrifiant si: Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a capului pistonului; fiind o zona intens solicitata, acestea se pot extinde rapid; in cazul fisurilor patrunse, precizati valabilitatea urmatoarelor afirmatii:
Cele mai periculoase fisuri sunt cele din zona de racordare a capului pistonului; fiind o zon intens solicitat , acestea se pot extinde rapid; n cazul fisurilor p trunse, preciza i valabilitatea urm toarelor afirma ii:

Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

Toate r spunsurile anterioare sunt valabile.

Combustibilul este admis in cilindrul motorului diesel prin: Conditia functionarii comune a compresorului si turbinei din cadrul grupului de turbosupraalimentare consacrata a unui motor diesel este urmatoarea: Conditiile atmosferice au o mare influenta asupra puterii si economicitatii motoarelor navale. In cazul MAC navale, reducerea densitatii aerului admis in cilindri la reducerea presiunii atmosferice sau la cresterea temperaturii mediului ambiant, conduce la:
Condi iile atmosferice au o mare influen supra puterii i economicit ii motoarelor navale. n cazul MAC navale, reducerea densit ii aerului admis n cilindri la reducerea presiunii atmosferice sau la cre terea temperaturii mediului ambiant, conduce la:

Injector Puterea dezvoltata de turbina sa fie egala cu cea necesara antrenarii compresorului si turatia compresorului sa fie egala cu cea a turbinei. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

Toate r spunsurile anterioare sunt valabile.

Constructia din figura CC 39,b este caracterizata prin: Consumul orar de combustibil al motorului, in cazul unui sistem de injectie cu retur al surplusului de combustibil, poate fi determinat prin:
Consumul orar de combustibil al motorului, n cazul unui sistem de injec ie cu retur al surplusului de combustibil, poate fi determinat prin:

mng_cc39.jpg

Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. Diferenta valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur si retur. Diferen a valorilor citite pe debitmetrele montate pe tur i retur.

Consumul specific efectiv de combustibil se determina cu relatia: Curba reprezentata cu linie intrerupta in

mng_n5010.mht mng_pt10.jpg

mng_d5010.mht Variatia presiunii in functie de unghiul de

44

figura PT 10 reprezinta: Daca in timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire la iesirea din cilindrii motorului sunt diferite, aceasta indica: Daca in timpul functionarii motorului temperaturile apei de racire la iesirea din cilindrii motorului sunt diferite, aceasta indica:
Dac n timpul func ion rii motorului temperaturile apei de r cire la ie irea din cilindrii motorului sunt diferite, aceasta indic :

rotatie in ciclul fara injectie de combustibil; Sunt posibile penultimele doua cazuri.

Sunt posibile penultimele doua cazuri.

Sunt posibile penultimele dou cazuri. Extrema (maxima sau minima). Combustibilul contine apa. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. Determinarea ini ial a deformatiei torsionale a arborelui intermediar. Determinarea initiala a deformatiei torsionale a arborelui intermediar. 0,003<= S/pi <= 1,25 pi [rad].

Daca valoarea vitezei pistonului este nula, atunci cea a acceleratiei este: Desi a atins turatia de pornire, la trecerea pe combustibil motorul nu porneste: Desi combustibilii produsi in rafinarii sunt sterili, totusi contaminarea acestora se poate produce, deoarece:

Determinarea momentului de torsiune m surat pe arborele intermediar permite:

Determinarea puterii motorului pe baza momentului de torsiune masurat pe arborele intermediar permite: Domeniul raportului S/pi pentru motoare este: Efectul scaderii raportului de comprimare asupra performantelor motorului este urmatorul: Energia specifica se masoara in: Energia termica produsa intr-un motor cu ardere interna se transforma la iesire in:
Fie un alezaj cu diametrul nominal Dn. tiind c intervalul de repara ie este ir, irul diametrelor (sau dimensiunilor) de repara ie este definit de urm toarea rela ie, q fiind indicele repara iei curente:

Cresterea pericolului de ratare a pornirii motorului. mng_d5007.mht Energie mecanica.

Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila

mng_cc1.gif

Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 8.

45

solutia: Figura CC 12 reda schema de calcul pentru patina capului de cruce (fig. CC 12,a pentru patina bilaterala si fig. CC 12,b pentru cea monolaterala). Solicitarea dintre aceasta si glisiera este: Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui motor naval lent modern, cu raport cursa/diametru foarte mare. Caracteristicile acestui arbore cotit sunt urmatoarele: Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui: Figura CC 22 prezinta: Figura CC 27 reda chiulasa unui motor naval lent. Se cere precizarea afirmatiei celei mai corecte: Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta: Figura CC 35 prezinta chiulasa armata a motorului ZA40/48, care prezinta: Figura CC 36 reda blocul individual aferent motorului de putere mare Sulzer RND90. Precizati care dintre pozitiile urmatoare sunt corecte: Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor: Figura DIN 1 prezinta schema mecanismului motor:
Figura EXPL 12 prezint :

mng_cc12.JPG

Strivire

mng_cc19.jpg

Toate cele de mai sus.

mng_cc19.jpg mng_cc22.jpg mng_cc27.jpg

mng_cc35.jpg mng_cc35.jpg mng_cc36.jpg

Motor in doi timpi, date fiind dimensiunile specifice. Volantul. Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane, iar fixarea ansamblului de blocul cilindrilor realizandu-se prin prezoane de chiulasa; Toate cele de mai sus. Toate cele de mai sus. Toate cele de mai sus.

mng_din1.jpg mng_din1.jpg
mai_expl12.gif

Ambele variante anterioare si cu piston flotant. Cu mecanism normal si piston flotant. Dispozitiv special de demontare a segmen ilor. Ordinea corecta a operatiunilor este a), c), b). M surare a frngerilor arborelui cotit. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

Figura EXPL 14 prezinta operatiunile necesare reconditionarii capului pistonului cu fisuri. Aceste operatiuni sunt:
Figura EXPL 17 (a,b) schi eaz modalitatea de:

mng_expl14.gif
mai_expl17.gif

Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata cu curba destinderii avand un aspect neuniform. Cauzele posibile sunt: Figura EXPL 24 prezinta diagrama indicata

mng_expl24.gif mng_expl24.gif

46

cu curba destinderii avand un aspect neuniform. Modalitati de remediere sunt:


Figura EXPL 24 prezint : mai_expl24.gif

Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur dublu. Cauzele posibile sunt: Figura EXPL 25 prezinta diagrama indicata avand un contur dublu. Modalitati de remediere sunt:
Figura EXPL 27 prezint opera iunile necesare recondi ion rii capului pistonului cu fisuri. Aceste opera iuni sunt: Figura EXPL 32 prezint diagrama indicat cu curba destinderii avnd un aspect neuniform. Cauzele posibile sunt: Figura EXPL 32 prezint diagrama indicat cu curba destinderii avnd un aspect neuniform. Modalit i de remediere sunt: Figura EXPL 33 prezint diagrama indicat avnd un contur dublu. Cauzele posibile sunt: Figura EXPL 33 prezint diagrama indicat vnd un contur dublu. Modalit i de remediere sunt: Figura EXPL 4 prezint caracteristica de sarcin motorului. Aceasta indic dependen a dintre indicatorii de performan ai motorului i sarcin , n condi iile:

mng_expl25.gif mng_expl25.gif
mai_expl27.gif mai_expl32.gif mai_expl32.gif mai_expl33.gif mai_expl33.gif mai_expl4.gif

Repararea fisurilor chiulasei din zona supapei de evacuare cu un fund fals. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. Ordinea corect opera iunilor este a), c), b).

Toate r spunsurile anterioare sunt valabile. Toate r spunsurile anterioare sunt valabile. Toate r spunsurile anterioare sunt valabile. Toate r spunsurile anterioare sunt valabile. Men inerii constante a tura iei. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina in conditiile mentinerii constante a turatiei, dupa cum urmeaza:

mng_expl4.gif

Figura EXPL 4 prezinta caracteristica de sarcina a motorului. Aceasta indica dependenta dintre indicatorii de performanta ai motorului si sarcina, in conditiile: Figura PT 8 reprezinta:

Figura EXPL 4 prezint caracteristica de sarcin a motorului. Aceasta indic dependen a dintre indicatorii de performan ai motorului i sarcin n condi iile men inerii constante a tura iei, dup cum urmeaz :

mai_expl4.gif

Toate r spunsurile anterioare sunt valabile.

mng_expl4.gif

Mentinerii constante a turatiei.

mng_pt8.jpg

Diagrama de baleiaj pentru un motor in doi

47

Figura SA 15 prezinta schema subsistemului de ungere a agregatului de turbosupraalimentare a unui motor naval principal MP lent. Pozitia 6 este: Figura SA 18 prezinta: Figura SA 23 indica modul de realizare a racirii capului pistonului unui motor naval lent modern. Precizati valabilitatea uneia dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la solutia in discutie: Figura SA 26 prezinta sistemul de racire cu apa de mare aferent unei instalatii de propulsie ce motor in doi timp. Rolul valvulei termoregulatoare VTR-MP comandate pneumatic de o instalatie de automatizare este: Figura SA 28 indica schema globala de racire controlata de sarcina motorului naval lent modern. Caracteristicile de baza sunt urmatoarele: Figura SA 32 prezinta chiulasa armata a motorului in patru timpi Wartsila 26; specificitatea sistemului de actionare a supapelor consta in: Figura SA 42 prezinta schema sistemului de inversare a sensului de rotatie pentru un motor lent reversibil. Inversarea este initiata prin actionarea manetei telegrafului din postul de comanta si control, prin actionarea parghiei K. Precizati natura agentului hidraulic care alimenteaza servomotorul A si distribuitorul de siguranta B: Figura SA 9 indica modul in care se poate face dozarea cantitatii de combustibil in functie de turatie si sarcina

mng_sa15.gif

timpi. Rezervor tampon pentru evitarea socurilor hidraulice si alimentarea de avarie a agregatului Curatirea unei baterii de filtre, realizata prin inversareacurgerii in elementul ce urmeaza a fi inversat Racirea se face cu ulei circulat prin tija pistonului, prin actiunea predominanta a jetului de ulei in orificiile din capul pistonului, urmata de efectul agitator al agentului de racire De a refula agentul de racire peste bord, daca acesta nu mai dispune de capacitate de racire si de a reintroduce agentul de racire pe aspiratia pompelor PR, in caz contrar Sunt valabile toate afirmatiile anterioare

mng_sa18.gif mng_sa23.gif

mng_sa26.gif

mng_sa28.gif

mng_sa32.gif

mng_sa42.gif

Existenta a cate unui sistem de actionare pentru fiecare tip de supape, culbutorii corespunzatori actionand simultan asupra celor doua supape de acelasi fel, prin intermediul unui taler Uleiul din sistemul de ungere MP debitat de pompele de ulei L

mng_sa9.gif

Sfarsitul injectiei (a), inceputul injectiei (b) si atat inceputul cat si sfarsitul

48

Fine ea nominal a filtrelor de suprafa

este:

Forta de frecare ce apare intre piston si camasa (fig. CC 4) are tendinta: Forta de inertie a maselor cu miscare de translatie se determina: Forta de inertie a maselor in miscare alternativa este: Forta de presiune a gazelor din cilindru motor se determina cu relatia: Functionare incorecta la instalatia de ungere mecanism motor:
n cadrul reprezent rii grafice din figura EXPL 2 a fost inclus i caracteristica de elice (curba 9), mpreun cu curbele 7 i 8 ale tura iilor extreme. Se define te, astfel, ntreaga zon de func ionare a motorului, aceste caracteristici fiind denumite i caracteristici func ionale ale motorului naval, cuprins ntre:

mng_cc4.gif mng_n3057.mht

Dimensiunea celor mai mici particule care au fost re inute n procent de 85-90%. De a produce bascularea pistonului. mng_d3057.mht Proportionala cu acceleratia pistonului cu semn schimbat. mng_d3055.mht Cadere mare de presiune pe filtru.

mng_n3055.mht

mai_expl2.gif

Curbele 2, 7 i 9.

In determinarea ordinei de aprindere la motoarele in patru timpi cu numar par de cilindri si plan central de simetrie apare multiplicarea posibilitatilor de aprindere, deoarece: In figura CC 11: In figura CC 14, articularea bielei cu pistonul se face: In figura CC 28: In figura CC 31 sunt redate si spatiile de racire ale camasii. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt valabile: In figura CC 39 sunt prezentate cateva tipuri de carter pentru motoare semirapide. Astfel, structura din figura CC 39,a are particularitatile: In figura CC 45: In figura CC 7: In figura DIN 4 este redat mecanismul motor al unui motor:
n figura EXPL 10 (secv. 2,3,4) sunt prezentate secven e din procedura de: n figura EXPL 15 (secv. 1,2), pistonul este pozi ionat la:

mng_cc11.gif mng_cc14.jpg mng_cc28.gif mng_cc31.jpg mng_cc39.jpg

Existenta grupelor de manivele in faza face ca in timpul primei rotatii acestea sa ajunga la punctul mort interior, pentru fiecare fiind posibile cate doua variante de ordine de aprindere. 6-patina; 7- patina. Prin tija si cap de cruce. Spatiu de racire; 6- prezon. Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa tehnica. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

mng_cc45.jpg mng_cc7.gif mng_din4.jpg


mai_expl10.gif mai_expl15.gif

1-culbutor; 6- tija bielei. 1- capul pistonului; 5- tija bielei. Cu cap de cruce fara excentricitate (mecanism normal). Inspectie prin ferestrele de baleiaj a grupului piston. p.m.e.

49

In figura EXPL 2 este reprezentata familia de curbe care definesc caracteristicile de turatie ale unui motor naval. Se disting, astfel, urmatoarele caracteristici de turatie:
n figura EXPL 2 este reprezentat familia de curbe care definesc caracteristicile de tura ie ale unui motor naval. Se disting, astfel, urm toarele caracteristici de tura ie:

mng_expl2.gif

Toate raspunsurile anterioare sunt corecte.

mai_expl2.gif

Toate r spunsurile anterioare sunt corecte. Temperatura maxima de incalzire a combustibilui de 180 (sq.mm/s) este de 125 grd C. Toate r spunsurile anterioare sunt valabile.

In figura EXPL 21:

mng_expl21.gif
mai_expl35.gif

n figura EXPL 35 este prezentat schema de comand i supraveghere pentru un motor naval lent de propulsie, n care toate manevrele pot fi executate din postul de comand situat n compartimentul ma ini, sau de la distan , din timonerie. Cu nota iile din figur , avem:

In figura EXPL 9:

mng_expl9.gif mng_pt14.jpg mng_sa17.gif mng_sa24.gif mng_sa33.gif

In figura PT 14 sunt prezentate scheme de supraalimentare pentru motoarele navale. Figura a indica: In figura SA 17-instalatiade ungere mecanism motor: In figura SA 24- instalatia de racire cu apa de mare: In figura SA 33 se prezinta:

La puterea de 7000 kW turatia motorului este de 113 rpm. Ambele raspunsuri b) si c) sunt valabile. 7-filtru; 9- pompa pentru ungere cap de cruce; 10- priza intrare ulei ungere cap de cruce 12-tubulatura de recirculare; 14- diafragme pentru reglarea presiunii apei Sistemul hidraulic de deschidere a supapei de evacuare a unui motor in doi timpi cu baleiaj in echicurent si de inchidere mecanica a acesteia. 1-motor; 8-tanc presurizat; 13-supapa de siguranta Aliomentarea pe ramificatii independente a racitoarelor aerului de supraalimentare, racitoarele de ulei RU si racitoarele de ulei cilindri RC, acestea fiind inseriate Toate cele de mai sus.

In figura SA 6-instalatia de alimentare cu combustibil: In schema din figura SA 26, este indicata si racirea motoarelor auxiliare. Prin subsistemul respectiv se realizeaza: In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval se folosesc urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici de exploatare, se pot mentiona:

mng_sa6.gif mng_sa26.gif

50

n sens larg, pentru aprecierea regimului de func ionare al motorului naval se folosesc urm toarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici de exploatare, se pot men iona:

Toate cele de mai sus.

In sens larg, pentru aprecierea regimului de functionare al motorului naval se folosesc urmatoarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici energetici si economici, se admit:

Toate cele de mai sus.

n sens larg, pentru aprecierea regimului de func ionare al motorului naval se folosesc urm toarele categorii de indicatori: indici energetici; indici economici; indici de exploatare. Ca indici energetici i economici, se admit:

Toate cele de mai sus.

In urma alezarii camasii de cilindru a unui motor cu camera de ardere in chiulasa, noul raport de comprimare:

Creste. Cre te. mng_cc8.gif De a impiedica deeplasarea axiala a organului. Incalzirea elementului pompei de injectie si a tubulaturii de inalta presiune. Mentinerea acelorasi caracteristici ale injectiei.

n urma alez rii c m ii de cilindru a unui motor cu camera de ardere n chiulas , noul raport de comprimare:

Inelele de siguranta din figura CC 8 au rolul: Infundarea duzei injectorului de combustibil produce: Inlocuirea tubulaturii de inalta presiune la o reparatie se face cu o tubulatura de acelasi diametru si aceeasi lungime ca cea originala, in scopul:
nlocuirea tubulaturii de nalt presiune la o repara ie se face cu o tubulatur de acela i diametru i aceea i lungime ca cea original , n scopul:

Men inerea acelora i caracteristici ale injec iei. In exploatare pot exista toate vriantele anterioare, acestea depinzand de tipul motorului de antrenare si de modul de cuplare al motorului cu propulsorul mng_d4028.mht De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului si reducere a posibilitatii de depuneri de calamina in canalul segmentului.

Inversarea sensului de rotatie al sistemelor de propulsie navala se face prin mai multe metode: Jocul de montaj in locasul boltului din piston este: La motoarele navale lente moderne, distanta de la marginea superioara a capului pistonului la flancul superior al primului segment (segment de foc), are mng_n4028.mht

51

tendinta: La nivelul pieselor MAI, se regasesc toate tipurile de uzura, actionand separat sau combinat. Precizati valabilitatea urmatoarelor afirmatii:
La nivelul pieselor MAI, se reg sesc toate tipurile de uzur , ac ionnd separat sau combinat. Preciza i valabilitatea urm toarelor afirma ii:

Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

Toate r spunsurile anterioare sunt valabile. Presiunea aerului din butelii este prea mica. Este egal cu patratul raportului turatiilor;

La operatia de lansare arborele cotit nu se roteste complet La trecerea motorului de la un regim caracterizat prin turatia n1 la altul caracterizat prin turatia n2, raportul fortelor de inertie ale maselor in miscare de rotatie aferente unui mecanism motor: La un motor in 2 timpi cu baleiaj in echicurent, raportul real de comprimare este: La un motor in 4 timpi cu 8 cilindri in linie distanta unghiulara dintre camele de admisie este: La un motor in 4 timpi, durata procesului de evacuare este: Lucrul mecanic indicat pentru ciclul teoretic se calculeaza cu relatia: Masa grupului piston aferent mecanismului motor in doi timpi reprezinta: Masa reala de aer necesara arderii combustibilului injectat pe ciclu se determina cu relatia: Mecanismul din figura DIN 3, specific motoarelor in stea, se caracterizeaza prin existenta: Miscarea reala a arborerelui cotit nu este uniforma, deoarece: Motorul prezinta batai in functionare: O executie utilizata pentru motoare semirapide de putere mai mare.a blocului, carterului si placii de fundatie din piese

mng_n1076.mht

mng_d1076.mht 900 RAC; 450 RAD

mng_n1043.mht mng_n5011.mht

mng_d1043.mht Li = Lard izob + Ldest - Lcomp . Masele cumulate ale pistonului propriu-zis, ale segmentilor, tijei pistonului si capul de cruce. mng_d1105.mht Ambele raspunsuri de la b) si c). Raspunsurile b) si c) sunt complementare. Cuzinetul de la capul sau piciorul bielei are joc prea mare, iar suruburile de asamblare a bielei sunt slabite. Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

mng_n1105.mht mng_din3.jpg

mng_cc39.jpg

52

distincte este reprezentata in figura CC 39,d,caracterizata prin urmatoarele elemente: Ordinea de aprindere ce respecta criteriul incarcarii minime a lagarelor palier ale unui motor cu 8 cilindri in linie si functionare in patru timpi, in ipoteza unui arbore cotit cu plan central de simetie este: Pentru ciclul cu destindere prelungita intr-o turbina alimentata la presiune constanta, conform figurii PT 4, se pune conditia: Pentru determinarea temperaturii aerului la iesirea din racitorul aerului de supraalimentare, se utilizeaza diagrama punctului de roua (dew-point), redata in figura PT 9. Pentru o temperatura a mediului ambiant de 30 grd C, o umiditate relativa a aerului de 80% si un raport de comprimare in suflanta 2, valoarea temperaturii punctului de roua este aproximativ: Pompa de injectie din figura SA 3 corespunde uneia dintre tipurile urmatoare:
Pompele de injec ie utilizate la motoarele navale sunt: Pentru mecanismul de distribu ie din figura EXPL 31, unde se verific jocul termic:

Oricare din a), b), c).

mng_pt4.gif mng_pt9.jpg

mng_d1017.mht 38 grd C.

mai_expl31.gif

ntre supap

i culbutor.

mng_sa3.jpg

Pompele separatoarelor centrifugale din figura SA 11:

mng_sa11.gif

Pompele separatoarelor de ulei din figura SA 11: Pozitia 1 din figura CC 10 este: Pozitiile 2, 3 si 5 din figura CC 27 sunt, respectiv: Pozitionarea ungatorilor si a orificiilor de

mng_sa11.gif mng_cc10.gif mng_cc27.jpg

Pompa cu piston sertar (rotitor), acesta controland orificiile de aspiratie a combustibilului, sistemul de actionare fiind alcatuit din parghii si cremaliera Pompe cu piston. Realizeaza functia de la punctul b), sau, prin comutarea corespunzatoare a flanselor trecenu trece de pe aspiratia/refularea acestora se pot dubla, realizand si separarea uleiului din baia de ulei a motorului auxiliar MA Aspira ulei din tancul de ulei circulatie si il refuleaza tot in acesta. Mecanism balansier de ungere a capului pistonului. Supapa de siguranta, injectorul, chiulasa inferioara. Toate variantele anterioare se afla inca in

53

ungere pe suprafata camasii cilindrului se poate face: Precizati conexiunile unui separator centrifugal ce realizeaza prima etapa a separarii combustibilului greu din cadrul instalatiei de combustibil a unui motor naval lent de propulsie, conform figurii SA 1: Presiunea maxima in oricare din subsistemele in circuit inchis cu apa tehnica ale motorului este atinsa: Proba hidraulica a chiulasei se face in vederea depistarii eventualelor fisuri si se realizeaza cu apa, la presiunea:
Proba hidraulic a chiulasei se face n vederea depist rii eventualelor fisuri i se realizeaz cu ap , la presiunea:

exploatare mng_sa1.gif 1 - de la tk decantare; 2 - la urmatorul separator; 3 - de la tanc apa comanda separator; 4 apa spalare de la hidrofor; 5 - la tk scurgeri ape uzate; 6 - la tk scurgeri combustibil La refularea pompei de circulatie apa racire Mai mare de 1.5, tinand cont si de regimul termic al organului probat. Mai mare de 1.5, innd cont i de regimul termic al organului probat. Toate cele mentionate anterior. Direct proportionala cu turatia motorului si presiunea medie efectiva. Direct propor ional cu tura ia motorului i presiunea medie efectiv . mng_d5014.mht La unele motoare semirapide, obtinuta prin turnare. Variantele b) si c) simultan Toate cele de mai sus. Toate cele de mai sus. mng_expl12.gif
mai_expl25.gif

Pulverizarea corecta a combustibilului in camera de ardere depinde de: Puterea efectiva dezvoltata de un motor diesel este:
Puterea efectiv teoretic dezvoltat de un motor diesel este:

Puterea indicata se determina cu relatia: Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul coloanelor: Referitor la sistemul din figura SA 3, care dintre urmatoarele afirmatii este corecta: Regimul de functionare al motorului naval este definit prin:
Regimul de func ionare al motorului naval este definit prin:

mng_n5014.mht mng_sa3.jpg

Repararea fisurii aparute in zona de racordare a capului pistonului din figura EXPL 12 presupune:
Repararea fisurii ap rute n zona de racordare a capului pistonului din figura EXPL 25 presupune:

Toate raspunsurile anterioare sunt valabile. Toate r spunsurile anterioare sunt valabile. Lagar palier. Proportionala cu modulul de elasticitate longitudinal al materialului din care este

Reperul notat cu I din figura CC 17 reprezinta: Rigiditatea tirantului este:

mng_cc17.jpg

54

Rolul pistonului este urmatorul Rolul sistemului de distributie este urmatorul:

Sistemul de evacuare a motorului in doi timpi trebuie sa asigure: Studiul suprafetelor uzate ale pieselor a aratat ca uzura se prezinta sub aspecte variate, cele mai importante tipuri de uzura fiind:
Studiul suprafe elor uzate ale pieselor a ar tat c uzura se prezint sub aspecte variate, cele mai importante tipuri de uzur fiind:

confectionat si cu aria sectiunii sale transversale si invers proportionala cu lungimea sa. Raspunsurile b) si c) sunt complementare Asigurarea introducerii incarcaturii proaspete si evacuarea gazelor la viteze si momente convenabil alese si inlesnirea producerii la timp a injectiei de combustibil in cilindrii motorului, ca si a pornirii motorului cu aer comprimat si, eventual, a inversarii sensului de mars Toate cele anterioare Toate raspunsurile anterioare sunt valabile.

Toate r spunsurile anterioare sunt valabile. Introducerea combustibilului in cilindri la momentul si cu parametrii necesari bunei functionari a motorului Prima forta este nula.

Subsistemul de combustibil inalta presiune (de injectie) realizeaza: Tinand cont ca forta care incarca fusul maneton este rezultanta vectoriala dintre forta din lungul bielei si forta centrifuga de inertie bielei raportate la maneton, atunci cand aceasta rezultanta este nula, inseamna ca: Un motor diesel in doi timpi necesita o cantitate de aer de lansare mai redusa decat cel pentru un motor in patru timpi cu aceeasi cilindree, deoarece motorul in doi timpi: Un motor diesel supraalimentat are o durata de deschidere simultana a supapelor mai mare decat cea specifica motoarelor cu admisie naturala in scopul cresterii: Ungerea arborelui de distributie din figura SA 14 se realizeaza:

Functioneaza fara consum de energie pentru realizrea admisiei si evacuarii

Eficientei evacuarii gazelor din cilindru.

mng_sa14.gif

Prin canalele 8

55

Uzual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin: Uzual pornirea motorului la rece poate fi usurata prin:
Uzual, pornirea motorului la rece poate fi u urat prin:

Incalzirea apei de racire cilindri. Incalzirea apei de racire cilindri. nc lzirea apei de r cire cilindri. Datorita reactiilor chimice care au loc intre suprafata pieselor si agentii corozivi, dintre care cei mai importanti sunt oxigenul, apa, sulful, etc., in urma acestor reactii formandu-se compusi friabili, care sunt indepartati ulterior sub actiunea fortelor care incarca suprafetele. Egala cu cursa pistonului. Egala cu cursa pistonului. mng_sa10.gif Cu pompa cu roti dintate Direct proportionala cu cursa pistonului si cu turatia motorului. 12;

Uzura coroziva se produce:

Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor cu biela principala si biele secundare este: Valoarea maxima a deplasarii pistonului mecanismului motor normal este: Vascozimetrul din figura SA 10 este de tipul: Viteza medie a pistonulei este: Volumul total al buteliilor de aer lansare aferente sistemului de pornire a unui motor principal reversibil trebuie sa asigure urmatorul numar de lansari consecutive:

mng_q4045.mht mng_q3050.mht mng_q3051.mht mng_q3072.mht mng_q1008.mht mng_q1020.mht mng_q1056.mht mng_q1083.mht mng_q1121.mht mng_q1125.mht mng_q1129.mht mng_q1133.mht

mng_d4045.mht mng_d3050.mht mng_d3051.mht mng_d3072.mht mng_d1008.mht mng_d1020.mht mng_d1056.mht mng_d1083.mht mng_d1121.mht mng_d1125.mht mng_d1129.mht mng_d1133.mht

56

S-ar putea să vă placă și