Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ţintele pe care şi le propun prin acestea experţii în Educaţie vor reforma sistemul educaţional din
România, după trei decenii de bâjbâieli, aducându-l, în sfârşit, la standardele actuale europene.
Cadrele didactice sunt însă de altă părere. Profesorii sunt profund nemulţumiţi din mai multe
puncte de vedere. În primul rând, pentru că, deşi supuse dezbaterii publice, opiniile şi sugestiile
lor, ale celor de la catedră, care lucrează direct cu elevii, nu au fost luate în considerare de către
specialiştii din educaţie. Apoi, pentru că deşi pun accentul pe competenţe, interdisciplinaritate şi
utilizarea informaţiei în viaţa de zi cu zi, există probleme în modul în care sunt realizate aceste
programe. Practic, în funcţie de materia predată, au cu toţii ceva de reproşat noilor programe.
Unii consideră că programa pentru limba şi literatura română în primul an de gimnaziu continuă
să fie extrem de complicată şi de stufoasă şi că, din acest punct de vedere, nu s-a prea schimbat
nimic, alţii că eliminarea unei ore de Limba română la clasa a V-a este o mare greşeală pe care
au făcut-o cei care au întocmit aceste programe, în condiţiile în care România e ţara cu cel mai
ridicat procent de analfabeţi funcţional la momentul absolvirii învăţământului gimnazial. Unii
sunt de părere că este o programă care nu reuşeşte să ţină cont de nivelul copiilor şi de
capacitatea intelectuală a vârstei şi de aceea nu se adresează tuturor şi nu-i ajută cu nimic pe cei
care învaţă mai greu, din acest punct de vedere fiind un element de segregare educaţională.
Nici în ceea ce priveşte Matematica programa nu este perfectă, profesorii de specialitate aflându-
se, practic, în faţa unui model de predare cu totul diferit de cel cu care s-au obişnuit. În ceea ce
priveşte programa de Informatică, cea mai mare problemă o reprezintă resursa umanăDupă
Limba şi literatura română, cele mai multe nemulţumiri, cele mai mari temeri s-au acumulat în
jurul disciplinei Istorie, care a adunat şi numărul cel mai mare de scenarii sumbre cu privire la
identitatea naţională, societatea de mâine şi viitorul României într-o lume globalizată. Istoria a
pierdut ore, manualul de istorie a pierdut, în decursul timpului, din grosime, iar actuala programă
nu o ajută cu nimic. Profesorii spun că programa este superficială şi urmăreşte construirea unui
profil al omului fără rădăcini şi fără conştiinţă de neam şi ţară (conform noii programe şcolare,
aflate în aria curriculară Om şi societate, Istoria trebuie să îşi asume formarea unor mecanisme
intelectuale care să prevină orice forme de naţionalism şi xenofobie şi să stimuleze asumarea
multiculturalităţii).
Problema raportului calitate-cantitate
Există, desigur, şi alte temeri, nemulţumiri legate de această reformă curriculară. Au apărut
discipline noi, s-au repoziţionat unele vechi la nivelul ariilor curriculare şi mulţi se întreabă dacă
toate disciplinele din noul curriculum vor fi acoperite cu necesarul de profesori. Ministrul
Educaţiei a promis însă că până la începutul noului an şcolar se vor găsi soluţii pentru acoperirea
cu personal didactic a tuturor disciplinelor din curriculum. O exprimare care conţine în sine un
grad de incertitudine destul de ridicat şi care ne trimite cu gândul la criza manualelor şi la acel an
în care bobocii de clasa I au păşit în prima zi de şcoală din viaţa lor fără abecedare pe bănci.
Noile programe şcolare vor intra în vigoare la începutul anului şcolar 2017-2018 şi vor aduce o
nouă filosofie de predare, de raportare la disciplinele/materiile tradiţionale, de învăţare. Cu alte
cuvinte, noul curriculum vine cu o nouă paradigmă educaţională, care trebuie să ne aducă mai
aproape de valorile lumii globalizate în care trăim. Rămâne totuşi problema raportului dintre
cantitate şi calitate pe care îl propune această „revoluţie“ curriculară, ştiut fiind că tendinţa
educaţională a ultimilor ani este de adaptare la noile realităţi, într-o lume digitalizată şi
globalizată, în care competenţele sunt mult mai importante decât un bagaj solid de cunoştinţe
EXEMPLU FIȘA DE OBSERVARE ASISTENȚĂ
I. Date de context
Data 23.V.2022
Grad didactic II
Data 23.V.2022
Grad didactic II
ÎNSCRIŞI: PREZENŢI:
ASPECTE
DESCRIPTORI OBSERVARE
URMĂRITE FB B A S
PROFESORI
Corectitudinea ştiinţifică a
X
aparatului conceptual utilizat
ACTIVITATEA
Structurarea informaţiilor transmise
CADRULUI X
care facilitează învățarea
DIDACTIC
ELEVI
Atitudinea şi responsabilitatea
elevilor faţă de rezolvarea sarcinilor
X
de lucru din clasă şi a sarcinilor de
IMPLICAREA lucru pentru acasă
ELEVILOR ÎN
Relaţiile elevilor cu profesorul,
PROPRIA
colaborarea cu acesta în procesul de X
ÎNVĂȚARE
învăţare (atmosfera de lucru)
Competenţele şi nivelul
competenţelor specifice disciplinei X
demonstrate de elevi
COMPETENŢELE
DOBÂNDITE DE Gradul de utilizare a achizițiilor noi în
X
ELEVI diferite contexte
OBSERVATII FINALE
CONCLUZII ACTIVITATE ASISTENȚĂ (bază pentru activitatile post asistență)