Volum conceput 5i realizat de

GEORGE BANU

Kep etifii[e
,Si teatru[ retrtruoit
- secofuf regiei -
Coordonarea volumului
ArrNa Mazru

Traducere din limba francezd

Mnura NnoELCU-PATUREAU

GroRcr BaNU este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle-Paris.

Conduce revista Abernatioes tbditrales qi coleqia Le Temps du tbditre
la Editura Actes Sud. A scris numeroase volume de referinli consacrare
scenei contemporane gi principalelor sale personalitili, lucrtrri traduse in
numeroase limbi, dintre care mengiontrm: Lioada de oiSini, teatrul nostu;
Reformele teatrului tn secolul refnnoiri.i; Sbakespeare - lumea-i un teatra;
Noctame, Scena modemd, apdrute la Editura Nemira. A primit de trei ori
Premiul pentru Cea mai buni carte de teatru in Franla, a oblinut Premiul
de excelenp UNITER 9i Premiul Prometeu 2007. Este pregedinte de onoare
al Asociagiei Internalionale a Criticilor de Teatru Si doctor honoris causa al
mai multor universitlli europene. NEMIRA
 Crntror Rfcv g Dnmrr Jnelnrrrrr.Aul .Ddcd wem sd aibd rnai multe
sensui cuointele, trebui,e sd hrdnim imaginarul. ........,,217
Ror.r MrcnaEtts: Lafi.ecarefrazd, o catastrofd. Noppi dc repetipie
cu Kkus Michaet Grilber laEmpedocle dc Friedricb Hillderlin

Manr Brrznv c,r.: A asctthd dtferenpa. La Schaubiihne, cu Stei4 Griibr

Seuurr Ztcw Scrisori din Berlin. Repetipii cu Heiner Mil.11cr.............,...;256

Marrrnns LeNcuorr: O actiritate dinamicd: pkce cind teatrul
"imi
d.eaine un Santier tn lugu..." ...............2g3
CupRINs BrNolr Ywvx: tacques Dekuoelleie. Sa cdlareyi un tigru .....................2g2
Svrvrr Arqtm* O repetipie pragmati.cd. {ln workhop cu Bob,l/ilson....3O5
iN roc DE INTRoDUCERE PORTRETE $I POVESTIRI
Groncr BANrr Ehborarea progresittd a ideihr il a... spectacolelor ...... DrorrR-Groncrs G^a,sLy: O gesticd poeticd ............................................313
Oorrrp AsreN: I repta. T o reheirse. Ensayar. Proben.................. BrnNeno Drnnoux: Lorent lVanson. Rrytipia, un
fenomen de
transformaredcsineSialami.i............. ........................322
Auonrr $rnrnN: Rdspunsuri.". ..................330
VECHII MAE$TRI
Dto Kacufranrr,si-pifi.e drumul lung.." R.Eeti.piile lui Lefteris
MARE-CHRISTnIE AuTANT-MATHIEU: Sanislaoski. repetd: ldsdnl sd
"Sd Voyatzis.......... ................. 3jO
DraNe ARMAsARU gl Ar-wa Mazu.U: MatrioSca giganticd:
Btnrnrcr PIcoN-Venn i: Repaipii tn Rusia - 1RSS cu Mqterhold:
Andri.y Zho\dak.....................:............ ............,............... 3Gl
rpulta un Eapiu oial si. de libertate ,Trebuie sd lucrdm cu h.tcuri.{
EvrrvNr Entrt: Copeau si. Cartelal: arta dc a repetd ......,..... REGIZORI ROMANI iU NEI'NTT1M
Merrrues L,cNcFIorr: La Berli.ner Ensernble cu Brecht Cnrsrnrie Moonramu: Repetipiile lui Mihai. Mdniwpi.u:

MUTATII MODERNE
Spectacolul ca un organism viu................. .................3g5
Mennu CorqsreNrnvrscu: REetiSiile lui Silaiu pwrcdrete.
Gnonos Beliju Repetipia saa autoporffetul regizorulai cr4 Trap.............'.. La inceput a fost CuvAntul........................................... ....................394
Cbestionar penrrz Repeti1ii...
Dome Mooore: Repeti.piile luiAndrei gerban.
Crealia ca un etern, miraculos inceput.......... ............404
Mvnreu TaNeNt: Gi.orgio Suehl.er: la prova infinita....'..... AlmMs Ysrr: Repetipiile lai G,ibor Tompa. tn ctrutarea iormei...........425
JraN-FneNgoIs Duscwr: J cduw dttaliul penmr a gdsi tntregal" sau
Kraus Mrcnerr Gnrrsrn: Epilog. Birinice de lean Racine
Cind Thaitre du Soleil repea.... tn Comedia. France2d.............. ..............43g
Sorrctn Korrveret A lucra ca Brook: ;Fd ce ai dc ftuilf .......
CneNrer MBvsn-PLAN-ruREAux i Kdntor, uhimele repetipii Notd asupra ediliei romAne ..................444

Oprttr Asreu
A repeta.
To rehearse. Ensayar. Proben
A spune din nou. A reincepe. A perfeqiona. SI fie oare
actorul menit sI govlie gi si riticeasci vegnic pe cIrlri necu-
noscute, lafiecare spectacol, in luptd cu rigorile unei sintaxe
sau cu particularitalile unui personaj? O operi dramaticl nu
este un material imediat, ci un teren de expiorat. Actorul, in
cdttarea personajului sIu, se cautl pe sine. El igi pune la tn-
cercare resursele, se pregete$te pentru o metamorfozdt. Ghidat
de un text ciruia ti scormonegte enigmele gi de un regizor
sigur pe drumul de urmat, sau care tatoneazd.tmpreuni cu el,
actorul pleaci de la un vid, de la punctul zero. Citeodatd,
participanlii nu au lucrat niciodatl impreunl.
A Rrprrn. To nruraasr. ENsnvan. pxssl^t
-
PRrprR zr
Primordiale, germinativi, prima repetirie este o intAlnire,
o reuniune, o luare de contact. Niciuna din repetiliile ce vor
urma nu ii va semina. E agteptatd cu ingrijorare sau cu dezin-
volturl, e pregltit[ dar ea se sprijinl pe neprevdzut Ea mar-
cheazd plecarea intr-o aventurl gi totul devine esenlial: locul,
()ra, exactitatea fieclruia, cuvintele regizorului, metoda sa, re-
acpiile produse. Din punct de vedere afectiv, se $tie deja dacd,
va trece curentul. Din punct de vedere psihologic, e un demers
ce pregitegte lucrul ce va urma. Din punct de vedere concret,
citeva elemente hrlnesc refleclia gi oferl citevapiste. DacI nu,
gcdinpa nu este decAt un pasaj ritual, o ,lovituri pentru nimic".
,,Nimeni nu e capabil si asimileze ceea ce se spune. Ceea
ce faceqi in prima zi are ca scop sd vi conducl spre cea de a
cloua zi, care e deja dif.eritd"r.
Discursul introductiv este foarte atteptat. El anunll o stare
de spirit, attoritard sau conviviala. Unii rcgizori igi explicn
alegerea, orientarea sau dificultapile de infruntat. Peter Brook
ir flcut o scurti introducere cu ocaziaprimei lecturi cu Regele
l.earla Stratford, vorbind despre piesi ca despre un munte al
clrui vArf nu va fi niciodati atins. ,UrcAnd pe drumul ce duce
cltre culme, ne vom lovi de trupurile neinsuflelite ale celor
ce l-au infruntat pAnI acum, Olivier (Laurence Olivier) pe un
1 Peter Brook, The Empry Space, L968; traducere in limba francezd. de
Ohristine Estienne gi Frank Payolle, L'Espace oide,Paris, L970, p. 142.
l)entru ed. in Ib. rom., vezi PeterBrook, Spa;iul gol,trad.Morica Andronescu,
Nemira, Bucuregti, 2014.
15
 Oorrre Aslaru
versant, Laughton (Charles Laughton) pe celelalt, e groaznic".
La masl, actorii au citit piesa in intregime, impd4ili intre
dorinla de a jrca gi prudenla unui debit monocord. Paul
Scofield se strlduia si spuni cAt mai bine versurilel.
Actorii lui Joan Littlewood nu cunosreau inci piesa lui
Brendan Behan The Quare Felloas (Candi.dat k Einzurdtoare) Si
nu aveau nici broqura; nu $tiau decAt ci era vorba despre viala
in inchisorile din Dublin. Joan i-a dus sd improvizezepe acope-
rigurile de la Royal Court unde ardezia murdari gi zidurile de
piatrx puteau s5-i faci sI se gAndeascl la o curte de inchisoare2.
La finele anului 1970,Yictor Garcia repeta la Old Vic din
LondraArbitectul Si imparatul Asirinide Arrabal, dar pregdtea
in acelagi timp pentru Paris versiuneafrancezd, a Cameistelor
(Les Bonne) de Genet3.
Prima repeti{ie at Cameristele a avur loc din intAmplare pe
25 decembrie in vastul salon al aparramennrlui atribuit lui Garcia
la Londra, cu doutr din cele trei actrile, un observator de la
CNRS (Christiane Tourlet) gi decoratorul Michel Launay.
Michlle Oppenot spunea pe dinafari texul fare sa punl nicio
intonalie, Sylvie Belai construia un soi de melopee. Asistentul
pusese la combina stereo un disc cu muzicd maurd. Garcia
1 Cf. Charles Marowitz,
,Lear" Log. Rebearsal Notes (rlear* carnet de
bord. Note dp repet4ifl,in Encore, reprodus tn Charles Marowitz gi Simon
Trussler Theatre at worh,Methuen and Co Ltd, Londra, t967, p. L35.
2 Cf. Tom Milne Clive Goodwin, IVorki.ngwitb
9i loan (Sa lucrezi cu
/. Z.), interviuri cu actori, in Encore, ibid., p. L16.
3 Victor Garcia a creat versiunea spaniole
in 1968, la Madrid, cu Nuria
Espert.
16
A nrprra. To nruraast. ENsnvan. pp6ggv
-
intervenea pu1in, atingAnd corpurile actrilelor ca sI le decontrac-
r('ze sau sI provoace reflexe gi nuinglduia si i se pune intrebiril.
Punere in condipie sensibih, corp la corP senzual cu un
rcg,izor posesiv care se exprima cu dificultate in francezl sau
t''tre refuza explicalia verbah, rtn regizor Poet pentru care ac-
torul era un reactiv, textul o muzicd gi regia o coregrafie.
Otomar Krejda, aarzat ca era prea directiv gi cI redacta
,linainte indicaqiile de regie, asigura cI notele sale ,,preven-
tive", constAnd intr-un ,,scenariu circumstanjial de teme ca-
r'.rcteristice", ii facilitau actorului un prim contact cu
lrcrsonajul, dar cdtotul evolua apoi.
Adunare tn jurul unui colectiv sau reuniune intimd, prima
rcpetirie gi chiar urmdtoarele sunt cAteodatl interzise observa-
trrrilor pinirlatrecerea pe scenl sau in decorul definitiv, ca gi
cum spectacularul nu ar prinde formi decAt in acel moment
pi toate preliminariile nu ar fi decAt o munci ingratil,de neprivit
9i pulin instructivi, cAteodatl, de teaml si nu jeneze pudoarea
.rctorilor, neobiqnuili cu repetifii ,,deschise". Munca de cercetare
cste atunci lipsitl de jaloane fondatoare, pierdute iremediabil.
Prima repetirie nu seamini cu nici una gi nu Poate fi re-
constituite a posteriori, nu am obline decAt ferAme, amintiri
clespre amintiri. Regizorul a dat indicalii pe care nu le va mai
rcpeta, poate, niciodatl, care se vor pierde in degert sau vor
dispirea in acliuni, vor fi asimilate, deturnate de fiecare
1 Cf. Christiane
Tourlet, .Les Bonnes", Prdparation du specaclefrangais
(,,Cameristele*. Pregdtirea spectacolulai francez), in Les Voies de la crdation
CNRS Editions,
thlitrale, vol, fV, Miller/O'Neill/Gmet/Pinter/Mrozek,
l' * rs, 197 5, pp. 233-23 4.
17
 Oorrrr Aslaru
participant. Nu sunt incl opqiuni. Ele provin din lectura ,la
rece" a regizorului, se vor modifica tn funclie de interpreli gi
de lucrul pe sceni.
Niciun loc specific it pentru prima repedfie.
e rezeryat
Ea se instal eazd pe unde poate, amuginl o cafenea, un birou,
un atelier sau un pod. Toatl lumea se strAnge in jurul regizo-
rului. Acesta nu a convocat decAt actorii sau o echipi mai
largl'? Prezenga celorlalli participanli este revelarorie. Pentru
Tragedia lui Carmen @eter Brook), pe lAngI cAntlrepi, pianigti
gi cei trei actori se aleturau tehnicienii de decor, de lumini qi
de regie tehnici.
Se trece la lectura operei in continuu sau comentati, de cltre
actori care tgi gtiu rolul pe de rost sau il descifreazd., personajele
nu sunt inci distribuite. Cu spiritul siu malilios, Roger Blin a
tmpn4it in doui episoade lucrul pentru crearea Paravanelor de
Genet cu compania Renaud - Barrault2. A lucrat trei luni sepa-
rat cu trei interpreji ,exteriori", cu scopul ca ace$tia sI influen-
geze apoi compania printr-un tip de joc nonconformist. Prima
repetilie nu fost, deci, prima pentru toatd lumea.
a tlc Goldoni ficutd de citre actorii francezi, tn micul salon al-
Cine citegte gi cum? Altidati, la Comedia Francezd., era
autorul, infala actorilor adunali, pentru ca piesa si fie accep-
tatl; sau un mare actor, Talma, sau o tragediand, Clairon,
interesaqi si faci sI intre in repertoriu o noui operi in care si
ICf. Michel Rostain, ,Journal des rep6titions de ,.La Tragddie de Carmen,"
ffum.al de repeti,tii h,Traged.in lui Carmm),in lcs Voies d.e h crdation tbditrale,
vol. 13, CNRS Editions, Paris, 1985, pp. L97-792.
2 LaTeatrrlNalional Odeon din Paris in l966,familia Orties (Jrzici)
era interpretattr de Maria CasarAs, Paule Annen, Amidou.
18
A ntpern. To nruransr. ENstvan. pxsssv
-
rr rrluceascd. Apoi, la teatrele din Cartel, regizorul care exPu-
rrc.r in acelagi timp ideile sale directoare, inainte de a Ie inmAna
,rt'trrrilor o copie a rolului lor qi, dacd era posibil, o copie a
Nici Beckett, nici Ionesco nici Genet nu citeau ei ingigi;
ltit'scit.
,l.rcl asistau la prima lecturi, ei ii ascultau pe actori. Jean-Louis
li,rrrault, mogtenitor al Cartelului, a citit Rinocerii in faga in-
r rcgii companii, actori, tehnicieni, administragie.
lnregistririle de teatru la microfon nu sunt precedate declt
,lt.o singurl lecturl unde trebuie imediat jucate situaliile qi inter-
l)rctat un personaj. Lateatru, actorii se mullumesc cu o lecturl
,rt<rnl. Sensul este in suspensie cdcifrecarcfrazdpoatdse aiba mai
rrrtrlte sensuri gi crearea personajului, evoluiia aqiunii se vor face
lcnt, progresiv, sub conducerea regizorului, in relalie reciproci
.''u partenerii, in funclie de spaliul scenic ai de aprofundarea jo-
t'rrlui. Ar fi, deci, imprudent sI se onticipeze. Actorul, disponibil,
cstc inci neutru, ca o paglne dbe, dar, cu toate antenele ridicate,
t'tpteazd.indicii, inregistreazi cea mai mic[ remarcl.
in acelagi timp, lectura memorab ile a Trilogiei Vilegiaturii
lr,rstru de la Od6on in t978, sub bagheta lui Giorgio Strehler,
.r fost complet diferite2.
SesizAnd ocaziascenei unchiului Bernardo Pe care proiecta
sil o taie la Paris pentru a reduce durataspectacolului, Strehler
1 L6on Moussinac menlioneazl acest detaliu in al sd:u Traitd de mise en
xine (Tratat de regie), Charles Massin, Paris 1948, re-editat la I'Flarmattan,
( ,oleclia Les introuoables,Parrs,2004, pp. t25-130.
2 Giorgio Strehler a creat in 1954 la Piccolo Teatro din Milano acest
rrrontaj din trei piese de Goldoni gi tocmai le reluase la Burgtheater din Viena.
t9