Universitatea de Vest Timioara Facultatea de Educaie Fizic i Sport

DOPINGUL

CU STEROIZI ANABOLIZANI

Masterand Roca Ionu Alexandru Anul II, Educaie fizic i sport

Timioara 2011

Dopingul cu steroizi anabolizani

Dorina de a realiza mari performane determin din ce n ce mai muli sportivi s recurg la medicamente care le pun viaa n pericol. "Cancerul sportului mondial", cum a fost denumit dopingul, a cuprins toate sporturile, fiind cea mai frecvent cauz de suspendare a sportivilor. Dopingul este o problema din ce n ce mai grav i la noi, avnd n vedere c steroizii sunt din ce n ce mai accesibili i muli nceptori recurg la ei, fr s fie informai n legatur cu efectele secundare. Sunt i muli oameni care folosesc steroizii cu cap, minimiznd efectele secundare. Ce-i drept, 1-2 cicluri pe an, cu substante bune i dupa un plan inteligent (nutriie, suplimente, antrenament, odihn) nu au cum s ii fac mai mult ru dect 1 an de mncat junk-food i alcool. Asta din punct de vedere biochimic i medical. Din ce n ce mai des, se vd pe diverse coperi de reviste tipi despre care in underworld se tie c folosesc aceste substane pentru a arata bine sau a obine rezultate cu clienii lor la sala. Dopingul reprezint folosirea unor substane dunatoare sntii n scopul obinerii de performane sportive. Doping nu nseamn numai steroizi ci exist o lung list de substane dopante, folosite n cele mai diverse sporturi de la tir la ciclism i de la baseball la fotbal. n culturism folosirea dopingului este doar mai evident (scopul fiind creterea masei musculare), nu neaprat mai frecvent sau mai intens. Dopingul a aprut odat cu apariia substanelor dopante. 1. Evoluia dopajului n sport

Etimologic se pare c dopingul vine din flamandul to doop aa cum apare n dicionare n secolul al XVIII - lea. Desigur c ncercrile de a stimula puterea, fora, dorina de a nvinge pot fi gsite nc de la romani, care organizau luptele dintre gladiatori i unde nvingatorul, care era adult, cuta prin toate mijloacele s ctige. Se pare c s-au gasit nscrisuri din care reiese c n ntrecerile cu trsuri conductorii absorbeau o licoare (vin + miere), care le ddea o anumit putere, o anumit agresivitate. Despre doping n accepiunea de azi se poate vorbi cam din secolul XX. Astfel prin anii 1900 - 1936 n Japonia, sportivii foloseau nainte de competiii cardiotonice i nitrii (vasodilatatori coronarieni). Cel de-al II lea rzboi mondial a consfinit efectele anfetaminelor (psihostimulante) asupra sistemului nervos, aviatorii germani, care executau bombardamente de noapte primind aceste substane nainte de plecare n misiune pentru ntreinerea strii de vigilen i agresivitate. De aici i pn la trecerea n sport nu a fost dect un pas. Postbelic, cnd viaa sportiv i-a reluat cursul a aprut i utilizarea substanelor dopante, amfetaminele, antidepresivele, simpaticomimeticele i analgezicele cardio - respiratorii fiind primele grupe de substane folosite de sportivi din proprie iniiativ sau la recomandarea unor cadre sportive (antrenori, medici, masori, etc.).

S-au folosit metode de cretere a forei i rezistenei la brbai, de la testicule de taur pn la miere, vin i diverse plante. n vremea aceea regulamentele anti doping erau inexistente iar lipsa unor laboratoare de specialitate facilita aceast aciune (dopaj), n mod netintific i plin de riscuri. Cine nu-i aminteste de ciclistul danez Olsem, care la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960 concurnd n proba 100 km osea echipe, pe o cldur nbuitoare de 33 C i pierde viaa iar la necropsie se evideniaz urme de anfetamine in corpul sau. O prima actiune concentrate la nivel european o reprezinta colocviul de la Ouriage les Bains din Franta cu care ocazie se da o prima definitie dopajului (folosirea unor substante straine organismului, care pot adduce prejudiciu starii de sanatate si eticii sportive) si se stabileste o prima lista de substante dopante, care in principal cuprind: amphetamine si derivate antidepresive, analeptice cardio respiratorii, alcaloizi excitanti ai sistemului nervos (exemplu: stricina, etc.). Dar dorinta celor interesati sasi creasca performantele sportive pe cai artificiale apeleaza la alte droguri. Prin anii 1960 apare o noua clasa, steroizii anabolizanti (derivati de testosteron) a carei prima utilizare s-ar parea sa fi avut loc in SUA cu punct de plecare culturistii. La inceput tehnologiile de depistare erau ineficiente (gazcromatografia, cromatografia in faza lichida, etc.). Abia dupa aparitia primelor laboratoare dotate cu sistemul gazocromatografe spectrometru de masa (Koln Prof. M. Donicke si Londra Prof. A. Beckett) si reactia Federatiilor Internationale Sportive, se introduce controlul antidoping obligatoriu la marile competitii si adauga listei de mai sus si steroizi anabolizanti. Pe plan olimpic primele controale oficiale au loc la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972 pentru aa-zisele substane convenionale; pentru steroizii anabolizani primele controale oficiale au loc la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976 cnd mai muli sportivi i pierd medaliile de aur (halterofili n principal) la circa o lun dupa ncheierea Jocurilor Olimpice, ceea ce va crea numeroase discutii, care n final vor duce la o hotrre CIO ce prevede ca rezultatele controalelor doping sa fie fcute publice n interiorul competitiei, cu excepia probelor din ultimele dou zile. Este nceputul unei campanii deschise, care ncepe din anii 1976 1980 pe de o parte cei ce caut i gsesc bineneles (avnd mari resurse materiale) noi substane, care nu sunt nc pe lista anti doping i cei de partea cealalt a baricadei, organismele oficiale, care dup ce afl de aceste noi substane le creceteaz i apoi le introduc pe lista anti-doping. Este clar c ntre aceste operaii este o diferen de timp de 4 - 6 de ani (vezi cazul testosteronului, diureticelor, gonadotrofinei chorionice placentare, etc.) care este n favoarea celor interesai s trieze. Introducerea controalelor doping n afara competiiei va reprezenta un nou moment n campania anti doping (1989). Odat cu revoluia industrial s-a dezvoltat chimia organic i au nceput s fie sintetizate diverse substane, de la steroizi anabolizani pn la amfetamin. Prima utilizare a fost n scopuri militare. Evident, s-a experimentat cu aceste substane n tratamentul diverselor boli. Mai trziu ele au fost folosite de echipele de antrenori i de medici n secret, nc de la descoperirea lor, chiar nainte de apariia pe pia a produselor comerciale respective.

Contrar unor preri destul de comune, folosirea acestor substane nu scutete sportivul de munc. Din contr, el va munci chiar mai mult, fcnd antrenamente mai dure i mai dese. n cele ce urmeaz vom face cteva aprecieri asupra principalelor clase de substane i metode doping. STIMULANTE Cresc starea de alerta, vigilenta, agresivitatea organismului, reduce senzatia de perceptie a oboselii, induc scaderea autocontrolului si judecatii putand conduce la accidente. Dintre acestea amfetaminele au reputatia cea mai rea, putand duce chiar la decese, mai ales in conditii de hipertermie, eforturi epuizante (cazul ciclistului danez la Jocurile Olimpice de la Roma, al ciclistului englez Sympson in Tour de France 1987 etc.). Aminele simpatomimetice de tip efedrina si derivati (in doze mari) produc o stimulare mentala, cresc fluxul sanguin si TA, produc cefalee, tahicardie, anxietate, tremor. Atentie la folosirea unor produse locale (instalatii nazale) sau generale in stari gripale, care contin efedrina, cathina, fenilpropanolamina etc. -2 adrenergice Salbutamol, Salmeterol, Terbutalina, bronhodilatatoare folosite current in astmul bronsic sunt admise cu notificare scrisa si certificate medical (pentru Salbutamol exista o limita cantitativa de 100 ng/ml urina). Atentie la consumul unor produse naturiste (ex. Ginseng) care pot contine efedrina, cafeina etc. NARCOTICE (heroina, morfina) si opioidele (metadona, pentazocina, petidina si compusi inruditi) scad pragul perceptiei algice, produc euforie si dependenta psihica, deprima functia respiratory, produc narcomania. AGENTII ANABOLIZANTI derivati de testosteron de tipul dihidro-clormethil testosterone, metandienona, nandrolon, stanozol, DHEA etc. sunt folositi inca pentru cresterea masei musculare, a fortei musculare, a puterii, a psihoagresivitatii. Principalele reactii adverse constau in: oprirea cresterii la copii si amenoree primara la fete daca sunt administrate inaintea pubertatii, modificari psihologice, cardiace, hepatice (icter colestatic,tumori hepatice), prostatice la barbati (cancer), reducerea functiei testiculare, modificari la fete (hipotrofia sanilor, amenoree secundara, hipotrofia organelor genitale, pilozitate crescuta pe fata si pe corp, modificari ale vocii, suprimarea functiei ovariene etc.). Atentie la nutrientii care contin agenti anabolizanti care nu sunt inscriptionati pe cutie sau la consumul de carne de vita hranita cu anabolizante. DIURETICE provoaca o pierdere rapida de lichide si unele minerale (K, Na) din corp, fiind utilizate mai ales in sporturile cu categorii de greutate. Prin dilutia urinei poate ingreuna detectia agentilor anabolizanti in urina dar tehnicile moderne de detectie a dopingului surmonteaza aceasta dificultate. HORMONI PEPTIDICI, MIMETICI I ANALOGI Hormonul de crestere hipofizar (somatotropina) este cel mai puternic hormon anabolizant din corpul omenesc. Administrat inainte de pubertate poate induce gigantismul iar dupa pubertate acromegalie, reactii alergice, HTA craniana, diabet, tulburari endocrine si de comportament; inainte

cand produsul se prepara din hipofize de cadavre a putut induce sindromul Kreutzfield Jacob, ns azi se prepara pe cale genetica.

2.

Steroizi anabolizani

Steroizii anabolizani sunt derivai sintetici cu efecte asemntoare hormonului sexual masculin - testosteron. Termenul de steroid este termenul generic dat compusilor care conin n structura lor un nucleu sterolic (nucleul de baz din structura colesterolului). Denumirea corect a acestei clase de substane de abuz este "STEROIZI ANDROGENICIANABOLIZANTI" innd cont de structura chimic i de efectele androgenice (favorizarea caracterelor masculine) i anabolizante (favorizarea dezvoltarii musculare) pe care le produc. Cu toate acestea, denumirea uzual este de steroizi anabolizani, iar denumirile de strad sunt: "arnolds", "gym candy", "pumpers", "roids", "stackers", "weight trainers", "juice". Steroizii anabolizani au fost sintetizai in anii '30 pentru tratarea hipogonadismului, afeciune n care testiculele nu produc suficient testosteron pentru o cretere, dezvoltare i funcionare sexual normal. Utilizarea medical principal a acestora este tratamentul ntrzierilor de cretere, al unor tipuri de impoten, al cancerului de sn sau al pierderilor n greutate datorate infectiei cu HIV sau altor boli. De asemenea, sunt folositi de catre medicii veterinari pentru a favoriza cresterea n greutate i vigoarea animalelor (pisici, caini, vite i cai) i pentru tratarea anemiei. n 1929 a fost pus la punct primul procedeu de obtinere a unui extract potent dintesticule de taur, iar n 1935 acest extract a fost obinut ntr-o form purificat. Un an mai trziu, trei cercettori pe nume Ruzicka, Butenandt si Hanisch au sintetizat simultan acestcompus, testosteron, pornind de la colesterol. Acesta a fost primul steroid anabolizant obinut vreodat i st la baza tuturor derivailor care se folosesc astzi n medicin. Din anul 1991 steroizii anabolizani au devenit substane controlate, la fel ca i amfetaminele i glutetimida. n prezent abuzul de steroizi este larg rspndit (n 2004 se estima la 1.084.000 numrul de americani care au utilizat steroizi anabolizani), constituind o problem alarmant datorit creterii continue de-a lungul anilor,dar i datorit faptului c sunt destul de uor de procurat, fiind comercializai chiar i n suplimentele nutritive sub form de precursori de steroizi (ex. de hidroepiandrosteron DHEH, androstenodiona). O alt categorie de persoane despre care se stie c sunt utilizatori de steroizi anabolizani sunt aceia a cror ocupae necesit fora fizic marit: grzi de corp, muncitorii in construcii i chiar militarii de carier. Pe piaa steroizilor anabolizani exist i o varietate de substane nonsteroidiene. Acestea se utilizeaz n diferite scopuri: ca alternativ a steroizilor anabolizani: clenbuterolul, hormonul de crestere uman, insulina, factorul de crestere asemanator insulinei, gama-hidroxibutirat (GHB);

pentru a diminua efectele adverse pe termen scurt ale consumului de steroizi anabolizani: eritropoietina, gonadotropina chorionica umana (HCG), tamoxifen; pentru a masca (disimula) consumul de steroizi anabolizani; diuretice (ex. spironolactona, furosemid) care micoreaza concentraia urinar a steroizilor anabolizani prin diluare; ageni uricozurici (Probenecid) care micoreaz excreia steroizilor anabolizani in urin; epitestosteronul care reduce detecia utilizrii testosteronului prin modificare raportului testosteron/epitestosteron.

Majoritatea steroizilor anabolizani sunt derivai de testosteron. Corpul uman produce testosteron n mod fiziologic: la brbai n testicule iar la femei n ovare sau n alte tesuturi. Testosteronul secretat n mod fiziologic are potena relativ redus i este rapid metabolizat de ficat. Astfel, modificarea moleculei de testosteron prin hidroxilare crete potena relativ (ex. nandrolonul), esterificarea determina scaderea vitezei de eliberare in circulatia sanguina (ex. cypionat de testosteron), iar transformarea grupei ceto in grupa hidroxil alcoolica in pozitia C17 micsoreaza metabolizarea prin efectul de prim pasaj hepatic, ceea ce face posibila administrarea pe cale orala (ex. stanozolul).Modificarile structurii testosteronului pot sa afecteze si metabolizarea acestuia la estrogen sau la metabolitul lui androgenic mai potent, dihidrotestosteronul (DHT). Prin diferite modificri ale structurii chimice s-a ncercat accentuarea anumitor aciuni, ns efectele anabolice nu au putut fi complet separate de cele androgenice. De exemplu, androgenii care nu pot fi aromatizati (ex. dianabol, masteron) nu se pot metaboliza la estrogen, ceea ce conduce la diminuarea efectelor secundare estrogen-dependente cum ar fi ginecomastia.Androgenii care nu pot fi redusi (ex. oxandrolon, oximetolon) nu se pot metaboliza la dihidrotestosteron si de aceea, desi au potenta mai mica au un raport al efectelor anabolice/androgenice mai bun.

3.

Modaliti de consum

Exista mai multe modalitati de dozare a steroizilor anabolizanti in scopul obtinerii efectului maxim dorit in perioada competitiilor sportive, al reducerii aparitiei efectelor adverse, al intarzierii instalarii tolerantei si pentru a impiedica detectia acestora in probele biologice. "Cycling" - administrarea ciclica Acest termen descrie alternanta perioadelor de utilizare a steroizilor anabolizanti ("on cycle") cu perioade in care fie nu se utilizeaza deloc, fie se folosesc doze foarte mici ("off cycle"). Durata unui ciclu este de 6 pana la 12 saptamani. "Stacking" - administrarea concomitenta Acest termen descrie administrarea concomitenta a doi sau mai multi steroizi anabolizanti. Preparatele injectabile pot fi asociate cu cele orale, la fel ca si steroizii cu perioada scurta de actiune cu steroizii cu perioada lunga de actiune. Acest tip de administrare nu se intalneste in practica medicala.

"Stacking the Pyramid" - administrarea piramidala concomitenta Acest termen este utilizat pentru a descrie o administrare concomitenta a mai multor tipuri de steroizi dar cu cresterea progresiva a dozelor si adaugarea treptata a altor steroizi in prima parte a ciclului, urmata de scaderea treptata a dozelor si scoaterea treptata a steroizilor din amestecul administrat, in partea a doua a ciclului. Se crede ca acest regim asigura efectul optim dorit si scade probabilitatea de detectie a steroizilor anabolizanti. Dozele de steroizi anabolizanti abuzati sunt functie de efectul urmarit. In cazul sportivilor, acestea variaza si functie de sportul practicat: atletii de rezistenta 5-10 mg/zi, sprinterii de 1,5-2 ori mai mult, iar halterofilii si culturistii de 10 pana la 100 de ori mai mult. In cazul persoanelor care abuzeaza de steroizi dar nu sunt sportivi, se constata ca dozele utilizate de femei sunt mai mici decat cele utilizate de barbati. 4. Aciune toxic

Steroizii anabolizani acioneaz la nivelul sistemului limbic determinnd creterea agresivitii asupra hipotalamusului, care controleaza metabolismul bazal. Aciunea anabolic consta n: - mbuntirea utilizrii proteinelor ingerate; - favorizarea sintezei proteice; - favorizarea arderii grasimilor; - cresterea nivelului de hemoglobina si numarului de celule rosii; - favorizarea retentiei de calciu in oase; - scaderea excretiei de sodiu, potasiu si calciu. Efectele secundare ale consumului de anaboiizanti: A. Efecte androgenice:

- Modificari delibidou, scaderea fertilitatii, scaderea hormonilor luteinizanti si hormonilor care stimuleaza foliculul; - Creste agresivitatea si apetitul sexual, ceea ce duetermina uneori comportamente sexuale aberante sau porniri criminale; - Doar la barbati: impotenta in cazul utilizarii repetate sau cronice, atrofie testiculara cresterea sanilor (ginecomastie), marirea prostatei, diminuarea producerii de sperma, chelire prematura; - Doar la femei: masculinizare / hirsutism (cresterea excesiva de par pe fata si corp) ingrosarea vocii, marirea clitorisului, dereglarea ciclului menstrual (supresia functiei ovariene si a menstruatiei), micsorarea sanilor, sindrom polichistic ovarian. Efectele de masculinizare observate la femei nu sunt reversibile! - Copii: inchiderea prematura a centrului epifizic de crestere a oaselor lungi (la adolescenti) ceea ce duce la oprirea cresterii; pubertate prematura in cazul fetelor. B. Efecte asupra sistemului cardiovascular:

- Cresterea presiunii arteriale, scaderea HDL, eritrocitoza, hipertrofie miocardica, aritmii, tromboze.

- Cresterea riscului de ateroscleroza prin asocierea disfunctiei endoteliale cu un profil aterogenic al lipidelor sanguine (scade HDL); - Scaderea (20-27%) HDL-colesterol si cresterea presiunii arteriale diastolice dupa utilizarea steroizilor anabolizanti pe o perioada de 8 saptamani. Consumul de steroizi este asociat cu hipertensiune, ischemie miocardica si moarte cardiaca subita chiar si la consumatorii mai tineri de 30 de ani. C. Efecte hepatice (functionale/structurale):

- Hepatotoxicitate (alterarea testelor functionale hepatice) / icter; - "Peliosis hepatis" atunci cand in ficat se formeaza chisturi de sange care se pot rupe cu producerea de hemoragii interne; - Neoplasm. D. Efecte psihologice - comportamentale:

- Oscilatii ale starii sufletesti, agresivitate, nervozitate,iritabilitate, manie, depresie,abstinenta, dependenta (nu toti steroizii anabolizanti cresc iritabilitatea si agresivitatea); - Cauza directa a unor modificari semnificative ale profilului personalitatii; - Scaderea semnificativa a autocontrolului agresivitatii comparativ cu perioada anterioara consumului. E.Efecte dermatologice: Acnee, alopecie; Seboreea parului si a pielii; Hirsutism; Scaderea elasticitatii pielii prin afectarea colagenului.

F.Efecte la nivelul sistemului musculo-scheletic: - Incordare musculara si crampe; - Cresterea riscului de intindere sau ruptura musculara. G. Afectarea sarcinii:

- Steroizii pot afecta dezvoltarea fetusului in perioada sarcinii. H. Mortalitate

Cele mai severe consecinte ale abuzului de steroizi anabolizanti pe termen lung sunt cele la nivelul sistemului cardiovascular. Rata mortalitatii in randul halterofililor de elita, dupa ce s-au lasat de sport a fost 12.9% comparativ cu 3,1% in cazul populatiei control. Cauzele deceselor in randul halterofililor includ: - sinuciderea, -infarctul miocardic, - coma hepatica, - limfomul non-Hodgkinian.

In concluzie, consumul de steroizi anabolizanti este asociat cu un risc crescut de moarte violenta cauzata de comportament impulsiv, agresiv sau de simptome depresive. Administrarea injectabila asociata cu folosirea in comun a acelor poate determina: - hematoame, infectii, fibroza, - cresterea riscului de contaminare cu HIV, hepatita B sau C, - endocardita infectioasa, abcese la locul injectarii. Riscurile utilizarii pe termen lung: Riscurile asupra sanatatii, asociate dozelor terapeutice de testosteron administrate pe termen lung si dozelor suprafiziologice cronice de steroizi anabolizanti nu sunt cunoscute in totalitate. Cele mai severe consecinte ale consumului pe termen lung de steroizi anabolizanti sunt cele de la nivelul sistemului cardiovascular: hipertrofia ventriculului stang, impiedicarea umplerii diastolice, aritmie, risc crescut de infarct miocardic acut si moarte subita.

Consumul cronic de steroizi anabolizanti reprezinta un factor etiologic pentru unele neoplasme: tumori hepatice, carcinom renale, tumori testiculare, cancer de prostata.

Rata mortalitatii este de 4-6 ori mai mare in cazul consumatorilor cronici de steroizi anabolizanti decat in cazul non-consumatorilor. 5. Intoxicaia acut

Manifestarile clinice ale intoxicatiei acute cu steroizi anabolizanti sunt: - anxietate, - agitatie, - depresie, in cazuri rare manifestari psihotice. 6. Intoxicaie cronic

Consumatorii cronici de steroizi anabolizanti prezinta: - Aspect fizic: hipertrofie musculara, hirsutism si ingrosarea vocii la femei; - Piele: acnee, chelie si urme de injectare in fese, coapse sau muschiul deltoid; - Sani: ginecomastie la barbati si atrofia sanilor la femei; - Genito-urinar: atrofie testiculara la barbati si hipertrofia clitorisului la femei.

Un procent insemnat dintre persoanele care abuzeaza de steroizii anabolizanti devin dependente de acestia, fapt dovedit de continuarea administrarii acestora in ciuda problemelor fizice, a efectelor negative asupra relatiilor sociale, a nervozitatii si iritabilitatii. Steroizii anabolizanti administrati prelungit produc dependenta fizica si psihica. Cu fiecare ciclu steroidic inceput se administreaza doze mai mari, iar efortul fizic depus este marit. Unele studii au demonstrat un efect euforizant al steroizilor anabolizanti, mai mic decat cel produs de cocaina sau de opioide. Dependenta fizica apare odata ce corpul se adapteaza la medicamentul sintetic, moment in care este intrerupta productia normala de testosteron. Cand administrarea anabolizantilor este intrerupta apare o perioada de retragere a hormonului natural manifestata prin urmatoarele simptome: - depresie severa, - oboseala, - anxietate, -impotenta sexuala si lipsa respectului de sine, - in cazuri extrem de rare pot apare reactii psihotice. Pentru a diminua aceste suferinte, utilizatorii de steroizi iau medicamente care modifica dispozitia, starea sufleteasca sau isi administreaza mai multi steroizi. Studiile pe animale (hamsteri) au demonstrat ca indivizii cu nivele endogene scazute de testosteron (femei, adolescenti, batrani) sunt mai putin predispusi la abuzul de steroizi anabolizanti, iar indivizii care efectueaza o activitate fizica intensa (care favorizeaza cresterea secretiei endogene de testosteron) sunt mai predispusi sa dezvolte dependenta de androgeni. Sindromul de abstinenta se manifesta prin urmatoarele simptome: modificari de dispozitie, oboseala, nervozitate cu comportament violent, agitatie si depresie, pierderea apetitului si dorinta de a continua administrarea de steroizi.

Cel mai periculos simptom al abstinentei este depresia, deoarece aceasta conduce uneori la tentative de suicid. Unele dintre simptomele depresive netratate pot persista pe o perioada de un an sau chiar mai mult de la oprirea consumului. 7. Tratamentul intoxicaiei cronice

Cunostintele actuale in acest domeniu se bazeaza pe experienta unui numar restrans de doctori care au tratat pacienti abstinenti de steroizi. S-a constatat ca "terapia suportiva" poate fi suficienta in unele cazuri. Pacientii sunt informati despre simptomele pe care le resimt in perioada de abstinenta si sunt evaluate intentiile lor sinucigase. In cazul unor

10

simptome severe sau prelungite este necesar tratamentul medicamentos ambulatoriu sau spitalizarea. Medicamentele utilizate reechilibreaza sistemul hormonal. De asemenea, se foloseste si medicatia simptomatica: antidepresive pentru tratarea depresiilor si analgezice pentru tratarea durerilor de cap, durerilor musculare si articulare. In unele cazuri poate fi utila si terapia comportamentala. Incercarile de prevenire a abuzului de steroizi anabolizanti constau in campanii de informare a elevilor si studentilor asupra efectelor adverse si in depistarea consumului prin teste de laborator. Pentru a fi eficiente, programele educationale pentru tineri trebuie sa fie credibile, echilibrate, sa prezinte atat riscurile cat si beneficiile steroizilor anabolizanti. Altfel, daca in cadrul programelor se prezinta doar efectele adverse, ele nu ii conving pe tineri, acestia ramanand cu impresia ca ei personal nu pot fi afectati. 8. Masuri impotriva dopajului in sport

Implicarea financiara a unor diferite organizatii in sport a dus la inasprirea luptei anti doping. De asemenea, moartea sau problemele de sanatate grave pe care unii sportivi de performanta- activi sau retrasi- le-au avut a tras un semnal de alarma in aceasta directie. In diferite state (in special in SUA) utilizarea steroizilor fara recomandarea unui medic reprezinta o infractiune pedepsita ca si consumul/traficul de droguri. Totusi, in SUA la peste 10 ani de la adoptarea acestei legi, care pune steroizii in rand cu heroina, cocaina si celelalte, sunt cei mai multi utlizatori de steroizi, in special in randul tinerilor. De ce se intampla asa? Pentru ca oamenii pun din ce in ce mai mult pret pe aparente si cel putin in culturism dopingul este foarte util in acest sens. Existenta unei astfel de legi a restrans in acelasi timp accesul oamenilor la informatie cat si posibilitatea studierii in mod organizat si stiintific a riscurilor si beneficiilor. Se pune intrebarea daca a avut adoptarea unor astfel de legi efectul scontat? Din contra, a determinat proliferearea unor practici periculoase precum utlizarea de steroizi contrafacuti sau de steroizi destinati uzului veterinar. Asta pe langa profiturile uriase ale traficantilor si celor care contrafac aceste substante. Deci se observa ca utlizand forta nu se obtin rezulate pozitive, singura metoda viabila fiind educatia si constientizarea asupra pericolelor potentiale. Inca de la inceput s-au conceput si aplicat testari antidoping, atat in competitiile sportive cat si in diferite alte situatii, cu o eficienta de asemenea scazuta, an de an depistandu-se noi cazuri de dopaj cat si decese suspecte (amintiti-va de regretatii Haldan sau Vrabioru, ale caror autopsii au fost musamalizate, sau de pe alte meleaguri Florance Griffith Joiner, celebra alergarotare americana sau Andreas Muntzer- celebrul culturist profesionist). Chiar de curand presa romana a prezentat decesul

11

unui tanar din Suceava care a decedat, se pare, din cauza folosirii abuzive de steroizi anabolici. Deci in timp ce in sportul de performanta se poate spune ca lupta este eficienta intr-o oarecare masura- cei depistati pozitivi sunt pasibili de suspendari pe ani de zile sau chiar pe viata- pentru cei care folosesc dopingul in scopuri personale nu exista nici un fel de control din acest punct de vedere. Au fost puse la punct metode eficiente impotriva testarilor antidoping, dar apar mereu noi substante, mai greu detectabile si alte metode de mascare. Deci se pare ca in sportul profesionist si chiar amator, dopingul va ramane un lucru sigur. Deci in sportul de performanta si profesionist lucrurile sunt clare: testari antidoping si sanctiuni de diferite feluri pentru cei depistati pozitivi si cei care ii ajuta. Pentru utilizatorii amatori si in special tineri, care nu sunt testati si nu sunt pasibili de sanctiuni, prevenirea trebuie sa ia alte forme, abordarea de genul steroizii au numai efecte negative si acelea sunt foarte grave si pe viata, contrara realitatii, nu face decat sa submineze eforturile reale in lupta cu abuzul de substante dopante.

12

Bibliografie

Dragan I., Medicina Sportiv, Ed. Medical, Bucureti, 2002 Nestianu V., Nestianu A., Rinderu E.T., Rusu L., Vasilescu M., 2001, The influence of oral creatine and glucose suplementation on anaerobic exercise, Al 34-lea Congres International de Fiziologie, Noua Zeelanda (www.iups.org/2001) Vasilescu M, Rusu L, Rinderu ET(2004), The Glucose Ingestion Augments the Effect Creatine Supplement on the Anaerobic Alactacid Performance, 13th Balkan Sport Medicine Congress, Greece, abstract book, (www.sportsmedicinegreece.com) Vasilescu M., Rinderu E.T., Rusu L., Nestianu V, 2002, Influenta asocierii zincului cu magneziul si vitamina B6 asupra performantei sportive, A XII-a Conf. Nat. Med.Sport, Bucuresti Graziela Elena Vajiala, Mia Lamor, Doping antidoping, Ed. Fest, Bucureti, 2002

13