O scrisoare pierdută

Ion Luca Caragiale

Reprezentata pe scena in 1884 Comedia ‚o scrisoare pierdută ’ e a treia dintre cele
patru scrise de autor fiind o capodopera a genului dramatic .
Prejudecata criticului Eugen Lovinescu despre eferitatea comediei de moravuri nu s a
dovedit îndreptățită in timp, comedia lui Caragiale fiind actuala chiar și in zilele
noastre ,dorința de a avea sau ascensiunea socială .
Opera literară e o comedie de moravuri in care sunt satirizate aspecte ale societății
contemporane autorului fiind inspirata din farsa electorală din 1883.Așadar, ca specie
literară este o comedie de moravuri ce provoacă rasul prin prezentarea și satirizarea unor
defecte umane având un final fericit și intenție moralizatoare .In comedie este ilustrata
categoria estetica a comicului, care rezulta din anumite situații, din limbaj, din nume, din
caractere, din contrastul dintre aparenta și esența.
Fiind o specie dramatica textul impune regula celor trei unități : de timp, de loc, de
acțiune; are o așezare in pagina specifica, modul predominat de expunere fiind dialogul iar
singurele intervenții ale autorului apar in indicațiile scenice sau didascalii, prin care se fac
precizări despre gesturi, mimica, vestimentație și relații dintre persoane .
Tema textului este satirizarea dorinței de parvenire in timpul unei campanii
electorale pentru alegerea debutanților.
Titlul este un element anticipator care desenează instrumentul șantajului politic, o
scrisoare de Amor pierdută, aparent neînsemnată, dar care ajunge sa provoace mari
răsturnări de situație.Scrisoarea poate fi considerată un metapersonaj deoarece le
manipulează satornic pe celalalte, in funcție de ea se fac și se desfac alianțe politice.
Referitor la reperele spatio-temporale, acțiunea comediei este plasata in "capitala
unui județ de munte, in zilele noastre" , adică la sfârșitul secolului 19 in perioada unei
campanii electorale. Neprecizarea numelui orașului conferă aspect de generalitate
evenimentelor
Textul este structurat in 4 acte, acțiunea desfășurându se pe momentele subiectului
astfel, in expozitiune sunt prezentați Ștefan Tipătescu ,prefectul județului, prefectul
județului, și Ghiță Pristanda, polițistul orașului. Intriga piesei pornește de la o întâmplare
banala: pierderea unei scrisori personale compromițătoare pentru reprezentanții locali ai
partidului aflat la putere și găsirea ei de către adversarul politic. Conflictul principal se
declanșează, astfel, in momentul in care Cațavencu amenințată ca va publica scrisoarea și
evoluează pe parcurs.Este însă un un conflict in aparență grav, constituit pe tehnica
bulgarului de zăpada.Atinge intensitatea maxima când e anunțat Dandanache și se stinge in
momentul recuperării scrisorii de către Zoe. Exista și un conflict secundar al cărui" eroi "
sunt Farfurdi și Branzovenescu care temându se de trădare vor sa "semneze" și sa trimită o
anonima la centru .
Desfășurarea acțiunii cuprinde întâmplările ce decurg din hotărârea lui Cațavencu de
a folosi documentul compromițător in situația in care nu va fi susținut in alegeri.De teama
ca va fi suspusă judecății publicului Zoe se străduiește și reușește prin diverse mijloace sa
obțină promisiunea candidaturii pentru Cațavencu .Văzând drumurile repetate la
contracandidatul lor, Farfurdi și Branzovescu se tem de trădarea prefectului
Sosind de la București o depșă, toți rămân surprinși căci in aceasta apare numele
unui necunoscut -Agamemnon Dandanache; Acesta este punctul culminant. Tensiunea
dramatica creste in timpul ședinței de numire oficială a candidatului, Cațavencu vrea sa
vorbească despre scrisoare, dar polițistul Prisanda pune la cale un scandal menit sa anihileze
intențiile acestuia .In încarerare, Cațavencu își pierde pălăria in care avea scrisoarea,
devenind astfel inofensiv, urmând a fi consolat de Zoe care îl și convinge sa conducă
festivitatea in cinstea celui ales .
Proclamarea înfrângerii lui Cațavencu și alegerea lui Dandanache constituie
dezondamnatul operei.Găsită de cetățeanul turmentat, scrisoarea este înapoiată
"andrisantului" totul încheindu se intr o atmosfera vesela.
Ca in orice comedie personajele reprezintă tipologia umană comica.Modalitatea
principala de construcție a acestora o constituie comicul care este de mai multe feluri : de
caracter, de nume, de limbaj și de intenție .
Comicul de situație rezulta din pierderea și găsirea repetata a scrisorii, prezenta
triunghiului amoros conjugal, situația inițială și finala in care se afla Cațavencu,
numărătoarea steagurilor de către Ghiță.
Comicul de intenție vizează caracterul moralizator textului, autorul satirizand prin
personajele sale moravurile societății românești contemporane (viziune-realista)
 Geniul clasic și realist al lui Caragiale este vizibil la toate nivelurile operelor sale, dar
el manifesta cu precădere in construcția personajelor conform criticului P.
Constantinescu,acestea se împart in mai multe tipuri :
-Tipătescu -tipul junelui prim
-Pristanda-tipul slugarnicului și al lingusitorului
-Trahanche -incornoratul simpatic
-Cațavencu - parvenitul, demagogul
Comicul de mime este o modalitate de a reflecta o trăsătura a personalității unui
personaj prin numele ales, Cațavencu poarta cu sine sugestia unei haine cu doua fete -
cațaveica și a unei persoane barfitoare, cață.
Cel mai savuros este comicul de limbaj, ce reiese din nerespectarea regulilor
gramaticale și a logicii .
Cațavencu :-("....industria romană e admirabila, e sublima dar lipsește cu desăvârșire
") ("după lupte seculare care au durat aproape 30 de ani");de asemenea sunt frecvente
ticurile verbale :"curat murdar "(pristanda ) "ai putintica răbdare "(Trahanche ).
In tabloul de ansamblu al persoanelor se distinge ca un adevărat catalizator NAE
Cațavencu, ilustrând tipologia demagogului si a parvenitului .Reprezentând o figura uncia si
inimitabila a teatrului românesc, Cațavencu este instrumentul prin care Caragiale ridiculeaza
practica discursului politic fata noima, emfatic și gol de idei .
Caracterizarea personajului începe din didascaliile ce preceda textul, autorul
enumerând cu subînțeles calitatile sale: ("Nae Cațavencu, avocat, director-proprietar al
ziarului Racnetul Carpaților, prezindet-fondator al Societatii ...Aurora Economică Romana
AER")Prescurtarea acești instituții AER este sugestiva pentri calitatea ei de societate
fantoma prin câte personajul își însușește bani ilicit, dovada ilegalității fiind o polița
falsificata găsită de Trahanche. In lupta politica se comporta fără nici un scrupule, nesfiindu-
se sa recurgă la șantaj .Deviza sa in politica este dictonul lui Machiavelli :"Scopul scuza
mijloacele " pe care din incultura îl atribuie lui Gamebeta. Cât timp are scrisoarea este
înfumurat și sigur pe sine ,însă când o pierde devine umil și lingușitor urmărindu și tot
interesele proprii.Se autocaracterizeaza :".....vreau ceea ce merit in orașul acesta de
gogomani unde sunt cel dintâi ...intru fruntașii politici ".
Caracterizarea directa e completată și de aprecierile altor personaje, de exemplu Zoe
îl numește "șarpe" si "mișel " iar Tipătescu "canalie".
 Caracterizarea indirecta prin limbaj sau prin vorbire este definitorie lui: lovace
(guraliv,vorbăreț, limbut),punându-i in evidentă demagogia ca principala trăsătura de
caracter . In acest sens, o scena cheie este cea a discursului electoral din Actul IV când își
construiește ipocrit o poza de patriot îngrijorat de soarta țării; își declara dragostea de patrie
folosind epitete numeroase încât si lui ii vine sa plângă. Faptele îl caracterizează ca fiind
insensibil si arogant căci el e convins ca a sosit vremea sa si nu trebuie sa rateze nici o
ocazie. Este, însă , un ambițios fata tenacitate ,fapt evidențiat mai ales in finalul piesei când
se ascunde de rușine apoi revine si accepta protecția lui Zoe. Cu toate acestea când
Tipătescu îl vede pe Dandanache, admite indirect ca ar fi fost mai bun Cațavencu .
In concluzie, "O scrisoare pierdută " de I.L.Caragiale este o comedie clasica de
moravuri, un text dramatic definitoriu pentru arta caragiliana, in câte se înfățișează o lume-
nelume, cu susul in jos,plină de "mitici" și "moftangii" care se ghidează in viața după lozinca
"scopul scuza mijloacele.