Sunteți pe pagina 1din 5

Genuri literare

Genul literar: e o categorie fundamentală a teoriei literare, care


reuneşte opere literare asemanatoare prin structura conţinutului,
procedee estetice comune, modalităţi compoziţionale de
exprimare a sentimentelor, stărilor sufleteşti sau de construirea
acţiunilor şi a procedeelor artistice. Genurile literare sunt: genul
epic, genul liric, genul dramatic.

Specia literară: e o subdiviziune a genului literar, definită prin


anumite particularităţi fie tematice , fie structurale, fie stilistice,
încadrându-se astfel modalităţilor de expunere a unui anumit gen
literar. Speciile literare sunt în proza sau în versuri.

Genul epic              

-gândurile, ideile autorului trensmise indirect prin:

– personaje şi acţiune

– mod de expunere: naraţiune, dialog, descriere

– sunt indicatori de spaţiu, timp

– prezenţa naratorului (vocea autorului)

 Balada -poem narativ pe teme eroice, legendare, fantastice,


prezentate în folclor.

Ex.: ,,Toma Alimos’’, ,,Miorita’’ – balade populare, ,,Mistretul cu colti


de argint’’ de St. Augustin Doinas – balada culta

Legenda – povestire populară cu evenimente sau fiinţe imaginare


sau fapte reale deformate, înfrumuseţate. “Cea din urma noapte a
lui Stefan cel Mare” de D. Bolintineanu etc.

Basmul – Specie în proză în care personajele imaginare


traversează întâmplări fantastice. “Tinereţe fara bătrâneţe” de Petre
Ispirescu, basmele fraţilor Grimm sa.

Snoava – Scurtă naraţiune umoristico-satirică din lit. populară.


Anton Pann

1
Poem-  “Cântarea Romaniei” de Alecu Russo, “Luceafărul” – M.
Eminescu.

 Epopeea– Lung poem eroic, specie a genului epic. “Mahabharata”,


“Ramayama”(literatură indiană), “Iliada”, “Odiseea”- Homer etc.

 Fabula – Compozitie alegorică, cel mai adesea în versuri, care


ilustrează o morală. Personajele sunt adesea animale ale caror
trăsături sunt asemenea oamenilor pe care-i reprezintă şi care sunt
ironizate. “Câinele şi căţelul” de Gr. Alexandrescu etc.

Schiţa – Specie de mici proportii în care e surprins un singur


moment din viaţa unui personaj. Ex. “Momente şi schiţe” de I.L.
Caragiale

Povestirea: specie în care se relatează faptele din punctul de


vedere al unui martor, care asistă sau participă la evenimentul
povestit. Povestirea este de mică întindere, relatează un singur
fapt, are personaje puţine, iar interesul cititorului se concentrează
asupra situaţiei narate.

Ex.: Volumul de povestiri ,,Hanul Ancuţei’’ de M. Sadoveanu

 – compoziţie literară cu un singur personaj principal, un singur


conflict major şi un fir epic. “Alexandru Lapusneanul” de Costache
Negruzzi, ,,Moara cu noroc’’ de Ioan Slavici

Roman – Specie cu o actiune complexă la care participă un numar


mare de personaje şi care realizează o imagine complexă a
societăţii evocate. “Cei trei muschetari” de Al. Dumas, “Ciocoii vechi
şi noi” de Nicolae Filimon, Ex. ,,Moromeţii’’ de Marin Preda

Nuvela - Specia genului epic, de dimensiuni medii, cuprinse între


schiță și roman, care are un singur fir narativ și se concentrează pe
un conflict unic, din care fac parte un număr relativ restrâns de
personaje și unde accentul cade pe construcția personajului mai
mult decât acțiunea propriu-zisă. Modul de expunere predominant
în nuvelă este narațiunea, însă apar și descrieri, dialogul și
monologul.

2
Genul liric            

  – gândurile, ideile transmise direct

– nu există personaje şi acţiune

– prezenţa eului liric (subiectiv – pers. I, obiectiv – pers. a III-a)

– mod de expunere: descrierea, monologul liric

– organizarea textului în versuri şi strofe

Elegia. Poem liric al cărui ton e adesea tandru, trist si melancolic.


Ex.: ,,Trecut-au anii’’ de Mihai Eminescu, ,,11 elegii’’ de Nichita
Stanescu

Oda. Poem cântat de vechii greci. La moderni, poem liric compus


din strofe simetrice în care se preamăresc fapte eroice, trăsături
deosebite ale unor personalităţi şi are un caracter solemn. Ex.: ,,Odă
ostaşilor români’’ de V. Alecsandri, ,,Odă simplissimei flori’’ de
L.Blaga

Idila. Poezie de dragoste. ex. “Lacul” – M. Eminescu

Pastel. Specie care descrie imagini din natură. V. Alecsandri prin


ciclul “Pasteluri”

Meditaţie (filozofică). Specie în care sunt prezentate idei filosofice.


Ex.: ,,La steaua’’ de Mihai Eminescu, ,,De ce-aş fi trist’’ de Tudor
Arghezi

 Satira. Operă în care autorul ironizează ridicolul contemporanilor


săi sau le conturează viciile. Ex. Gr. Alexandrescu, “Satiră. Duhului
meu.”

 Pamfletul. Specie în care sunt criticate defectele unei persoane,


societăţii cu intenţia îndreptării. Poate fi în proză sau în versuri. Ion
Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu.

Sonetul. Piesă lirică cu formă fixă alcatuită din patrusprezece


versuri cu aceeasi măsură, dispuse în doua catrene cu rimă
îmbrăţişată. Ex.: ,,Când însuşi glasul’’ de M. Eminescu, Dante,
Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo

3
Rondelul. Poezie cu formă fixă alcătuiă din trei catrene şi un vers
izolat. Versurile 1 si 2 sunt identice cu versurile 7 si 8. Ex. Al.
Macedonski “Poema rondelurilor”.

Gazel. Poezie cu formă fixă alcătuită din strofe cu 2 versuri;


originară din literaturile orientale, ajunge în Europa la începutul
secolului XIX. ex. G. Cosbuc, M. Eminescu, Goethe

Glosa. Se naşte în Spania secolului al XV-lea. Specie cu formă fixă.


Prima strofă e alcătuită din 4, 6, sau 8 versuri ce conţin tema de
bază. Fiecare vers e comentat într-o strofă specială de aceeaşi
mărime cu prima. Ultima strofă o reproduce pe prima cu ordinea
inversată a versurilor. M. Eminescu, “Glossa”

Genul dramatic                

– gândurile, ideile autorului sunt transmise indirect

– prezenţa personajelor

– mod de expunere: monologul dramatic, dialogul

– prezenţa indicaţiilor scenice (didascalii)

– există indicatori de timp şi spaţiu

– textul este structurat în acte, scene şi tablouri

Tragedia. Opera dramatică în versuri care prezintă personaje


eroice în situaţii conflictuale, exceptionale, în măsura sa trezească
spaima sau mila. Conflict foarte puternic, finalul aduce cu sine
moartea. Ex. “Antigona” de Sofocle

Comedia. Specie care provoacă râsul prin zugrăvirea satirică a


moravurilor, a tipurilor umane prin succesiunea unor situaţii
neaşteptate. Conflictul este superficial. Ciclul “Chiritelor” de
V.Alecsandri, “O scrisoare pierduta” de I.L. Caragiale etc.

4
Drama. Piesă de teatru asemănătoare tragediei prezentând o
acţiune violentă sau dureroasă în care comicul se poate alătura
tragicului.Conflictul este puternic. “Despot Voda” de V.Alecsandri,
“Năpasta” de I.L. Caragiale, ,,Mesterul Manole’’ L. Blaga– drama de
idei.

S-ar putea să vă placă și