Morfo LP Macro Tot

ALTERĂRI CELULARE
LUCRARE PRACTICĂ MACROSCOPIE

MORFOPATOLOGIE
Clasificarea organelor
Conform principiului structural, viscerele sunt distribuite astfel:

 organe parenchimatoase
 organe tubulare
 organe musculo-cavitare
 organe cavitare.
Oase
Părți moi (mușchi, tendoane, aponevroze, sinovii).
Descrierea macroscopică a unei leziuni
Examenul macroscopic constă în descrierea specimenului/leziunii:
 localizată/difuză,
 dimensiuni,
 formă,
 aspect (leziune cu plus/minus de substanță, chistică),
 culoare,
 consistență
 raportul cu țesuturile din jur.
Imagini din arhiva SAP SCJUT

Preparate macroscopice
✓ Steatoza hepatică
✓ Amiloidoza hepatică
✓ Amiloidoza splenică
✓ Amiloidoza renală
✓ Hialin conjunctiv la nivelul capsulei splenice
✓ Hialin conjunctiv din cicatricea keloidă
✓ „Mătăniile costale” din rahitism
✓ Litiaza biliară
ALTERĂRI PRIN STOCARE ANORMALĂ
DE SUBSTANŢE
ALTERĂRI PRODUSE PRIN TULBURĂRI

ALE METABOLISMULUI LIPIDELOR
Încărcarea grasă (steatoza)

10-13 cm
Ficat de aspect
normal 20-23 cm
Greutate între 600-1900 g
https://basicmedicalkey.com/gross-processing-of-liver-specimens/
Steatoza hepatică
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/G/G085.html
Steatoza hepatică
Imagine din arhiva SAP SCJUT

Ficat de gâscă îndopată (foie gras)
ALTERĂRI PRIN STOCARE
ANORMALĂ DE SUBSTANŢE
ALTERAREA AMILOIDĂ
(Amiloidoza)
Amiloidoza
Denumirea de amiloid provine din identificarea precoce greșită de către
Rudolf Virchow a substanței sub formă de amidon (amiliu în latină , din greacă
ἄμυλον amylon), bazată pe tehnici brute de colorare a iodului. Pentru o bună
perioadă, comunitatea științifică a dezbătut dacă depozitele amiloide sunt sau nu
depozite grase sau depozite de carbohidrați până când s-a constatat, în sfârșit (în
1859), că sunt, de fapt, depozite de materiale proteice.
Macroscopic, depozitele de amiloid pot

fi evidențiate prin badijonarea
suprafeței de secțiune cu soluție Lugol,
metodă prin care depozitele de amiloid
devin vizibile întrucât se colorează în
roșu-cafeniu (iar prin adăugare de
acid sulfuric, virează în albastru).
https://ro.qwe.wiki/wiki/Amyloid
Amiloidoza hepatică
https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=002857
 http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen pages/G/G006.html
https://peir.path.uab.edu/library/index.php?/category/2
Splină de aspect normal
Marginea crenelată
10-12 cm
Greutate aprox. 200 g

Amiloidoza splenică
Forma nodulară-
splina sagou
Imagine din muzeul disciplinei de Morfopatologie a UMFVBT

Forma difuză-
splina șuncă/lardacee
Rinichi de aspect normal
10-13 cm
Greutate max. 200 g

Amiloidoza renală
N
Amiloidoza renală
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/J/J077.html
ALTERĂRI PRIN STOCARE ANORMALĂ
DE SUBSTANŢE
Alterarea hialină
Hialinul se clasifică în:

 hialin intracelular (apariție legată de injurii celulare);
 hialin extracelular, la rândul lui sistematizat în;
 hialin conjunctiv;
 hialin vascular.
Hialin conjunctiv la nivelul capsulei splenice
Imagine din muzeul disciplinei de Morfopatologie a UMFVBT

Hialin conjunctiv – cicatricea keloidă
Hialin conjunctiv – cicatricea keloidă
 http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/K/K004.html
ALTERĂRI PRIN VARIAŢIA DEPUNERILOR DE
CALCIU
 scăderea cantităţii de calciu din anumite ţesuturi

(rahitismul, osteomalacia, osteoporoza),
 depunerea acestuia în exces (calcificări patologice:

distrofice și metastatice).
Rahitismul
 Copii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 2 ani.
 Cauza: cel mai adesea - hipovitaminoza D.
 Manifestări clinice: modificări ale scheletului, hipotonie musculară şi uneori anemie.
 Modificările scheletului prin tulburări în calcificarea straturilor profunde ale cartilajelor de

creştere şi a matricii osteoide şi de încetinirea osificării encondrale. Cartilaje epifizare
îngroşate, lărgite, bogat vascularizate; straturile lor profunde nu se calcifică, condrocitele se
hipertrofiază şi persistă timp îndelungat. La periferia epifizelor se depune în exces matrice
osteoidă care nu se calcifică. Mineralizarea neadecvată a osului reduce duritatea acestuia și
permite unele deformări.
Articulații condrocostale proeminente
(„mătănii costale”) în rahitism
Imagine din muzeul disciplinei

de Morfopatologie a UMFVBT
COLELITIAZA
 Prezenţa de calculi în vezicula biliară sau în căile biliare intra-

sau extrahepatice.
 Calculii de colesterol (conţin şi cantităţi mici de săruri de calciu şi mucină) – cei mai
frecvenți. Sunt unici/multipli, rotunzi/ovali, cu diametrul cuprins între 1 şi 4 cm, galbeni/
gălbui-albicioşi, cu suprafaţa fin granulară şi cu structură cristalină radiară pe secţiune.
 Calculii pigmentari negri (calculi pigmentari “puri”) - alcătuiţi aproape exclusiv din
bilirubinat de Ca. Sunt multipli, au formă neregulată, dimensiuni în general sub 1 cm,
suprafaţa netedă şi consistenţă dură sau sunt sfărâmicioși.
 Calculii micşti (calculi pigmentari cafenii) au în compoziţia lor bilirubinat de Ca, colesterol,
acizi biliari, săruri anorganice. Adeseori foarte numeroşi, au dimensiuni între 0,1-2 cm şi
consistenţă crescută. Sunt faţetaţi şi de culoare variată: albicioasă, rozată, brun-gălbuie, în
funcţie de compoziţia păturii superficiale. Pe secţiune au aspect lamelar, cu straturi brune şi
palide alternante. Acești calculi se găsesc mai frecvent în ductele biliare intra- şi
extrahepatice decât în vezicula biliară.
COLELITIAZA
 Frecvenţa litiazei biliare creşte cu vârsta, femeile fiind afectate cu predilecţie.
 Factori care cresc riscul bolii: sarcina (estrogenii stimulează secreţia de către ficat a
colesterolului şi diminuează producerea de acizi biliari), AO, obezitatea, predispoziţia
familială, dieta hipercalorică şi bogată în colesterol, anomaliile metabolice asociate cu
hipercolesterolemie (diabetul zaharat, unele hiperlipoproteinemii genetice, ciroza biliară
primară).
 În patogeneza litiazei biliare, rolul principal îl deține modificarea compoziţiei bilei.
 Clinic, deşi litiaza biliară este de cele mai multe or asimptomatică, în aproximativ 20% din
cazuri ea generează tulburări diverse. Astfel, prezenţa calculilor poate iniţia şi întreţine
inflamaţia acută sau cronică a veziculei biliare (colecistita) şi a căilor biliare (colangita). Ca
rezultat al inflamaţiei cronice îndelungate, pereţii colecistului, mult îngroşaţi, se retractă
uneori pe conţinutul calculos. Prin efectul iritativ local, calculii favorizează dezvoltarea
cancerului veziculei biliare.
Colelitiaza
INFLAMAȚIA
Inflamaţia se constituie ca o reacţie de apărare, ca o tendinţă a organismului de a localiza şi
elimina celulele alterate metabolic, particulele străine, microorganismele, antigenii.
În funcţie de natura răspunsului inflamator, de simptomatologia clinică a acestuia şi de

extinderea sa în timp, se deosebesc două forme principale de inflamaţie, inflamaţia acută şi
inflamaţia cronică.
INFLAMAȚIA ACUTĂ
În inflamaţia acută sunt predominante reacţiile vasculo-exsudative cu formarea exsudatului inflamator. În
funcţie de componenţa acestuia deosebim principalele forme anatomo-clinice de inflamaţie acută:
- inflamaţia catarală;
- inflamaţia seroasă;
- inflamaţia fibrinoasă;
- inflamaţia pseudomembranoasă;
- inflamaţia purulentă (supurativă);
- inflamaţia hemoragică;
- inflamaţia gangrenoasă.
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/A/A135.html - Imagine 3D
Ao 13 cm
Cordaje
tendinoase 10 cm
VS
Mușchi papilari
1,3 cm
(N: 1,2 - 1,5 cm)*
250–350 g
https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic- https://peir.path.uab.edu/library/picture.php?/1701/s
fra.cfm?id=001175 earch/4190
*Ho SY. Anatomy and myoarchitecture of the left ventricular
wall in normal and in disease. European Journal of Cord de aspect normal
Echocardiography. 2009 Dec 1;10(8):iii3-7.
Klein AL, Abbara S,
Agler DA, et al.
American Society of
Echocardiography
clinical
recommendations for
multimodality
cardiovascular imaging
of patients with
pericardial disease. J Am
Soc Echocardiogr
2013;26(9):965-
1012.e15.
Anatomia pericardului uman normal. A, Vedere anterioară a sacului pericardic parietal intact.
B, Porțiunea anterioară a sacului pericardic a fost îndepărtată pentru a vizualiza inima și vasele
mari în poziție anatomică.
Inflamația fibrinoasă http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%
20pages/A/A033.html -Imagine 3D
Pericardita fibrinoasă
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%
20pages/A/A121.html -Imagine 3D
Cauze
- Idiopatic
- Virale (Coxsackievirus A și B; herpes simpex, influenza)
- Bacteriene:
- diseminare locală (ex. pneumonie, edocardită, empiem)
- septicemie
- TB/ non-TB
- Fungi
- Paraziți
- IMA
- Uremie
- Traumatisme/ intervenții chirurgicale pe cord
- Radioterapie oncologică
- Metastaze pericardice
- Mediate imun (LES, sd.Dressler, artrita reumatică)
Exsudatul apare iniţial la baza inimii, pe
suprafaţa pericardului visceral din jurul
vaselor mari sub forma unor depozite
cenuşiu-albicioase, cu filamente scurte de
fibrină - aspect "limbă de pisică", sau uneori
"în dune de nisip".
https://www.dreamstime.com/tongue-cat-close-up-macro-image194110611
Depozite de fibrinăcu https://en.wikipedia.org/wiki/Khongoryn_Els#/media/File:Khon
goryn_Els_sand_dunes.jpg
aspect în “dune de
nisip”.
https://twitter.com/Anas_AlSa/status/842948880421568
512/photo/1
Depozitele mai abundente pot înveli

inima cu un strat fibrinos neregulat -
imagine de "tartină cu unt dezlipită".
de Souza PM, dos Santos AM, Paulino EM, Hirth CG,

Dornelas CA. “Bread and butter” fibrinous pericarditis.
Autopsy & case reports. 2016 Oct;6(4):5.
În cazul prezenţei în sacul pericardic şi a unei cantităţi considerabile de exsudat seros, foiţele pericardice pot fi unite
prin filamente lungi de fibrină - aspect "în dinţi de pieptene".
American College of Cardiology Foundation
Inflamația
pseudomembranoasă
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%
20pages/L/L038.html - Imagine 3D
Crupul difteric (Corynebacterium diphteriae)
Colita pseudomembranoasă (Clostridium difficile)

Crup difteric
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/47/
Dirty_white_pseudomembrane_classically_seen_in_dip
htheria_2013-07-06_11-07.jpg
User:Dileepunnikri / CC BY-SA
(https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0)
https://anatomytool.org/content/characteristics-large-intestine
Park WW, Kim YS, Lee JH. A case of chronic
intestinal pseudo-obstruction accompanied by
Parkinson's disease. The Korean Journal of
Gastroenterology. 2010;56(2):65-8.
Colon - macroscopic normal

https://peir.path.uab.edu/library/picture.php?/8673/search/3904
Colită pseudomembranoasă
https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=003616 https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=009041
https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-f a. fm?id=009130 https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=003691

https://www.flickr.com/photos/euthman/sets/72157630213786482/
Inflamația Cauza cea mai frecventă a inflamaţiilor
purulentă supurative o constituie microbii piogeni:
- stafilococul (puroi galbencremos),
- streptococul (puroi seros murdar),
Abcesul - pneumococul (puroi gelatinos
Flegmonul verzui).
Ficat de aspect normal
Cauze
- Infecții parazitare cu amibe,protozoare
sau helminți
- Infecții bacteriene ( E. coli, Klebsiella
pneumoniae, Proteus, pseudomonas,
Streptococcus milleri)
- Candida
Abces hepatic

Diagnostic diferențial
- Chist hidatic
- Carcinomul hepatocelular
- Adenom hepatic
- Hemangiom cavernos
- Metastază hepatică
6 cm
Rinichi deaspect
normal
Cauze
- PNA (Escherichia coli, Proteus, Klebsiella,
Enterobacter, Pseudomonas,
Streptococcus faecalis, stafilococi, fungi)
Abces renal
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pag
es/J/J052.html - Imagine 3D
- RCC
- PNA xantogranulomatoasă
- Angiomiolipom renal
- Cavernă TB
Plămân de aspect
normal
375 g
Cauze
- streptococi aerobi sau anaerobi,

- stafilococ auriu,
- germeni gram negativi,
- microorganisme anaerobe prezente în
mod normal în cavitatea bucală
(Bacteroides, Fusobacterium, Peptococcus
etc.)
Abces pulmonar
es/L/L117.html - Imagine 3D
https://www.flickr.com/photos/pulmonary_pathology/albums/72157620676460149/with/7468374032/
- Cavernă TB
- Pneumonia cu Pneumocystisjirovecii
- Chist hidatic
- Tumoră primară abcedată/cavitară
Testicul și epididim de aspect normal

Cauze
- infecțioase (Chlamydia, Gonorrhea, TB și
viral v. urlian)
- post tratament BCG
Abces epididimar
Proces inflamator care intereseaza parenchimul testicular - orhiepididimită.
- hidrocel
- tumori paratesticulare
- chist epididimar
- spermatocel
Apendice normal
Apendicită flegmonoasă
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/69/Acute_appendicitis_Gross_pathology.jp
g
Calicut Medical College / CC BY-SA (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0) https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=009567

Inflamația
gangrenoasă
Apendicită gangrenoasă
- cauzată de bacterii anaerobeşi/sau
tromboze în focarul inflamator (cauză de
necroză ischemică)
INFLAMAȚIA CRONICĂ
Inflamaţia cronică se poate dezvolta prin cronicizarea unei inflamaţii acute sau poate evolua
de la început ca o inflamaţie cronică primară.
Inflamaţiile proliferative (inflamaţiile cronice) pot fi sistematizate în scop didactic în:

- inflamaţii cronice (proliferative) nespecifice;
- inflamaţii granulomatoase nespecifice sau cu specificitate discutabilă;
- inflamaţii granulomatoase de corp străin (granuloamele de corp străin);
- inflamaţii granulomatoase specifice.
INFLAMAȚII Tuberculoza (Mycobacterium tuberculosis)
GRANULOMATOASE Sifilisul (Treponema pallidum)
SPECIFICE
Actinomicoza (Actinomyces israeli)
Aspectul normal al
plămânilor
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen
%20pages/L/L068.html - Imagine 3D
Plămân normal
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fd/Normal_lung_%283661495238%29.jpg
Yale Rosen from USA / CC BY-SA (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0)
Leziunile elementare macroscopice din
inflamaţia tuberculoasă pot fi:
Inflamația a) Leziuni circumscrise:

- tuberculul miliar
tuberculoasă - nodulul simplu
- nodulul acinos
- tuberculomul
b) Leziuni ulcerative:
- ulceraţii
- caverne
c) Leziuni difuze:
- pneumonia tuberculoasă
- bronhopneumonia tuberculoasă
- pleurezia tuberculoasă
- peritonita tuberculoasă
- pericardita tuberculoasă
- meningita tuberculoasă
Adenopatie
hilară
Afect primar
Limfangita de legătură (alb) şi adenopatia hilară (roșu).
Focar Ghon
Complex tuberculos primar Ranke
https://www.flickr.com/photos/pulmonary_pathology/sets/72157628551443837/with/6572343713/
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Pearl_mille
t_after_combine_harvesting.jpg
Tuberculoză miliară.
Imagine din arhiva SAP SCJUT.
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/L/L025.html - Imagine 3D
Tuberculomul
https://www.flickr.com/photos/pulmonary_pathology/sets/72157628551443837/with/6596009867/
Cavernă TB
https://www.flickr.co
m/photos/pulmonar
y_pathology/sets/72
157628551443837/
with/6570245751/
Caverne recente Cavernă veche

https://www.flickr.com/photos/pulmonary_pathology/13
382632205/in/album-72157628551443837/
Sifilisul dobândit:
-stadiul primar - şancrul sifilitic şi adenopatia

Inflamația sifilitică satelită;
-stadiul secundar - sifilide şi micropoliadenopatie;
-stadiul terţiar cu:
● leziuni nodulare: gomele sifilitice
● leziuni difuze: vasculare (mezaortita sifilitică)
sau nervoase (meningită, paralizie generală
progresivă, tabes).
Sifilisul congenital:
- precoce;
- tardiv.
Șancrul sifilitic
Vartolomei MD, Cotoi OS, Badea MA, Chibelean CB, Cotoi T,

Morariu V, Albu C, Morariu SH. Indurative edema of the
prepuce mimicing phimosis, an atypical manifestation of
primary syphilis. Acta dermatovenerologica Croatica. 2015
Dec 28;23(4):301-.
Ramoni S, Cusini M, Gaiani F, Crosti C. Syphilitic chancres of
the mouth: three cases. Acta dermato-venereologica. 2009
Oct 1;89(6):648-9.
Staines K, Sloan P. Syphilitic chancre of the tongue. New

England Journal of Medicine. 2011 Aug 4;365(5):e11.
Sifilide
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sifilis#/media/Fi%C8%99ier:Secondary_Syphilis_on_palms_CDC
_6809_lores.rsh.jpg
Dupin N. Syphilis. Vol. 37, La Revue de Médecine Interne. La
Revue de Médecine Interne; 2016. p. 735–42.
https://en.wikipedia.org/wiki/Gum_arabic#/media/File:Gumm
i_arabicum_pieces_and_powder.jpg
Gomele sifilitice
Moon J, Yu D, Yoon HS, Cho S, Park HS. Syphilitic Gumma:

A Rare Form of Cutaneous Tertiary Syphilis. Annals of https://webeye.ophth.uiowa.edu/eyeforum/atlas/pages/Syphilis-and-trachoma.html
Dermatology. 2018 Dec 1;30(6):749-51.
Mezaortita sifilitică
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/A/A107.html - Imagine 3D
https://peir.path.uab.edu/library/picture.php?/5059/search/383 https://natlands.org/mariton
-chunky-bark/
Actinomicoza
Tortorici S, Burruano F, Buzzanca ML, Difalco P,

Contributed by the CDC/ Dr. Robert Fass; Ohio State Cabibi D, Maresi E. Cervico-facial actinomycosis:
Dept. of Medicine epidemiological and clinical comments.
TUMORI BENIGNE
Tumoră (neoplazie, neoplasm)
= creştere anormală a unui ţesut care formează, cu mici excepţii, o masă
tisulară.
• Terminologie: în cele mai multe cazuri se adaugă sufixul "om" (de la

“oma” = umflătură) la denumirea ţesutului afectat: osteom, fibrom,
condrom etc.
• Clasificare anatomo-clinică:
- tumori benigne;
- tumori maligne sau cancere.
Caractere biomorfologice generale
ale tumorilor benigne
• au o dezvoltare lentă, progresivă, uneori cu perioade de stagnare sau

chiar de involuţie spontană parţială;
• cresc încet, rămân localizate;
• nu infiltrează ţesuturile din jur;
• efecte compresive asupta structurilor/organelor vecine; unele tumori
secretă hormoni în exces;
• nu duc la însămânţări la distanţă (metastaze);
• nu recidivează postoperator;
• nu duc la caşexie şi la moartea bolnavului.
▪ Macroscopic, tumorile benigne au următoarele
caracteristici:
în organele parenchimatoase:
- formaţiuni nodulare, rotunjite sau ovale;

- bine delimitate, circumscrise, de cele mai multe ori încapsulate printr-
o capsulă conjunctivă proprie sau rezultată prin compresiunea
structurilor din jur;
- mobile faţă de structurile vecine;
- în general au o consistenţă crescută şi culoarea asemănătoare cu a
ţesutului de origine.
➢ modificări secundare supraadăugate

(hemoragii, infecţii, degenerări,
infarctizare etc.) creşterea
rapidă a volumului tumorii +
modificarea consistenţei și a aspectului
pe suprafaţa de secţiune.
Adenom hepatic
Adenom tiroidian
?
• Pe suprafaţa tegumentelor şi mucoaselor:
- cresc vegetant, polipos, conopidiform sau nodular;

- au bază largă (creștere sesilă) sau îngustă de implantare (creștere pediculată).

✓ Polipi intestinali
✓ Leiomiom uterin
✓ Hemangiom hepatic
✓ Mixom cardiac
✓ Teratom matur chistic ovarian
✓ Fibroadenom mamar
✓ Osteoclastom
POLIPI INTESTINALI
Colon - aspect normal
Park WW, Kim YS, Lee JH. A case of chronic intestinal pseudo-obstruction accompanied by
Parkinson's disease. The Korean Journal of Gastroenterology. 2010;56(2):65-8.
Polip intestinal

Polipi intestinali

Polip intestinal
www.wikidoc.org
Polip intestinal
POLIP VILOS
Polipoză colonică familială
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Familial_Adenomatous_Polyposes_colon_-2.jpg
Imagine din Muzeul Disciplinei de Morfopatologie
Polipoză colonică
familială
LEIOMIOM
• tumora benignă a ţesutului muscular neted;
• localizare: mai frecvent în uter, tubul digestiv, prostată,

derm; mai rar în ovare, vezica urinară.
Uter de aspect normal
4,5-6,5
cm
(5cm) 5-8,5 cm antero-posterior: 2,8-4,9
(6,4 cm) cm (3,3 cm)
"courtesy of PathologyOutlines.com“
www.pathologyoutlines.com/topic/uterusnormal.html
Uter de aspect normal
https://peir.path.uab.edu/library/picture.php?/12212/category/52
Leiomioame uterine
Leiomioame uterine
Leiomiom uterin
Leiomiom uterin
Leiomiom pediculat https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=2836
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages
/N/N070.html
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/N/N014.html - leiomioame multiple
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/N/N024.html - leiomiom protruziv în

cervix
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/N/N044.html - leiomiom de dimensiune

mare
Diagnostic diferențial:
• leiomiosarcom;
• carcinom endometrial;
• polip endometrial.
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen
%20pages/N/N068.html
HEMANGIOM
- leziunebenignă, constituită dintr-un conglomerat de vase

sanguine cu aranjament neobișnuit şi/sau dimensiuni
variate.
➢Hamartom
10-13 cm
Ficat de aspect
20-23 cm
normal
Greutate între 600-1900 g
https://basicmedicalkey.com/gross-processing-of-liver-specimens /
Hemangioame hepatice
https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-
fra.cfm?id=894
Hemangiom hepatic
https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-
fra.cfm?id=895
Hemangiom hepatic
Hemangiom hepatic
- hematom;
- tumori hepatice benigne/maligne, primare sau secundare (metastaze);
- infarct hepatic.
?
MIXOM CARDIAC
Cord de aspect normal
Ao 13 cm
Cordaje VS
tendinoase 10 cm
Mușchi papilari
1,3 cm
(N: 1,2 - 1,5 cm)*
250–350 g
*Ho SY. Anatomy and myoarchitecture of the left

ventricular wall in normal and in disease. European
Journal of Echocardiography. 2009 Dec 1;10(8):iii3-7.
Mixom cardiac

Mixom cardiac
Lipom în atriul drept
Trombi atriali
TERATOM MATUR CHISTIC/CHISTUL
DERMOID OVARIAN
✓ Tumoră cu celule germinale

Chist dermoid ovarian

http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/N/N052.html
Struma ovarii
FIBROADENOM MAMAR
Fibroadenom mamar
Fibroadenom mamar
• tumoră malignă a glandei mamare (carcinom mamar);
https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=004136 https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=009129
• tumora phyllodes.
https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Phyllodes_Tumor,_Gross_%286353378707%29.jpg
OSTEOCLASTOM
- tumora cu celule gigante a osului

Osteoclastom
"courtesy of PathologyOutlines.com“
https://www.pathologyoutlines.com/topic/bonegiantcelltumor.html
TUMORI MALIGNE
MACROSCOPIE
PREPARATE MACROSCOPICE
• Adenocarcinom colorectal
• Carcinom cu celule bazale
• Carcinom scuamos
• Sarcom
• Limfom Hodgkin
• Carcinom cu celule renale - Tumora Grawitz
• Cancerul de col uterin
• Cancerul de corp uterin
• Cancerul hepatic
• Metastazele hepatice
CARACTERELE BIOMORFOLOGICE GENERALE ALE
TUMORILOR MALIGNE
• cresc rapid;
• invadează, infiltrează și distrug ţesuturile din jur:
• extirparea chirurgicală a întregii tumori dificil de realizat;
• recidive locale postoperatorii;
• dau frecvent metastaze (însămânţări la distanţă, tumori secundare);
• duc la decesul bolnavului.
TUMORILOR MALIGNE
În organe parenchimatoase:
• mase tisulare nodulare, unice sau multiple;
• neregulate;
• neîncapsulate;
• slab circumscrise sau fără nici o demarcaţie;
• tumorile cu creştere foarte rapidă pot apărea, paradoxal, bine
demarcate printr-o pseudocapsulă rezultată din compresiunea
structurilor din jur.
Tumora Grawitz
https://www.skincancer.org/skin-cancer-information/squamous-
cell-carcinoma/scc-warning-signs-and-images/
https://oncohemakey.com/hodgkin-disease-and-non-hodgkin-
lymphomas/
Tumora Grawitz
© Copyright UAB Department of Pathology. All rights reserved

Tumora Grawitz

Tumora Grawitz
TUMORILOR MALIGNE
La nivelul pielii şi mucoaselor

• aspect vegetant, arborescent, fungos
sau
• cu creștere difuză în suprafaţă
și/sau infiltrativă în profunzime.
Cancer de colon Melanom malign
https://visualsonline.cancer.gov/details.cfm?imageid=9186
Uter de aspect
normal
Cancer de col uterin
Carcinom scuamos al colului uterin
Ed Uthman, MD. -
https://www.flickr.com/photos/euthman/119271511/in/
set-72057594114099781/
Tumori sincrone ale corpului si colului uterin
Cancer de corp uterin. Leiomiom uterin
By Ed Uthman from Houston, TX, USA - Endometrial

Carcinoma, CC BY 2.0,
https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=1799650
TUMORI PRIMARE ALE FICATULUI
Carcinom hepatocelular Colangiocarcinom

TUMORI PRIMARE ALE FICATULUI
METASTAZE HEPATICE
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/G/G276b.html
Metastaze hepatice ale unui carcinom intestinal

Metastaze hepatice multiple ale unui melanom malign cu localizare cutanată

TULBURĂRI
CIRCULATORII
TULBURĂRILE CIRCULATORII
Reprezintă devieri față de normal a circulației sanguine și limfatice, în aparatul

cardiovascular.
Se pot clasifica în:
 tulburări prin modificarea volumului/distribuției sângelui în diverse țesuturi
sau organe (hiperemia, ischemia, infarctul, hemoragia)
 tulburări sanguine de cauze obstructive (tromboza, embolismul)
 tulburări ale circulației limfatice
 tulburări în distribuția apei și electroliților (edemele)
Leziuni prezentate
1. Plămânul de stază
2. Edemul pulmonar
3. Ficatul de stază
4. Splina de stază
5. Tromboza venoasă
6. Tromboza cardiacă
7. Infarctul renal
8. Infarctul splenic
9. Infarctul pulmonar
10. Infarctul intestinal
HIPEREMIA
Se definește ca un exces al masei sanguine intravasculare la

nivelul unui țesut sau organ, produsă fie prin creșterea
afluxului de sânge arterial (hiperemia activă), fie prin scăderea
drenajului venos (hiperemia pasivă = staza = congestia).
1. PLĂMÂNUL DE STAZĂ
Reprezintă manifestarea majoră a

insuficienței cardiace stângi.
Macroscopic:
- plămânul este mărit în volum și
greutate, de consistență crescută
- culoare roșie-violacee sau, în faze
tardive – brun-cărămizie
PLĂMÂN DE
STAZĂ
PLĂMÂN DE
STAZĂ
2. EDEMUL PULMONAR
Implică acumularea excesivă de lichid la nivelul interstițiului pulmonar și în spațiile

alveolare.
Edemul pulmonar complică boli cardiace severe (insuficienţa cardiacă stângă sau
globală, infarctul miocardic, aritmii cardiace, stenoza mitrală), mai rar fiind
determinat de alte cauze (perfuzii excesive, gaze iritante inhalate, inflamaţie).
Macroscopic:
- plămâni cu volum crescut, crepitanți, având culoare roz-palidă
- la secționare, se scurge lichid spumos, albicios-roz
EDEM PULMONAR
EDEM
PULMONAR
- lichid spumos la compresia
parenchimului -
3. FICATUL DE STAZĂ
Se întâlnește în insuficiența cardiacă dreaptă

sau globală, ca o consectință a răsunetului
asupra circulației intrahepatice a
hipertensiunii din vena cavă inferioară.
Macroscopic:
- ficatul este mărit de volum
(hepatomegalie), cu marginea anterioară
rotunjită, suprafața netedă, culoare roșie,
consistență crescută “ficat muscad”
- la secționare, aspect pestriț, cu puncte roșii (aspect asemănător miezului
întunecate pe un fond galben-castaniu nucii muscad - nușcoară)
normal
FICAT DE STAZĂ
stază
FICAT DE STAZĂ
“ficat muscad”
FICAT DE STAZĂ
“ficat muscad”
FICAT DE STAZĂ
4. SPLINA DE STAZĂ
- în contextul insuficienței cardiace drepte/globale sau în hipertensiunea portală -
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/A/A078.html
TROMBOZA
Se definește ca procesul formării în sistemul circulator, în

timpul vieții, a unor mase solide sau semisolide, denumite
trombi, alcătuite din trombocite, fibrină și ceilalți constituenți
ai sângelui.
Cauzele trombozei sunt reprezentate de trei categorii de
modificări – ”triada trombogenă a lui Virchow”
- leziuni ale endoteliului vascular
- încetinirea circulației sângelui
- modificările compoziției sângelui
TROMBOZA
Varietăți de trombi:
● trombul alb (trombocitar, trombul de
conglutinare) – trombocite + fibrină; http://pathmuseum.otago.ac.nz/sp
ecimen%20pages/A/A056.html
● trombul roșu (de coagulare, fibrino-cruoric) –
fibrină + hematii + leucocite + trombocite;
http://pathmuseum.otago.ac.nz/sp
● trombul mixt (laminat) – straturi alternante de ecimen%20pages/A/A134.html
trombi albi și roșii;
● trombul fibrinos – rețea de fibrină.
TROMBOZA
Forme anatomo-clinice de tromboză:

● tromboza cardiacă;
● tromboza arterială;
● tromboza venoasă;
● tromboza capilară.
5. TROMBOZA VENOASĂ
Venele reprezintă sediul obișnuit al

trombozei.
În 90% din cazuri, tromboza venoasă
interesează venele profunde ale
membrelor interioare.
Macroscopic:
- masă solidă sau semisolidă situată in
lumenul vascular, brun-roșietică, cu arii
albicioase, aderentă de endoteliu
TROMBOZĂ VENOASĂ
- tromb în vena femurală -
TROMBOZĂ
VENOASĂ
TROMBOZĂ FEMURALĂ
TROMB ÎN
VENA ILIACĂ
5. TROMBOZA CARDIACĂ
Apare ca o consecință a leziunilor endocardului

și/sau perturbării circulației intracardiace a
sângelui. Se poate subclasifica în tromboză
atrială, ventriculară și valvulară.
Macroscopic:
- masă solidă sau semisolidă situată in lumenul
vascular, brun-roșietică, cu arii albicioase,
aderentă de endocard
TROMBOZĂ CARDIACĂ
TROMBOZĂ
CARDIACĂ
INFARCTUL
Se definește ca o zonă circumscrisă de necroză vizibilă macroscopic,

produsă prin întreruperea brutală a irigației sanguine.
Acesta reprezintă cea mai zgomotoasă manifestare a ischemiei acute.
FORME POSIBILE DE INFARCT
INFARCTUL ALB INFARCTUL ROȘU

(ANEMIC) (HEMORAGIC)
- în organele cu circulație terminală - în organele cu circulație
anatomică sau funcțională anastomotică bogată sau dublă
- se întâlnește în miocard, rinichi, circulație
retină, splină - se întâlnește în plămân, ficat,
- albicios-gălbui, necrotic intestin subțire
- mărginit periferic adesea de un - bine delimitat, dur
lizereu congestiv subțire - roșu-întunecat
7. INFARCTUL RENAL
Reprezintă un infarct alb, anemic, produs mai

frecvent printr-o embolie, cu punct de plecare
inima stângă sau artera aortă.
Macroscopic:
- zonă necrotică trapezoidă albicioasă-gălbuie
- cu baza mare spre periferie
- cu baza mică spre hil
- mărginită de un lizereu hemoragic
INFARCT RENAL
http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20p
ages/J/J089.html
INFARCT
RENAL
8. INFARCTUL SPLENIC
Reprezintă un infarct alb,

anemic.
Macroscopic:
- zonă necrotică trapezoidă
albicioasă-gălbuie
- cu baza mare spre
periferie
- cu baza mică spre hil
INFARCT SPLENIC
INFARCT SPLENIC
9. INFARCTUL PULMONAR
Reprezintă un infarct roșu, hemoragic.
Macroscopic:
- arie brun-negricioasă, cu arii
palide, trapezoidă sau
triunghiulară
- cu baza mare spre periferie
- cu baza mică/vârful spre zona
obstrucției vasculare
INFARCTE PULMONARE
INFARCT PULMONAR
INFARCT PULMONAR
INFARCT
PULMONAR
http://pathmuseum.otago.ac.nz/s
pecimen%20pages/L/L046.html
10. INFARCTUL INTESTINAL
Reprezintă un infarct roșu, hemoragic.

Necroza transparietală se asociază
adesea cu perforația, peritonita
purulentă, șocul și decesul.
Macroscopic:
- segmentul afectat apare destins,
voluminos, roșu-negricios, cu
peretele infiltrat hematic
- lumenul intestinal plin cu sânge
INFARCT
INTESTINAL
INFARCT
INTESTINAL
MORFOPATOLOGIA APARATULUI
CARDIO-VASCULAR
 Infarctul miocardic
 Endocardita
 Stenoza mitrala
 Mixom cardiac
 Metastaze cardiace
 Defect septal atrial, ventricular
 Plăci lipidice - aortă
 Ateroscleroză aortică, coronariană, cerebrală
 Anevrism aterosclerotic, anevrism disecant al
aortei, anevrism cerebral de tip ”berry”
 Tromboză venoasă profundă membru inferior,
tromboză venă portă
 Varice hidrostatice
Infarct miocardic
- definiție
 Arie circumscrisă de necroză ischemică, vizibilă

macroscopic
 Termenul de IM ar trebui folosit clinic doar dacă există
dovada necrozei miocardice într-un context clinic
sugestiv pentru ischemie miocardică
 Necroza miocardică poate fi demonstrată prin:
◦ detectarea creșterii markerilor serici de necroză miocardică;
◦ detectarea prezenței undelor Q patologice noi pe
electrocardiogramă (ECG);
◦ demonstrarea pierderii de miocard viabil, folosind diverse
metode imagistice;
◦ examen morfopatologic.
Infarct miocardic
- morfologic
 Infarctul transmural
◦ de obicei consecința ocluziei uneia dintre cele 3 artere coronare principale
 Obstrucția ramurii descendente anterioare a coronarei stângi –infarct de perete
anterior şi septal;
 Obstrucția ramurii circumflexe a coronarei stângi - infarct care interesează peretele
lateral al ventriculului stâng;
 Obstrucția arterei coronare drepte - infarct care interesează regiunea bazală posterioară a
ventriculului stâng şi treimea posterioară a septului interventricular (infarctul posterior sau
"inferior").
 Infarctul subendocardic
◦ 1/3 - 1/2 din grosimea miocardului
◦ mare parte din circumferinţa ventriculului stâng
◦ aspect multifocal, în pată
◦ rezultat al reducerii severe a perfuziei miocardului
 stenoza aortică,
 şocul hemoragic
 îngustarea ateromatoasă a întregului pat coronarian (fără tromboze supraadăugate plăcilor de
aterom).
Infarct miocardic
- morfologic Durata de la
debutul IM
0  6-12h
Prezența și
tipul
modificărilor
Fără modificări
Modificări
macroscopi
Fără
ce
Modificări
microscopice
Fără modificări în
modificări MO.
12-24h Minime Zonă Ușoară separare a
roșietică fibrelor
tumefiată și miocardice.
congestionată Ușoară creștere a
numărului de
 3 stadii evolutive ale 24h-3zile Evidente Zona de

PMNn
fibre.
printre
Fibre musculare
STEMI:
infarct devine necrozate,
palidă, retractate, fără
anemică, bine striații și nuclei;
conturată benzi de
◦ faza acută (necroza

contracție;
citoplasma intens
eozinofilă;
congestie capilară
miocardică), la
PMNn
periferie
numeric.
crescute
și
◦ faza de evoluție
3-10 zile Debutul Zonă PMNn încep să
vindecării prin necrotică dispară,
organizare palid-gălbuie, macrofagele devin
(dezvoltarea țesutului
conjunctivă înconjurată tot mai
de o margine numeroase;
congestivă resorbția fibrelor
(lizereu musculare; țesut
de granulație), După 10 zile Organizare
hemoragic)
Zonă
de granulație.
Țesut de
conjunctivă, translucidă granulație tot mai
◦ faza de cicatrizare.
evoluție spre roz-gri bogat în fibre de
cicatrizare colagen.
Săptămâni- Vindecare Zonă Țesut fibros
luni completă retractată, cicatricial bogat în
(cicatrice) albicioasă, fibre de colagen și
dură - țesut sărac în celule
fibros
cicatricial
Cord de aspect normal
Ao 13 cm
Cordaje VS
tendinoase 10 cm
Mușchi papilari
1,3 cm
(N: 1,2 - 1,5 cm)*
250–350 g
*Ho SY. Anatomy and myoarchitecture of the left

ventricular wall in normal and in disease. European
Journal of Echocardiography. 2009 Dec 1;10(8):iii3-7.
IMA posterior la un pacient cu HTA
IMA- zona de necroză
IMA- zona de necroză- secțiune
IMA- zona de necroză- secțiune ARHIVA SCJUTM
- IM subacut (în curs de vindecare)- perete ant-septal și lateral
- Fibroza VD
IM vechi (fibroză)
IM vechi (fibroză)- secțiune
IM- acut și vechi
IM subendocardic- acut și vechi
Infarct miocardic (recent și vechi)
-M, 56ani, istoric vechi de DZ
DD
Miocardoscleroză
(fibroza miocardului)
DD
Amiloidoză cardiacă
(pacient cu amiloidoză familială)
DD
fibroză endocardică
(după defibrilator implantabil)
DD
Tumori primare/ secundare
(Limfom cardiac)
DD
Diateză hemoragică- hemoragii
subendocardice și epicardice
(pacient cu leucemie mieloidă
acută)
Endocarditele
Valvă aortică normală

Valvă mitrală normală
ENDOCARDITA BACTERIANĂ ACUTĂ
(ULCERO-VEGETANTĂ)
Leziunile= Vegetații
 interesează frecvent valva mitrală + aortică
 pe marginea liberă a valvelor
 mari, roșii-cenușii-gălbui
 friabile – embolizante
 leziuni de necroză + supurație → ulcerații → rupturi, perforații
ale valvelor + aspecte pseudoanevrismale → insuficiență
valvulară
 leziunile → pe endocardul parietal + cordajele tendinoase →
ulcerația + ruptura acestora
 microabcese în miocardul din vecinatate.
 alcătuite din: fibrină, trombocite conglutinate, neutrofile,
macrofage, material necrotic, colonii microbiene
 structurile valvulare restante – edemațiate, infiltrate cu neutrofile
Endocardita valvulară aortică acută cu ulcerații și rupturi
Arhiva SCJUTM
Arhiva SCJUTM
Endocardită bacteriană acută
ENDOCARDITA BACTERIANĂ SUBACUTĂ
(POLIPOASĂ)
 vegetații polipoase, unice / multiple, câțiva mm  1-2 cm,

moi, friabile (embolizante), gri-brune-roșcate
 fața atrială a valvei mitrale sau fața ventriculară a valvei
aortice; marginea liberă a valvelor → spre endocardul parietal +/-
extindere pe cordajele tendinoase
 -/+ eroziuni ale endocardului valvular – “valvule mâncate de
molii”
 vegetațiile: fibrină, trombocite, neutrofile, material necrotic,
colonii microbiene +/- Ca
 coloniile microbiene – în profunzimea vegetației  nu sunt de
obicei prezente în fragmentele embolizate
 trecerea dinspre baza vegetației spre structurile valvulare –
strat de țesut de granulație.
Vegetații polipoide pe valva aortică
http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=978
Vegetații polipoide pe valva
tricuspidă
Vegetații polipoide pe valva aortică Arhiva SCJUTM
Evoluția endocarditei bacteriene
 fragmente de vegetații  emboli  infarcte cu mare tendință la supurație

 terapia cu AB +/-  vindecarea leziunilor, dar cu cicatrici fibro-hialine 
deformarea aparatului valvular  consecințe funcționale grave.
Neovascularizație,
ulcere, perforație,
cordaje îngroșate
Arhiva SCJUTM
ENDOCARDITA REUMATISMALĂ
Endocardita verucoasă
Leziunile= veruci
 Vegetațiile verucoase:
- mici, globuloase, netede
- cenușii / roz-cenușii, translucide
- consistență crescută
- ~ boabe de griș sau dinți de pește
mic
- trombocite, fibrină, hematii
- aderente de țesutul subjacent →
neembolizante
www. atlases.muni.cz
Vindecarea leziunilor valvulare și organizarea vegetațiilor - prin
proliferare fibrocolagenă masivă
-- > îngroşarea valvelor, a marginilor lor libere şi a cordajelor
tendinoase.
→ valvule rigide, retractate sau fuzionate la nivelul comisurilor și
cordajelor tendinoase + calcificări → insuficiențe / stenoze valvulare.
Endocardită reumatică valvă mitrală
Endocardită trombotică nebacteriană
(Pacient, 88ani, arsuri cutanate extinse)
Endocardită non-bacteriană (carcinom pulmonar)
- M, 58ani
- multipli emboli periferici+ infarcte cerebrale, renale, splenice și miocard
- culturi negative
- vegetații nodulare valvulare
http://manancsanatos.blogspot.ro/2011/06/boli-
Stenoza mitrală cardiovasculare-stenoza-mitrala.html
Valva mitrală
 Orificiul valvular → ø 5 mm
(normal 25 – 30 mm)
 Morfologic
◦ valvule scurtate, îngroșate,
rigide +/- calcificate și fuzionate
◦ + cordaje îngroșate, retractate,
mușchi papilari fibrozați 
tunel cu un culoar ovalar
“aspect în gură de pește”
http://en.wikipedia.org/wiki/Mitral_valve_stenosis
Stenoza mitrală
 Inima are aspect globulos - crește diametrul transversal

 dilatarea + hipetrofia AS → bombează în spațiul retrocardiac – cord
mitral
 atrofia prin hipofuncție a VS
 hipertrofia + dilatarea VD + AD
http://radiologie.justmed.eu/cord/cord-mitral/
Stenoză mitrală
- vedere dinspre atriul stâng
- dilatat
- ”gură de pește”
Stenoză mitrală
- pereți mult îngroșați, rigizi

- ”gură de pește”
- febră reumatică în copilărie
Mixom cardiac

Dg ≠
 Tromb mural
Mixom atrial  Endocardita polipoasă
 Rabdomiom
 Fibroelastom papilar
https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/getpic-img.cfm?id=000057
Metastaze cardiace: melanom amelanotic

Defect septal atrial de tip secundum
Defect septal ventricular
Tetralogia Fallot
Aorta intima – aspect cvasinormal
Plăcile lipidice – leziuni ateromatoase precoce / precursoare
https://peir.path.uab.edu/library/_data/i/upload/2013/08/01/201308
01102010-c3a59e94-me.jpg
Ateroscleroză: porțiunea
distală aortă abdominală
Ateromatoza – arteră coronară
https://peir.path.uab.edu/library/_data/i/upload/2013/08/01/20130801103013-170353be-me.jpg
https://peir.path.uab.edu/library/_data/i/upload/2013/08/01/20130801101620-3e08b68e-me.jpg
Ateroscleroza vaselor de la baza creierului: arterele vertebrale și artera

bazilară vizibilă la nivel pontin tortuoasă, cu pete gălbui: ”piele de salamandră”;
arterele carotide interne, mărginind chiasma optică sunt beante, rigidizate.
Arhiva SCJUTM
https://peir.path.uab.edu/library/_data/i/upload/2013/08/01/20130801093619-972ccd00-me.jpg
Ateroscleroza vaselor de la baza creierului: poligonul lui Willis

Anevrism fuziform – aortă abdominală cu punga anevrismală
trombozată (tromb mixt laminat)
Anevrism fuziform –
aortă abdominală,
deasupra bifurcației
Arhiva SCJUTM
https://peir.path.uab.edu/library/_data/i/upload/201
3/08/01/20130801103108-15280ea0-me.jpg
Anevrism fuziform,
aterosclerotic, tromboză
supraadăugată – aortă
abdominală între emergența
arterelor renale și bifurcație
https://peir.path.uab.edu/library/_data/i/upload/2013/08/01/2013080110183
7-fb7a7bf1-me.jpg
Anevrism disecant aortă ascendentă + arc: disecție proximală,
de tip A / DeBakey I
Aorta – anevrism disecant
https://peir.path.uab.edu/library/_data/i/upload/2013/08/01/20130801102105-98dfb189-me.jpg
https://peir.path.uab.edu/library/_data/i/upload/2013/08/01/20130801093616-efae95c4-me.jpg
Anevrism de tip ”berry” rupt, artera cerebrală mijlocie

Tromboză venoasă profundă – membru inferior
https://peir.path.uab.edu/library/_data/i/upload/2013/08/01/20130801093623-46b478f0-me.jpg
Tromboză venă portă – ciroză hepatică stadiul terminal
https://peir.path.uab.edu/library/_data/i/upload/2013/08/01/20130801095838-1f5058f0-me.jpg
Image credit: National Heart Lung
and Blood Institute
https://upload.wikimedia.org/wikiped
ia/commons/thumb/9/9b/Leg_Before
_1.jpg/1200px-Leg_Before_1.jpg

Morfo LP Macro Tot

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Morfo LP Macro Tot

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALTERĂRI CELULARE

LUCRARE PRACTICĂ MACROSCOPIE

Conform principiului structural, viscerele sunt distribuite astfel:

Imagini din arhiva SAP SCJUT

ALTERĂRI PRODUSE PRIN TULBURĂRI

Încărcarea grasă (steatoza)

Greutate între 600-1900 g

Imagine din arhiva SAP SCJUT

Macroscopic, depozitele de amiloid pot

Greutate aprox. 200 g

Imagine din muzeul disciplinei de Morfopatologie a UMFVBT

Greutate max. 200 g

Hialinul se clasifică în:

Imagine din muzeul disciplinei de Morfopatologie a UMFVBT

 scăderea cantităţii de calciu din anumite ţesuturi

 depunerea acestuia în exces (calcificări patologice:

 Copii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 2 ani.

 Cauza: cel mai adesea - hipovitaminoza D.

 Manifestări clinice: modificări ale scheletului, hipotonie musculară şi uneori anemie.

 Modificările scheletului prin tulburări în calcificarea straturilor profunde ale cartilajelor de

Imagine din muzeul disciplinei

 Prezenţa de calculi în vezicula biliară sau în căile biliare intra-

 În patogeneza litiazei biliare, rolul principal îl deține modificarea compoziţiei bilei.

În funcţie de natura răspunsului inflamator, de simptomatologia clinică a acestuia şi de

Imagine din arhiva SAP SCJUT

Depozitele mai abundente pot înveli

de Souza PM, dos Santos AM, Paulino EM, Hirth CG,

Crupul difteric (Corynebacterium diphteriae)

Colita pseudomembranoasă (Clostridium difficile)

Colon - macroscopic normal

https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-f a. fm?id=009130 https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=003691

purulentă supurative o constituie microbii piogeni:

- stafilococul (puroi galbencremos),

- streptococul (puroi seros murdar),

Abcesul - pneumococul (puroi gelatinos

Imagini din arhiva SAP SCJUT

- streptococi aerobi sau anaerobi,

Testicul și epididim de aspect normal

Calicut Medical College / CC BY-SA (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0) https://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/e/getpic-fra.cfm?id=009567

Inflamaţiile proliferative (inflamaţiile cronice) pot fi sistematizate în scop didactic în:

Yale Rosen from USA / CC BY-SA (https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0)

Inflamația a) Leziuni circumscrise:

Complex tuberculos primar Ranke

Caverne recente Cavernă veche

-stadiul primar - şancrul sifilitic şi adenopatia

Vartolomei MD, Cotoi OS, Badea MA, Chibelean CB, Cotoi T,

Staines K, Sloan P. Syphilitic chancre of the tongue. New

Moon J, Yu D, Yoon HS, Cho S, Park HS. Syphilitic Gumma:

Tortorici S, Burruano F, Buzzanca ML, Difalco P,

• Terminologie: în cele mai multe cazuri se adaugă sufixul "om" (de la

• au o dezvoltare lentă, progresivă, uneori cu perioade de stagnare sau

- formaţiuni nodulare, rotunjite sau ovale;

➢ modificări secundare supraadăugate

- cresc vegetant, polipos, conopidiform sau nodular;

Imagini din arhiva SAP SCJUT

Imagine din arhiva SAP SCJUT

Imagine din arhiva SAP SCJUT

• tumora benignă a ţesutului muscular neted;

• localizare: mai frecvent în uter, tubul digestiv, prostată,

http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/N/N024.html - leiomiom protruziv în

http://pathmuseum.otago.ac.nz/specimen%20pages/N/N044.html - leiomiom de dimensiune

- leziunebenignă, constituită dintr-un conglomerat de vase

Greutate între 600-1900 g