UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA CARTIER® Editura Cartier, SRL, str. București, nr.

68, Chișinău,
MD2012. Tel./fax: 24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: cartier@cartier.md Editura Codex 2000, SRL, Strada
Toamnei, nr. 24, sectorul 2, București. Tel./fax: 210 80 51. E-mail: codexcartier@go.ro Difuzare: București:
Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2. Tel./fax: 210 80 51. GSM: 0744 30 49 15. Chișinău: bd. Mircea cel Bătrân,
nr. 9, sectorul Ciocana. Tel.:34 64 61. Cărţile CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune din România și
Republica Moldova. LIBRĂRIILE CARTIER Casa Cărţii Ciocana, bd. Mircea cel Bătrân, nr. 9, Chișinău. Tel.: 34
64 61. Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel./fax: 24 10 00. Colecţia Cartier juridic este
coordonată de Viorel Frunză Editor: Gheorghe Erizanu Autori: Sergiu Brânză, doctor în drept, conferenţiar
universitar, șef catedră, USM (cap. 3, 4, 5, 7, 8); Xenofon Ulianovschi, doctor în drept, conferenţiar
universitar, ULIM (cap. 10, 14, 18, 19); Vitalie Stati, doctor în drept, lector universitar, USM (cap. 1, 6, 9, 11,
12), Ion Ţurcanu, magistru în drept, lector universitar, USM (cap. 13, 15, 16, 17); Vladimir Grosu, doctor în
drept, lector universitar, USM (cap. 2). Recenzenţi: Gheorghe Nistoreanu, profesor universitar, doctor,
Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, București; Tudorel Toader, profesor universitar, doctor,
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași. Lector: Liliana Lupașcu Coperta seriei: Vitalie Coroban Coperta:
Vitalie Coroban Design: Victoria Dumitrașcu Tehnoredactare: Victoria Dumitrașcu Prepress: Editura Cartier
Tipar: Combinatul Poligrafic (nr. 51536) Sergiu Brânză, Xenofon Ulianovschi, Vitalie Stati, Ion Ţurcanu,
Vladimir Grosu DREPT PENAL. PARTEA SPECIALĂ Ediţia a II-a, iunie 2005 © Sergiu Brânză, Xenofon
Ulianovschi, Vitalie Stati, Ion Ţurcanu, Vladimir Grosu, pentru prezenta ediţie. Această ediţie a apărut în
2005 la Editura Cartier. Toate drepturile rezervate. Cărţile Cartier sunt disponibile în limita stocului și a
bunului de difuzare. Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Drept penal / Sergiu Brânză, Xenofon
Ulianovschi, Vitalie Stati,... Ed. a 2-a – Ch.: Cartier, 2005 (Combinatul Poligr.). Vol. 2. – 2005. – 804 p. – (Col.
Cartier juridic / coord. Viorel Frunză). 2000 ex. CZU 343(075.8) D 82 ISBN 9975-79-325-8 CUVÂNT ÎNAINTE În
momentele de cotitură ale istoriei, în conjunctura de tranziţie de la un stat autoritar spre un stat
democratic, structura dreptului penal, care este în ultimă instanţă un domeniu socioumanistic, e supusă
unei metamorfoze inevitabile. Desigur, dreptul penal în ansamblul său este dinamic, adică în schimbare.
Dar, dacă în sfera Părţii generale ritmul schimbărilor este mai lent, normele ce compun Partea specială a
dreptului penal se caracterizează printr-un dinamism mai accentuat. Din această perspectivă, orice manual,
consacrat studierii Părţii speciale a dreptului penal, trebuie să dovedească spirit prospectiv, astfel încât să
propună nu doar viziunea asupra actualelor probleme care însoţesc cercetarea naturii juridice a diverselor
fapte infracţionale. În context, relevând predictibilitate și imersiune analitică, autorii manualului “Drept
penal. Partea specială” – S. Brânză, X. Ulianovschi, V. Stati, I. Ţurcanu și V. Grosu – au urmărit să creeze o
lucrare de referinţă care ar rămâne actuală și în următorul deceniu. Manualul de faţă reprezintă un
document de politică a educaţiei și, în același timp, un instrument juridic, care sintetizează stadiul gândirii
juridico-penale în societatea moldovenească. Reprezintă o strategie viabilă de dezvoltare a învăţământului
juridico-penal, anticipând în acest mod tendinţele specifice celui de-al treilea mileniu. Nu poţi cere
studentului sau doctorandului în permanenţă cunoaștere și precizie, fără a-i oferi în schimb un resort
funcţional și temeinic, care să-i emuleze capacităţile de interpretare reproductivă, analiză, sinteză,
argumentare, valorizare, proiectare și elaborare de noi idei. Tocmai reieșind din necesitatea prevenirii unor
asemenea disfuncţionalităţi, autorii manualului au propus un model eficient de orientare a tehnologiilor și
strategiilor didactice în învăţământul juridico-penal, un reputat indicator de analiză a rezultatelor, de
evaluare a randamentului de studiu al materiei Părţii speciale a dreptului penal. În acest sens, manualul este
conceput ca principalul factor de formare a ansamblului competenţelor profesionale necesare integrării în
câmpul muncii. Conștienţi de faptul că Partea specială a dreptului penal constituie una dintre disciplinele
fundamentale pentru viitorii juriști, autorii manualului au acordat suficientă atenţie nu doar ideii de
acumulare a cunoștinţelor teoretice, dar și formării abilităţilor tipice domeniului de activitate, precum și
formării capacităţii de transfer al cunoștinţelor teoretice și abilităţilor practice în situaţii nestandarde.
Cunoștinţele și capacităţile sunt prezentate la nivel sistemic, în conformitate cu standardul curricular în
materie. Astfel, unităţile didactice sunt expu- 6 D R E P T P E N A L . PA R T E A S P E C I A L Ă se, în principiu,
în aceeași consecutivitate în care se succed capitolele Părţii speciale a Codului penal. Prin aceasta, se
accentuează legătura indisolubilă care există între cele trei ipostaze ale părţii speciale a dreptului penal:
disciplină de studiu juridică; ramură de drept; ramură a știinţei dreptului. Ţinând cont de exigenţele unui
manual modern, se adaugă un capitol necesar introducerii subtile și accesibilizate în materia Părţii speciale a
dreptului penal. Din aceste considerente, Capitolul I al manualului are la bază premisa că studierea dreptului
penal nu se poate restrânge la studiul Părţii generale a dreptului penal. Formabilului îi este propus să
însușească următoarele obiective de referinţă: să definească noţiunea de parte specială a dreptului penal;
să determine importanţa Părţii speciale a dreptului penal; să descrie sistemul Părţii speciale a dreptului
penal. De asemenea, este prezentat modul exemplar de expunere a materiei în cadrul unităţilor didactice.
Acest algoritm de felul său, străin de orice schematism anost, este respectat începând cu primul și
terminând cu ultimul capitol al manualului. În continuare, capitolele manualului, păstrând consecutivitatea
unităţilor tehnico-legislative din Partea specială a Codului penal, se referă la: infracţiunile contra păcii și
securităţii omenirii, infracţiunile de război; infracţiunile contra vieţii și sănătăţii persoanei; infracţiunile
contra libertăţii, cinstei și demnităţii persoanei; infracţiunile privind viaţa sexuală; infracţiunile contra
drepturilor politice, de muncă și altor drepturi constituţionale ale cetăţenilor; infracţiunile contra
patrimoniului; infracţiunile contra familiei și minorilor; infracţiunile contra sănătăţii publice și convieţuirii
sociale; infracţiunile eco logice; infracţiunile economice; infracţiunile în domeniul informaticii și
telecomunicaţiilor; infracţiunile în domeniul transporturilor; infracţiunile contra securităţii publice și a
ordinii publice; infracţiunile contra justiţiei; infracţiunile săvârșite de persoanele cu funcţie de răspundere;
infracţiunile săvârșite de persoanele care gestionează organizaţiile comerciale, obștești sau alte organizaţii
nestatale; infracţiunile contra autorităţilor publice și a securităţii de stat; infracţiunile militare. În cadrul
Capitolului II al manualului, luându-se în consideraţie primatul reglementărilor internaţionale în materie de
drept umanitar, este formulat conceptul de infracţiuni contra păcii și securităţii omenirii, precum și
conceptul de infracţiuni de război. De asemenea, ţinându-se cont de recomandările metodologice de
performanţă din doctrina modernă, este efectuată tipologia infracţiunilor prevăzute în Capitolul I al Părţii
speciale a Codului penal. Lentila clarificatoare și măritoare a realităţilor pe care ţin să ni le prezinte autorii
pune în lumină cele mai litigante chestiuni în materie, dar și soluţiile privind 7 identificarea deosebirilor și
asemănărilor dintre faptele infracţionale prevăzute în Capitolul I al Părţii speciale a Codului penal. În
continuare, blocul unităţilor didactice, consacrate infracţiunilor contra persoanei, îl formează Capitolele III,
IV, V și VIII ale manualului. Grupul indicat de infracţiuni este cercetat în calitate de sistem funcţional, care
este divizat în patru subsisteme, în funcţie de obiectul juridic generic, comun pentru un gen sau altul de
infracţiuni contra persoanei. Este notabilă argumentarea convingătoare, completă și clară a procedeelor de
aplicare a răspunderii penale împotriva infracţiunilor care aduc atingere valorilor sociale ce alcătuiesc
persoana omului. Explicaţiile se disting prin enciclopedism, rigorism și discurs pragmatic. Nu sunt neglijate
nici principiile unui manual modern: sistematicitatea, consecutivitatea, ilustrativitatea. Criteriile de evaluare
la care sunt supuse secvenţele și întregul demers se raportează la spiritul legii, la voinţa legiuitorului, la
mijloacele de probă etc., amintind de faptul că legea penală este de interpretare strictă și că orice
improvizaţie și divagaţie asupra sensului și semnificaţiei legii penale pot periclita bunul mers al procesului
educaţional juridic. Este demnă de remarcat stimularea nivelurilor comportamentale de aplicare și
integrare. Astfel, este supusă examinării problema perfecţionării reglementărilor privind infracţiunile din
Capitolul II al Părţii speciale a Codului penal; este solicitată argumentarea pericolului social sporit al
infracţiunilor contra vieţii persoanei; se propun metode de rezolvare a controverselor privind încadrarea
juridică a infracţiunilor contra vieţii și sănătăţii persoanei; se propune compararea unor infracţiuni
prevăzute în Capitolul III al Părţii speciale a Codului penal cu unele infracţiuni contra familiei și minorilor,
contra justiţiei etc.; se recomandă căutarea unor căi de optimizare a cadrului reglementar actual privind
infracţiunile contra persoanei, reieșind din opţiunile proeuropene ale Republicii Moldova. În cadrul
Capitolului VII al manualului, magistral prin aspectul său de însemnătate teoretică și aplicabilitate practică,
celor interesaţi nu doar li se oferă reţete de stabilire a semnelor infracţiunilor contra patrimoniului, ci mai
ales li se prezintă mijloace fructuoase și funcţionale în găsirea unor soluţii acceptabile la problemele și
nevoile realităţii juridice. O compilare a opiniilor altor autori nu mai poate mulţumi exigenţele crescânde ale
tinerilor dornici să studieze subtilităţile calificării infracţiunilor contra patrimoniului. De aceea, cititorilor li se
sugerează o conversaţie vie, coparticipativă, menită să-i provoace la atitudine critică și constructivă vizavi de
subiectele dezbătute. În acest fel, se cultivă o conștiinţă juridică și o cultură juridică a unor cetăţeni cu o
mentalitate nouă, lipsită de prejudecăţi și eliberată de dogmatism. 8 D R E P T P E N A L . PA R T E A S P E C I
A L Ă Și în celelalte capitole ale manualului, este promovată misiunea descoperirii relaţiilor sintagmatice și
contextuale noi, formate o dată cu masivele modificări ale normelor penale speciale. În condiţiile derulării
reformei economice în legătură cu europenizarea cadrului legislativ, este constituită o imagine coerentă și
obiectivă de percepere a caracterului și gradului de pericol social ale faptelor ilicite, de defalcare în cadrul
acestora a manifestărilor de ilicit penal, de diferenţiere a acestor manifestări una de cealaltă etc. În special,
studenţilor și doctoranzilor, dar și tuturor celor interesaţi de problematica Părţii speciale a dreptului penal, li
se sporește interesul privind ridicarea competenţei de formare profesională continuă, prin realizarea
următoarelor obiective de referinţă: utilizarea prevederilor actelor internaţionale și naţionale în materie de
protecţie a drepturilor omului la interpretarea normelor din Capitolul V al Părţii speciale a Codului penal;
evaluarea gradului de pericol social al fiecăreia din faptele infracţionale incriminate în Capitolul VIII al Părţii
speciale a Codului penal; aplicarea regulilor de încadrare juridică a infracţiunilor contra sănătăţii publice și
convieţuirii sociale la soluţionarea cazurilor practice; utilizarea metodelor știinţei dreptului penal în studiul
infracţiunilor ecologice; propunerea îmbunătăţirii calităţii dispoziţiilor incriminatoare referitoare la
infracţiunile săvârșite în sfera economiei naţionale; recomandarea lărgirii sferei de aplicare a răspunderii
penale pentru faptele în domeniul informaticii și telecomunicaţiilor; evaluarea perspectivelor evoluţiei
cadrului legal cu privire la infracţiunile în domeniul transporturilor; estimarea opiniilor doctrinare existente
cu privire la natura infracţiunilor contra securităţii publice și ordinii publice; utilizarea întregii game a
metodelor de interpretare la identificarea înţelesului normelor referitoare la infracţiunile contra justiţiei;
argumentarea necesităţii incriminării faptelor, prevăzute în Capitolele XV și XVI din Partea specială a Codului
penal, în condiţiile eficientizării luptei cu fenomenul corupţiei; aplicarea regulilor de calificare a infracţiunilor
contra autorităţilor publice și securităţii de stat la soluţionarea cazurilor practice; efectuarea analizei
juridico-penale a infracţiunilor militare etc. Din lectura atentă a celor nouăsprezece capitole ale manualului
de faţă se desprinde în mod evident că autorii au rezolvat cu succes următoarele sarcini: familiarizarea
studenţilor, a masteranzilor, a doctoranzilor, a membrilor corpului didactic, a lucrătorilor practici și a altor
destinatari cu importanţa și valorile promovate de știinţa dreptului penal; cultivarea spiritului de respect
pentru lege; familiarizarea cu modificările și completările din legislaţia în vigoare; autoinstruirea și
stimularea utilizării depline a potenţialului intelectual al formabilului; aducerea la cunoștinţă formabilului a
practicii judiciare 9 relevante în sensul unei bune asimilări a doctrinei penale; aducerea unei reale contribuţii
la formarea abilităţilor practice ale juriștilor; facilitarea evoluării multilaterale și a lărgirii orizontului
intelectual al juristului. În concluzie, prezenta lucrare reprezintă un studiu didactico-știinţific fundamental,
conţinând o totalitate de rezultate principial noi, ce permit a formula concluzii, generalizări și legităţi net
superioare celor antecedente. Concepută și realizată după criterii știinţifice, dar având în primul rând o
destinaţie didactică formativă, manualul dat constituie o primă încercare remarcabilă de a trata Partea
specială a dreptului penal prin prisma reperelor teoretice și metodologice ale standardizării în învăţământul
universitar. Manualul conţine clarificări absolut necesare pentru a rândui unele întocmiri juridico-penale
astăzi neconsecvente. Cu certitudine, năzuinţa autorilor de a-l face cunoscut pe cititor cu un spectru vast de
probleme cu care se confruntă teoreticienii și practicienii le-a generat ideea de a cerceta în profunzime și de
a elucida cât mai adecvat starea actuală a problematicii privind răspunderea pentru faptele prevăzute în
Partea specială a Codului penal. Lucrarea de faţă reprezintă o realizare concretă de promovare a
standardelor profesionale în contextul politicii educaţionale, realizare care, datorită determinantei sale
epistemologice, va insufla multor generaţii de juriști – formaţi sau în devenire – respectul faţă de
potenţialitatea în ascensiune a știinţei dreptului penal naţional. Umanizarea procesului de instruire juridică
și obţinerea unor noi dimensiuni și orizon turi, performanţe și indicatori reclamă necesitatea ca toți cei care
vor să devină juriști, precum și cei care sunt deja profesioniști în domeniul dreptului, să-și aplece fruntea
asupra acestui captivant și util volum, pentru a folosi cu maxim randament informaţia cu valoare formativă
superioară, conformă cu programa analitică la disciplina “Drept penal. Partea specială”, și deschisă
pedagogic din perspectiva proiectării și dezvoltării curriculare. Prof. univ., dr. Gheorghe Nistoreanu,
Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, București, România Prof. univ., dr. Tudorel Toader,
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iași, România