Aflat între marea Japoniei şi oceanul Pacific, arhipelagul nipon a fost locuit încă din paleolitic de diverse populaţii

provenite de pe continentul asiatic şi, ulterior, din Oceania. Cele dintâi menţiuni privind existenţa primelor formaţiuni
statale japoneze apar în cronicile chineze şi coreene din primul mileniu e.c. Cei dintâi europeni, portughezii, ajung în
Japonia în secolul XVI, fiind urmaţi de spanioli, olandezi şi englezi. Politica de auto-izolare a Japoniei, instaurată în
1633, a încetat sub presiunea puterilor occidentale în 1854, dată la care comandorul american M. C. Perry 
bombardează portul Yokohama, silind Japonia să încheie primul tratat de prietenie şi comerţ cu o putere străină, urmat
la scurtă vreme de acorduri similare cu Rusia, Anglia, Olanda şi Franţa. Influenţa civilizaţiei occidentale va determina
destrămarea sistemului feudal. După Restauraţia Meiji din 1868, Japonia intră într-un proces rapidă de modernizare şi
dezvoltare economică.