Ultimul concert

Marin Sorescu

Goane avea un spurc de copii,

Vreo unsprezece.ninsese zdravan
Si acum o geruia.
Crapau lemnele si pietrele, nu alta
Si toti stateau ma mult in soba-si mai mult goi
Si vorbea toti. se batusera,
Se zgariasera...ridicau casa in sus

Si goane era prin curte.si vine iute.

-Ma,iesiti afara, s-auzti ceva.
Si asa cum erau au dat buzna
In prispa.si ce sa fie?
Li s-a facut parul maciuca... urlau lupii.
Se stranseser vreo 10-12, cati or fi fost,
Dar niciodata nu fusesera atat de multi.
Un cor atat de izbutit.
Acolo sus deasupra cimitirului
Pe fosta vatra a satului.
Se stransesera si urlau la stele.
- ce frumos este! a scancit Saia.
-Pssst! ca iar incep! mergeti pe varfuri
Si nu va mai foiti!adu fa un scaun.
Cat era de frig, au uitat ca le degera mainile si
picioarele
Era prea frumos!
Cred ca mortii din cimitir erau numai urechi.
Poate ca ei intelegeau ma bine.
Au ascultat asa un ceas doua, toiegiti
-Hauu-Hauu!faceau lupii.Hauu-Hauu! si copii
Incepusera sa ingane si eisi sa tropaie din picioare.
-Auuuuu!Auuuu!
S deodta haita a tacut.asta a fost.

Dupa aceea lupii au cam disparut

A fost ultima lor manifestare artistica.
Padurarii, mai in urma,au pus stricnina pe hoituri
Primisera ordin sa-i starpeasca.
"Daca nu starpesti ceva inseamna ca n-ai pus mana
bine pe situatie!"
Concertul haitei pe care l-am ascultat si eu in
noaptea aceea geroasa,
Mi-a ramas in urechi, cadangatele unor clopote,
Care nu stiu de ce, dintr-o data cad din clopotnita,
Se scufunda si cad in pamant.

Uneori mi s-a parut ca pamantul

Urla ca lupii.