La inițiativa Ministrului pentru Climă și Energie din Danemarca, Dan Jørgensen, 17

state membre ale Uniunii Europene au semnat o scrisoare prin care propun soluții integrate la
nivel european pentru depășirea crizelor din sănătate, de mediu și cele economice. Statele
semnatare solicită Comisiei Europene să integreze Pactul Verde European în cadrul actual de
lucru, să prioritizeze un program amplu de transformare economică și socială și să accelereze
procesul de tranziție ecologică ca răspuns la criza Covid-19 și la recesiunea economică care
rezultă din ea. Pactul Verde ne pune la dispoziție alegeri corecte în modul în care răspundem
la criza economică transformând, în același timp, Europa într-o economie sustenabilă și neutră
din punct de vedere climatic.

Greenpeace România a înaintat Ministrului Mediului, Costel Alexe, o scrisoare prin

care cere ca România să se alăture celorlalte state în apelul lor pentru un viitor sustenabil.
Scrisoarea a rămas, până în prezent, fără răspuns.

La nivelul țărilor membre din cadrul Uniunii Europene, se discută intens despre
măsurile pe care Comisia Europeană trebuie să le implementeze pentru a răspunde adecvat la
crizele cu care se confruntă  – din sănătate, economică și climatică. La inițiativa Ministrului
pentru Climă și Energie din Danemarca, Dan Jørgensen, mai multe state (17 până în acest
moment) au semnat o scrisoare prin care cer Uniunii Europene un program amplu de
transformare economică și socială ca răspuns la criza Covid-19 și la recesiunea economică
care rezultă din ea.

Semnatarii cer ca acest program de recuperare să integreze tranziția energetică verde și

transformarea digitală și semnalează faptul că majorarea investițiilor în sectoare precum
mobilitate durabilă, energie regenerabilă, eficiență energetică, cercetare și inovare,
recuperarea biodiversității sau în economie circulară sunt esențiale. În scrisoare este subliniat
faptul că implementarea Pactului Verde European și creșterea țintelor climatice pentru 2030
trebuie accelerate pentru a transforma Europa într-o economie sustenabilă și neutră din punct
de vedere climatic.

România nu se numără printre statele semnatare. Omologii dumneavoastră  din țări

precum Italia, Spania, Olanda, Portugalia, Suedia, Austria, Danemarca, Finlanda, Letonia,
Luxemburg, Franta, Germania, Grecia, Slovacia, Irlanda, Slovenia și Malta au semnat deja
acest demers, propunând soluții integrate la nivel european pentru depășirea crizelor din
sănătate, de mediu și cele economice.

În contextul delicat în care ne aflăm, este extrem de important ca România să susțină

acest demers și să militeze alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene pentru o
tranziție către o societate echitabilă, sustenabilă, construită în jurul binelui comun și cu grijă
pentru natură.

Lumea se confruntă cu o criză fără precedent. În doar câteva săptămâni, pandemia

Covid-19 a cuprins întreaga lume provocând o adevărată tragedie umană și generând o
recesiune economică fără egal despre care încă nu știm ce impact va avea. Societățile noastre
s-au izolat, granițele sunt închise, rata șomajului este în creștere, iar companiile sunt în
dificultate.

Combaterea pandemiei și a consecințelor imediate este prioritară. Cu toate acestea, ar

trebui să începem să ne pregătim să reconstruim economia și să introducem planurile de
recuperare necesare pentru o dezvoltare sustenabilă și durabilă pentru Europa și pentru
cetățenii europeni. În tot acest timp, nu trebuie să pierdem din vedere criza climatică și
ecologică cu care ne confruntăm. Pregătirea și lupta efectivă pe acest subiect trebuie să
rămână prioritară pe agenda politică. Criza Covid-19 ne învață că este vital să acționăm din
timp. Așadar, este esențial să menținem ambițiile ridicate pentru a atenua riscurile și costurile
cauzate de schimbările climatice și pierderea biodiversității. Nu ne permitem să dăm înapoi,
întrucât aceste regresii pot avea efecte dăunătoare asupra climei, biodiversității, mediului,
precum și asupra sănătății umane și a economiei.

Aceste crize ne-au reamintit că răspunsurile trebuie găsite într-un mod concertat,
printr-o reacție comună la nivel european. Capacitatea UE de a acționa depinde în mare
măsură de capacitatea noastră de a colabora și de a fi solidari pentru a construi legăturile
dintre combaterea COVID-19, pierderea biodiversității și schimbările climatice. Prin urmare,
susținem invitația adresată pe 26 martie Comisiei de către șefii de stat și de guverne,  prin care
să înceapă să lucreze la un plan cuprinzător de recuperare a UE care să integreze tranziția
ecologică și transformarea digitală.
 Solicităm Comisiei să integreze Pactul Verde European în cadrul actual de lucru și să
mențină atenția publică prin implementarea acestor inițiative. Pactul Verde reprezintă o nouă
strategie de dezvoltare pentru UE, capabilă să asigure un dublu beneficiu, și anume stimularea
economiilor și crearea locurilor de muncă, precum și accelerarea procesului de tranziție
ecologică într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor. Exemplificând,
obiectivul de a atinge neutralitate climatică până în 2050, precum și un cadru solid de politici
publice, asigură un mediu stabil și inovator al investițiilor pentru zona de afaceri a UE, o
precondiție esențială în ceea ce privește o dezvoltare verde și crearea locurilor de muncă.

De asemenea, încurajăm Comisia să analizeze componentele Pactului Verde,

incluzând aici Planul de Investiții al Pactului Verde, care pot să accelereze recuperarea
ecologică și o tranziție justă. Trebuie să majorăm investițiile, în mod deosebit în sfera
mobilității sustenabile, a energiei regenerabile, a renovărilor în construcții, a cercetării și
inovației, a recuperării biodiversității și a economiei circulare.

Pactul Verde ne pune la dispoziție alegeri corecte în modul în care răspundem la criza
economică transformând, în același timp, Europa într-o economie sustenabilă și neutră din
punct de vedere climatic. Trebuie să ne opunem soluțiilor pe termen scurt în reacția noastră la
criza actuală, soluții prin care Europa ar risca să devină o economie a combustibililor fosili
timp de decenii întregi de acum înainte. În schimb, trebuie să ne luăm angajamentul de a mări
ținta climatică 2030 a UE până la finalul acestui an, aderând la calendarul Acordului de la
Paris  în ciuda amânării COP26, și de a inspira alți factori de decizie globali să își mărească,
la rândul lor, ambițiile climatice. În acest sens, ne bucurăm că, până în septembrie 2020,
Comisia urmează să prezinte un plan de evaluare a impactului în vederea creșterii ambițiilor
climatice ale UE legate de ținta 2030 și a reducerii gazelor cu efect de seră cu până la 50-55%
luând ca reper nivelurile din 1990.

Mai mult, este important să menținem și să consolidăm instrumentele de reglementare

ale UE, precum Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră,
standardele de mediu și politicile sectoriale, și să le eficientizăm în procesul de reducere a
emisiilor în cel mai rentabil mod, asigurând, totodată, mediului european de afaceri un parcurs
viabil spre o economie verde și circulară.
 Este necesar să transmitem un semnal politic puternic întregii lumi și cetățenilor noștri
că UE va oferi un exemplu de urmat chiar și în vremuri dificile ca acestea și că va deschide
calea spre neutralitate climatică și îndeplinirea angajamentelor asumate în Acordul de la Paris.

Urgentarea acțiunilor de protejare și conservare a biodiversității trebuie să constituie o

parte esențială a modului în care gestionăm această criză globală a sănătății și a mediului și un
aspect-cheie în asigurarea supraviețuirii pe termen lung și a bunăstării societăților noastre.

Lumea se confruntă cu o criză fără precedent. În doar câteva săptămâni, pandemia

Covid-19 a cuprins întreaga lume provocând o adevărată tragedie umană și generând o
recesiune economică fără egal despre care încă nu știm ce impact va avea. Societățile noastre
s-au izolat, granițele sunt închise, rata șomajului este în creștere, iar companiile sunt în
dificultate.

Combaterea pandemiei și a consecințelor imediate este prioritară. Cu toate acestea, ar

trebui să începem să ne pregătim să reconstruim economia și să introducem planurile de
recuperare necesare pentru o dezvoltare sustenabilă și durabilă pentru Europa și pentru
cetățenii europeni. În tot acest timp, nu trebuie să pierdem din vedere criza climatică și
ecologică cu care ne confruntăm. Pregătirea și lupta efectivă pe acest subiect trebuie să
rămână prioritară pe agenda politică. Criza Covid-19 ne învață că este vital să acționăm din
timp. Așadar, este esențial să menținem ambițiile ridicate pentru a atenua riscurile și costurile
cauzate de schimbările climatice și pierderea biodiversității. Nu ne permitem să dăm înapoi,
întrucât aceste regresii pot avea efecte dăunătoare asupra climei, biodiversității, mediului,
precum și asupra sănătății umane și a economiei.

Aceste crize ne-au reamintit că răspunsurile trebuie găsite într-un mod concertat,
printr-o reacție comună la nivel european. Capacitatea UE de a acționa depinde în mare
măsură de capacitatea noastră de a colabora și de a fi solidari pentru a construi legăturile
dintre combaterea COVID-19, pierderea biodiversității și schimbările climatice. Prin urmare,
susținem invitația adresată pe 26 martie Comisiei de către șefii de stat și de guverne,  prin care
să înceapă să lucreze la un plan cuprinzător de recuperare a UE care să integreze tranziția
ecologică și transformarea digitală.
Solicităm Comisiei să integreze Pactul Verde European în cadrul actual de lucru și să mențină
atenția publică prin implementarea acestor inițiative. Pactul Verde reprezintă o nouă strategie
de dezvoltare pentru UE, capabilă să asigure un dublu beneficiu, și anume stimularea
economiilor și crearea locurilor de muncă, precum și accelerarea procesului de tranziție
ecologică într-o manieră eficientă din punctul de vedere al costurilor. Exemplificând,
obiectivul de a atinge neutralitate climatică până în 2050, precum și un cadru solid de politici
publice, asigură un mediu stabil și inovator al investițiilor pentru zona de afaceri a UE, o
precondiție esențială în ceea ce privește o dezvoltare verde și crearea locurilor de muncă.

De asemenea, încurajăm Comisia să analizeze componentele Pactului Verde,

incluzând aici Planul de Investiții al Pactului Verde, care pot să accelereze recuperarea
ecologică și o tranziție justă. Trebuie să majorăm investițiile, în mod deosebit în sfera
mobilității sustenabile, a energiei regenerabile, a renovărilor în construcții, a cercetării și
inovației, a recuperării biodiversității și a economiei circulare.

Pactul Verde ne pune la dispoziție alegeri corecte în modul în care răspundem la criza
economică transformând, în același timp, Europa într-o economie sustenabilă și neutră din
punct de vedere climatic. Trebuie să ne opunem soluțiilor pe termen scurt în reacția noastră la
criza actuală, soluții prin care Europa ar risca să devină o economie a combustibililor fosili
timp de decenii întregi de acum înainte. În schimb, trebuie să ne luăm angajamentul de a mări
ținta climatică 2030 a UE până la finalul acestui an, aderând la calendarul Acordului de la
Paris  în ciuda amânării COP26, și de a inspira alți factori de decizie globali să își mărească,
la rândul lor, ambițiile climatice. În acest sens, ne bucurăm că, până în septembrie 2020,
Comisia urmează să prezinte un plan de evaluare a impactului în vederea creșterii ambițiilor
climatice ale UE legate de ținta 2030 și a reducerii gazelor cu efect de seră cu până la 50-55%
luând ca reper nivelurile din 1990.

Mai mult, este important să menținem și să consolidăm instrumentele de reglementare

ale UE, precum Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră,
standardele de mediu și politicile sectoriale, și să le eficientizăm în procesul de reducere a
emisiilor în cel mai rentabil mod, asigurând, totodată, mediului european de afaceri un parcurs
viabil spre o economie verde și circulară.
Este necesar să transmitem un semnal politic puternic întregii lumi și cetățenilor noștri că UE
va oferi un exemplu de urmat chiar și în vremuri dificile ca acestea și că va deschide calea
spre neutralitate climatică și îndeplinirea angajamentelor asumate în Acordul de la Paris.

Urgentarea acțiunilor de protejare și conservare a biodiversității trebuie să constituie o

parte esențială a modului în care gestionăm această criză globală a sănătății și a mediului și un
aspect-cheie în asigurarea supraviețuirii pe termen lung și a bunăstării societăților noastre.

Bibliografie:
 http://www.mediu.gov.md/ro/content/agen%C5%A3ia-european%C4%83-de-
mediu-pandemia-de-coronavirus-redus-drastic-poluarea-%C3%AEn-europa;
 https://www.dw.com/es/coronavirus/t-52207742;
 https://www.asro.ro/standardele-sprijina-reducerea-impactului-organizatiilor-
asupra-mediului/.