Sunteți pe pagina 1din 217
CCoperta: CRISTINA CRACIUN Redactare: Mihail PIRUSCA ‘Tehnoredactare: Ramona SANDU itor: ELENA FRANC HORIA TURCANU, Descriees CP a Bbitei Nationale «Remini Despre moarte sla marl Elisabet Kabler Rose trad Mina Pres ef lea France - Bose Elena Fanci Pubishing, 2008 1. Prag Mil ad) 1. aes, Elena ed.) Ellsabeth Kabler Ross (On death and dying © 1969 by Elisabeth Kabler Ros, M.D. By Richard Moss © Elena Francie Publishing, ei! (208), cia a Tha (2010) Penta prezeta versie omdnoascd Tost drepusile asupen scsi ci sputin Eu) lens Francie Pablsbieg Reproduce niga sau paral, sub ice forma wxta da aust eat ste eid na eu aor peli ovis Ei Elo Frans Publis Elisabeth Kiibler-Ross Despre moarte si a muri de Mihail PIRUS( elena francisc Prolog Frumusetea caleidoscopului de culori al plmantului poate fi savurati de temerarul ce se incumeti si sari din avion doar datorta unui element care adesea este omis din raza: paraguta Daci aceasta nu functioncaza, merit si ne intrebim, cu un realism cin: ct din eantitatea considerabilt de eptete pozt tive, formulate iniial eu calm si ingeniozitate artistic la adresa naturii, ar mai stain picioare,atunci cind ginditorul eu prc. na s-ar abate cu disperare si o repund in funesiune? Sperim si nu stim niciodatd exact © analogie care, poate, explo larghe(ca i siguranta, chiar suficienta aroganti cu care vorbim in general despre moarte, cou care fi apreciem esenta gi ii bnuim forma de manifestare, slanume prin distanja apreciabili care considerim ci ne sepa ide accasta, in timpul vie. O analogie care, in acelasi timp, ne indie’ masura exact a apreceri pe care trebule so acordim personajulul principal al aceste cart, si anume bolnavulu in stadiu terminal, ce reugeste, spre marea surprindere a cititor lui, s& vorbeasea cu detasare, calm, dezinvoleuri si liniste sufleteascd, despre sfrgitul de care ata, nu mal desparte nici 6 paragutd. Cag dintre ,analigti* obignuit ai sufletulu, agezi ‘comod in fotoliu, sar mai gist cuvintele, formulele magice si explicatile lovite de o vana pretioaitate, intro situatie de reali confruntare cu propriul sfarit, sufocagi de imaginea ine: rentd a mortii? Cu atit mai de apreciat devine, astfel, curajul ‘oamenilor descrisi in aceasta carte, bolnavii ineurabili aflati in stadiu terminal, ce vorbese cu stipiinire de sine si acceptare despre moarte, privind-o deja fix, ou ingelegere si resemnare, in orbitele sale atic de intuneeate, Lectura acestei erg ne di eapacitatea de a diswerne intre cinism si apostolat, intre sacrificiu si cura), distrugind cu duiosie gi staruin(a barierele impuse comunicitil intre bolnavit irecuperabili, pe de-o parte, si, pe de alta, medicil, asistentele, preotii de spital, si tot cei a oftor aotivitate vocational aleasi teste meniti a se aila, cel putin teoretie, sub semnul parabolel bunului samaritean. Ba ne di puterea si parisim fotoliul eomod al expresiei ,mie nu mi se poate intampla asa cova", si si ne adaneim cu curaj in licoarea amari din paharal pe care primul Om ce gra infruntat moartea cu impacare si smerenie, pe Muntele Maslinilor, a aceeptat sil primeasca, find silt i bea, ‘mai apoi, pang Ia capit, pe Golgota Aecasti lucrare este 0 operatie pe suflet deschis. Simili tudinea paradoxala intre viata si moarte indicé drumul edtre ccheia ce-i deseifreaz’t mesajul: murim intoemai precum trim ~ glorios sat penibil, depinde de mostenirea genctiea sau edu: ceaya fieedruia, experienta, cultura sau temperamental sub sem nul eZruia ne ducem micile batali, Riri deginerea avestei chei 4 ingelegeri, fondul carti va dispirea iremediabil, rimandind doar forma unui siaj involburat al seriei de rapoarte medicale ‘ce stau la baza concluzillor desprinse, win trangec nu exist atei". intradevir, strilucita maxima, la care se face pe larg referire in rindurile de faya, o eugetare ‘ce ar fi putut sta cu einste macar in loeul unuia dintre tithurile capitolelor, dacd nu chiar al ciruii insisi. Trangeea din eare se duce lupta impotriva mortit serveste in mod vizibil, logic, demonstrat prin argumente migeator de selinglice, drepe punet de plecare in intoarverea la ridacina binelui, Salvarea in faga groriviei neantului nu vine pe cale organic, muritoare, neputincioasi in fata slibiciunit earnil, ci pe cale ideatica, sufleteascd, spirituala. Credinta este ridicatd in aceasta carte Ja un binemeritat rang de punte de legaturi, de bilet univer- sal de trecere dincolo de Styx, plitit unui Caron invegmantat in alb, de aceasta data, si mai mereantil ca oricand. A privi prea insistent anul aparitiei acestei cairti poate da Imaginea general de vetust. O impresie eronati, of 4 fost retipirita ulterior in diferite tiraje, de-a lungul a mai ‘multor ani, de nu mai putin de doulzeei si troi de ori, vorbeste, de altfel, de la sine, Atmosfera glaciala care domina cartea, atitudinea in general pur tehnied fata de pacienti a personal: ui medical de toate eategoriile ne duce eu gandul la spitalele noastre de provineie, daci ar fi si.nu ne gindim si la cele cu pretenti, din oragcle mai risarite, Distrugiind mitul mult prea scolastic, prea livrese al actului medical, autoarea earl, ea insasi medie cu experienti, face un apel la omenie, ta bunt tate gi apleeare asupra newilor uncori nestiute ale bolnavw lui incurabil, intr-un admirabil efort de introducere a capta- tio benevolentiae printre prineipille obligatoril de praxis medi cal, ea transforma radical imaginea pacientului, din ,ansam-