UNIVERSITATEA “BABEŞ BOLYAI” , CLUJ-NAPOCA

MASTERAT : MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Sarcina 1

Profesor : Neamțu Nicoleta Masterant: Lippai(Galaczi)Izabella Iudit

Materie : Macropractica asistenței sociale cu
organizațiile, instituțiile si comunitățile

1
 I. PREZENTAREA LOCALITĂȚII (PL):
1.1 ASEZARE GEOGRAFICĂ
Cuzăplac este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România.

Comuna Cuzăplac are în componenţa sa 8 sate: satul Cuzăplac, cu o aşezare centrală faţă de
celelalte sate, este resedinţa comunei şi satele Cubleșu, Gălășeni,
Mierța, Petrindu, Ruginoasa, Stoboru și Tămașa. având ca vecini comunele Zimbor, Agrij, Sinmihaiu
Almaşului, Buciumi şi Almaşu din Judeţul Sălaj şi comunele Aghireşu, Girbău şi Sânpaul din Judeţul
2
Cluj. Satul Cuzăplac ocupă o suprafaţă de 109.14 km şi este situat în partea de sud a Judeţului Sălaj, la
hotar cu Judeţul Cluj.
Din punct de vedere geografic, satul Cuzăplac este situat în depresiunea Almaşu- Agrij,
subdiviziune a Podişului Someşan , iar hidografic este situat în bazinul mijlociu al văii Almaşului,
afluent al râului Someş.

1.2 SCURT ISTORIC

În forma sa actuală, comuna Cuzăplac există din anul 1968, odată cu reorganizarea
administrativ- teritorială. Până atunci, satele din actuala comună au fost grupate în trei comune: comuna
Cuzăplac cu satele Cuzăplac şi Mierţa; comuna Petrindu cu satele Gălăsşni, Petrindu si Tămaşa;
comuna Ruginoasa cu satele Cubleşu, Ruginoasa şi Stoboru.
Istoria acestui străvechi ţinut românesc se pierde în negura vremurilor, ea fiind o parte
integranta din multimilenara istorie a existenţei poporului român.
Datorită condiţiilor naturale prielnice pe care le-au oferit dintotdeauna aceste locuri, omul a
locuit aici din timpurile preistorice. Urmele materiale descoperite pe raza comunei, atestă prezenţa
omului încă din epoca de piatră, fapt demonstrat de descoperirea în hotarul satului Gălăşeni, în anul
1974, a unui topor de piatră, slefuit, depus la Muzeul de Istorie si Arta din Municipiul Zalau. Epoca
bronzului este atestată pe aceste locuri de descoperirea, în anul 1970, în hotarul satului
Stoboru a trei săbii de bronz, care au fost predate Muzeului de Istorie a Transilvaniei.
Prezenţa autohtonilor daci pe aceste meleaguri este dovedită de aşezarea dacică de la Petrindu şi de
tezaurul de tetradrahme thasiene de tip Dionysos - Herakles descoperite în hotarul satului Petrindu în
anul 1972, tezaur din care au fost recuperate 25 monede de argint, dar şi de aşezarea dacică de la

2
Aghiresu - Ruginoasa, situată la o distanţă de circa 4 km sud, sud - est de satul Ruginoasa, pe un mic
deal împădurit numit de localnici “La stoguri”.
Descoperirea în secolul trecut, la est de satul Cuzăplac a unei zidării romane, ţigla şi cărămizi
ştampilate, urmele vechiului drum de la Cluj-Napoca la Zalău, a cărui ramificaţie urma valea
Cubleşului spre Cuzăplac, urmele căruia fiind vizibile şi astăzi, dovedesc prezenţa romanilor pe aceste
locuri. Datele intemeierii satelor comunei se pierd în negura vremii, dar atestarea documentară, sub
diferite denumiri, începe în: anul 1219 cu satul Cuzăplac, 1320 satul Cublesu, 1341 satul Tămaşa, 1370
satul Petrindu, 1434 satul Mierţa, 1521 satele Ruginoasa şi Stoboru, iar satul Gălăşeni din anul 1523.

1.3 MONUMENTE ISTORICE

Vechile aşezări înfiripate aici după anul 1219 au dus la moştenirea a numeroase monumente
istorice. Printre acestea, cele mai importante sunt Biserica Reformată din secol 15, contruită din lemn.
Se ştie că în locul Bisericii Reformate din Cuzăplac fusese o biserică susţinută de câteva coloane gotice
şi un tavan casetat. La demolarea acesteia, din 1905, au fost găsite o cruce de piatră şi trei bucăţi dintr-o
coloană sculptată. S-a constatat că partea vestică a fostei biserici fusese ridicată în secolele 12-13. Noua
biserică are în dotare o orgă realizată în anul 1850, o masă a Domnului din 1767, ornată cu lalele roşii
peste un fundal albastru, si o coronă a amvonului, decorată cu un pelican cu doi pui, în 1855, de către
Jónás Elek, preotul de atunci. Lânga biserica, turnul nou, cu o înălţime de 21 de metri, ridicat în 1884,
găzduieşte astăzi cele două clopote turnate în 1727 şi, respectiv, 1741.

1.4 RESURSELE NATURALE

Satul Cuzăplac este încadrat în zona a IV-a de fertilitate, având forme de relief foarte diferite,
chiar în cadrul satelor componente, de la luncile situate pe firul văii Almaşului şi a pârâielor Gălăşeni,
Beneia, Mierţa şi Cubleşu, la podişuri şi dealuri, întâlnind diverse tipuri de soluri: brun - roşcat de
pădure, podzolice, lutonisipoase şi lutoargiloase.
Această varietate de relief şi soluri oferă condiţii prielnice pentru cultura cerealelor, plantelor
tehnice, pomiculturii şi creşterii animalelor.
Suprafaţa totală a satului este de 10.914 ha. din care suprafata agricola este de 6.387 ha. din care:
 arabil - 1.660 ha.
 păşuni - 3.744 ha.
 fâneţe - 969 ha.
 vii - 14 ha.

3
 Datorită numărului mare de parcele care compun în prezent o fermă (proprietate) şi a suprafeţei
relativ mici a fiecărei parcele, dar şi a populaţiei care este îmbătrânită, lucrările agricole se desfăşoară
cu greutate, fapt pentru care o suprafaţă destul de mare de teren, situată mai ales în zona de podiş şi deal
este nelucrată.
La nivelul satului nu avem constituite forme asociative în agricultură, existând doar un număr
de 7 arendaşi, care au în arendă şi lucrează suprafeţe cuprinse între 5 şi 50 ha teren agricol. Pentru
executarea lucrărilor agricole, există un număr de 30 tractoare agricole, 26 pluguri, 10 grape cu discuri,
9 semănători pentru cereale şi 6 combine de recoltat cereale. Condiţiile pedo-climatice sunt favorabile
pentru culturile de grâu, secară, triticale, ovăz, porumb, cartofi, floarea soarelui, plante furajere, dar şi
pentru plante tehnice: in şi sfeclă de zahar.
Referitor la creşterea animalelor, este de menţionat faptul că în ultimii 2-3 ani a scăzut numărul
de gospodării care deţin animale, mai ales din specia bovine, în principal datorită lipsei posibilităţilor
de valorificare a laptelui, dar în acelaşi timp au apărut microferme de creştere a animalelor:
 2 microferme de vaci cu 30 - 40 capete;
 2 microferme de porcine cu 40 - 50 capete
 9 microferme de crestere a ovinelor

1.5 SILVICULTURA
Din suprafata totala de 3.743 ha. pădure, la care se adaugă 126 ha. alte terenuri cu vegetaţie
forestieră, până în prezent s-a restituit vechilor proprietari, persoane fizice şi juridice suprafaţa totală de
2.145, 48 ha. pădure, care este dată în pază şi administrare la Ocolul Silvic Almaşu şi Ocolul Silvic
“Stejarul” Zalău. Pădurea este exploatata în mod individual de către proprietari, cu excepţia suprafeţei
de 514.58 ha. pădure şi 271.30 ha. păsune care este exploatată în comun în cadrul Composesoratelor
Petrindu, Ruginoasa, “Jombori “ şi “Intedi “ din satul Tamasa şi Composesoratul Rural Mierta.
Vegetaţia lemnoasă din pădurile comunei este compusă predominant din lemn de esenţă tare - gorun,
dar şi carpen, plop, răşinoase şi alte specii, este folosită în principal pentru încălzire, şi mai puţin în
construcţii sau diferite servicii.

4
 1.6 FACILITĂŢI
Ca facilităţi acordate potenţialilor investitori sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru:
 zonele miniere defavorizate – satul Cuzăplac;
 zona montana din cadrul localităţii;
 facilităţi acordate de consiliul local, în conformitate cu prevederile legale pentru potenţialii investitori.

1.7 INFRASTRUCTURA
Satul Cuzăplac este străbătut de drumul naţional D.N. 1G, care face legătura între drumul
European Cluj- Napoca - Zalău - localitatea Zimbor - şi drumul European Cluj-Napoca - Oradea -
oraşul Huedin, Judeşul Cluj, precum şi drumul judetean D.J. 108 N care face legatura între satul
Cuzăplac şi localitatea Aghireşu din Judeţul Cluj, străbătând satele Tamasa şi Petrindu.
Drumurile localităţii au o lungime totalp de 4 km. şi asigură condiţii bune de circulaţie în orice
condiţii climatice, fiind executate lucrări de modernizare şi pietruire în ultimii 4 ani din fondurile
accesate în cadrul programelor F.R.D.S. şi SAPARD, cu contribuţia comunităţii locale şi din bugetul
local.
1.8 GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Prin P.D.R., contribuția comunității și a bugetului local au fost asigurate resursele financiare
necesare executării lucrări de alimentare cu apă potabilă a localității Cuzăplac în anii 2005 - 2006,
2
lungimea totală a rețelei de alimentare cu apă fiind de 4.3 km . la care sunt racordate la această dată un
număr de 100 familii.
Deasemenea, la nivelul comunității este constituit un serviciu public de salubritate, dotat cu
utilajele necesare, care asigură colectarea selectivă a gunoiului menajer de la gospodăriile populației,
înstituții.
Serviciul de gospodărie comunală format din cele două activități - alimentare cu apă și
salubritate - este încadrat cu un numar de 15 angajaţi din care un şef de serviciu cu studii superioare.
În prezent s-a depus la Guvernul României și este în curs de analiza documentația pentru
realizarea obiectivului de învestiții “Canalizare cu stație de epurare în comuna Cuzăplac” care
constituie o prioritate pentru Administrația Publică Locală.

5
 1.9 ACTIVITATEA BANCARĂ, POŞTA ŞI TELECOMUNICAŢII
Activitatea bancară este reprezentată în comuna Cuzăplac numai prin Banca C.E.C. care
funcționează în satul reședință de comuna, iar activitatea de poșta se realizeaza prin cele 4 agenții
apărținând Regiei Autonome “Posta Română” care funcționează în satele Cuzăplac, Petrindu, Tămașa ,
Ruginoasa, și care acoperă în condiții bune cele 8 sate componente ale comunei.
Telecomunicațiile sunt asigurate la nivelul comunei Cuzăplac prin ROMTELECOM - telefonie
fixă, înclusiv telefoane publice, dar și printr-un număr foarte mare de telefoane mobile din retelele
Zapp, Orange, Cosmonte și Vodafon.
Deasemenea, pe raza comunei funcționează un telecentru în satul Cuzăplac, dotat cu 2
calculatoare cu acces la internet, 2 monitoare, 1 fax, scaner, 2 telefoane pentru convorbiri interne și
internaţionale, și 1 imprimantă, urmănd ca un asemenea centru sa fie amenajat și în localitatea Tămașa,
iar în satele Cubleș, Gălășeni, Mierța, Stoboru și Ruginoasa sa fie instalate telefoane publice.
Conectarea la internet este realizată de către firmă Romtelecom, atât la instituțiile publice, cât și
în proprietatea locatarilor.

1.10 EDUCAŢIE
Procesul de învățământ se desfășoară în cadrul şcolii gimnaziale din satul Cuzăplac,
iar învațământul preşcolar în cadrul grădiniței pentru copii din sat, care este încadrat cu un număr
corespunzător de cadre didactic și funcționează în clădiri bine întreţinute, dotate cu înstalații electrice și
alimentare cu apă potabilă, și cu încălzire centrală prin centrală proprie.
Transportul elevilor se asigură cu un microbuz pentru transport şcolar.
Activitatea de educație se realizează în cadrul bibliotecii publice din satul Cuzăplac, dotată cu
peste 9.500 volume și amplasată într-un spațiu corespunzător.
De asemenea există și un cămin cultural bine întreținut, care deservește atât pentru activități
școlare, cât și pentru manifestări de tip înmormântări, nunți sau alte tipuri de întruniri.
Unitățile de cultură sunt încadrate cu un director de cămin cultural și un bibliotecar. Cultele
religioase din sat își desfășoară activitatea în cele 2 biserici, una fiind reformată, iar
cealaltă fiind ortodoxă.
Pentru prevenirea abanonului școlar și asigurarea unor condiții mai bune de creștere și educare a
copiilor aflați în dificultate, în localitatea Cuzăplac a fost înfiinţat un centru de zi, unde un număr de
până la 20 de copii au asigurate condiții pentru efectuarea temelor și acolo li se asigură masă de prănz și

6
cina copiilor. În acest centru există ca personal angajat un bucătar și 2 instructori de educație, iar copii
sunt ajutați în efectuarea temelor și de către cadre didactice, pe baza de voluntariat.

1.11 PRIMĂRIA COMUNEI CUZĂPLAC

Primăria este alcătuită din mai multe departamente funcționale, fiecare având personal
specializat cu studii superioare. Își desfășoară activitatea în cadrul acesteia primarul a cărui culoare
politică este constituită de către PSD, 1 viceprimar (PSD), 10 consilieri acestea fiind din diferite partide
politice (2 UDMR, 1 PNL, 7 PSD) , 1 secretar (PSD), 1 contabil (PSD), 1 inginer (PSD), 1 referent
(UDMR), 1 prelucrator de date în cadrul departamentului agricol (PSD), și un asistent social (PSD). De
asemenea Primăria comunală și proprietatea acestuia este întreținută de persoanele care beneficiează de
ajutoare sociale.
1.12 RECREEREA
Recreerea din cadrul comunității este asigurată de către terenul de fodbal a satului, unde se
organizează la fiecare sfârșit de săptâmână întreceri între satele învecinate, dar de asemenea prin
existența sălii multifuncționale, se asigură activități precum acces la internet, sala de ping-pong, şah, și
alte activități care atrag atenția atât copiilor, cât și adulților care se alătură din când în când.
Elementele care diferenţiază această zonă de altele aflate în apropiere sunt: migraţia (mulţi
localnici merg în străinătate pentru a-şi câştiga bani), locurile puţine de muncă şi lipsa fondurilor.
În anul 2011 s-a efectuat un recensământ, în urma acestuia populația comunei Cuzăplac este de
1.864 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
2.068 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor din Comună sunt români (72,21%). Principalele minorități sunt cele de
maghiari (17,44%) și rromi (8,37%). Pentru 1,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor din Comună sunt:

o ortodocși (75,37%),
o reformați(17,10%),
o baptiști (2,61%) și
o penticostali (2,83%).
o pentru 2,09% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

7
 Totalul locuitorilor din satul Cuzăplac este de 620 săteni. În satul Cuzăplac locuitorii
predominanți sunt români (59%) , iar minoritățile din cadrul satului sunt compusi de maghiar în
proporție de (41%), rromii în cadrul satului sunt inexistenți. Din punct de vedere confesional,
predomină ortodixi (59%), dupa reformaţii (41%).
Populaţia predominantă în comună este formată din persoane vârstnice.
Problemele sociale existente în zonă sunt : şomajul, alcoolismul, violenţa familială, lipsa de
asistență pentru persoanele cu dizabilități.
Casele sunt întreţinute şi sunt în stare bună. Localnicii fiind gospodari, comuna este una
primitoare. Fiind un loc de ţară, spaţiile verzi sunt existente. Proprietăţile sunt private.
Strada principală este asfaltată, străzile secundare sunt pietruite. Pe strada principală se găsesc
în proporţie mică gropi.
Transportul pentru deplasarea în afara localităţii este destul de rar. În localitate există microbuz
pentru transportul şcolar. De asemenea putem sesiza și o staţie amenajate pentru transportul în comun.
Instituţiile existente în localitate sunt : 1 dispensar, 1 cabinet stomatologic, 1 farmacie. Ca să
ajungi la spitale trebuie sa mergi în oraşele apropiate: Huedin, Zalău, Cluj.
În comunitate există Primărie, Şcoală, Bibliotecă (5.000 de cărţi), Poliţia, C.E.C Bank, Şcoală
multifuncţională (au mese de ping pong, calculatoare), Centru de Zi pentru Copii cu vârsta cuprinsă
între 7-14 ani (pentru copiii care fac parte din familii cu un nivel de trai defavorizat. La acest centru
copiii au parte de o masă caldă pe zi şi de meditaţii.), Centru de Zi pentru Persoanele Vârstnice (aici vin
persoanele vârstnice pentru a se recrea, pentru a primi servicii auxiliare, pentru lectură).
Activităţile aducătoare de profit din zonă sunt : 4 magazine alimentare, 1 magazin de servicii
funerare, 1 brutărie, 1 magazin de lactate, 3 baruri. La 7 km de localitate există şi o benzinărie.
În localitate există teren de fotbal, sala multifuncţională, care deservește pentru ocuparea
timpului liber a tinerilor, dar și a persoanelor trecute de prima tinerețe. Comuna are şi un cămin
cultural.
Poluarea sonoră este existentă datorită mijloacelor de transport. Strada principală e una dens
circulată, deoarece face legătura cu satul Aghireşu-Fabrici.

8
 II.EVALUAREA NEVOILOR ȘI IDENTIFICAREA PROBLEMEI:
Nevoile specifice identificate în urma interpretării şi analizei amănunţite a interviului(vezi
Anexa 1) realizat cu primarul comunei Cuzăplac precum şi a chestionarului (vezi Anexa 2) aplicat
celor 60 de membrii ai comunităţii menţionate au rezultat următoarele probleme asupra cărora
trebuie să lucrăm:
Nr.Crt NEVOI
1. - probleme în ceea ce priveşte populaţia vârstnică
2. - probleme în ceea ce priveşte somajul / lipsa locurilor de muncă
3. - probleme în ceea ce priveşte vârstnicii care au grije de nepoţii ale căror părinţii sunt plecaţi în
străinătate
4. - probleme în ceea ce priveşte populaţia tinerilor care pleacă în cîutarea unui loc de muncă în alte
locuri
5. - probleme în ceea ce priveşte infrastructura

1. Probleme în ceea ce priveşte populaţia vârstnică

La fel ca majoritatea țărilor europene, România se confruntă deja cu consecințele economice și
sociale complexe ale unei populații aflate într-un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire demografică.
Efectele procesului de îmbătrânire s-au făcut simțite în România, începând cu 1 ianuarie 2000, când
populația vârstnică a întrecut numeric populația tânără, fenomenul accentuându-se în continuare, astfel
încât la 1 ianuarie 2012, ponderea populației vârstnice a depășit ponderea populației tinere (16,1% faţă
1
de 15,8%) . Reducerea ratei de fertilitate și a ratei de mortalitate sunt principalele cauze determinante
ale declanșării și extinderii procesului de îmbătrânire.
O importantă consecință a reducerii ratei de fertilitate o constituie reducerea progresivă a
generațiilor viitoare apte să intre pe piața forței de muncă și să contribuie la fondul de asigurări sociale
și de sănătate pentru cei ce vor fi atunci pensionari. Această situație poate avea un impact semnificativ
asupra bunăstării persoanelor vârstnice, în special în țările sărace, cu posibilități reduse de a acorda
suport acestei categorii de populație.
Modificarea structurii pe grupe mari de vârste, în sensul creșterii ponderii populației de 60 ani și
peste în total, tinde să creeze presiuni sociale și politice determinate de schimbarea modulului de
alocare a resurselor în societate, putând duce la conflicte între generații. O scădere a ratei potențiale de
sprijin, implicit o rată de dependență demografică crescută, indică faptul că un număr în creștere de

1
Conform datelor prezentatete de INSSE

9
beneficiari ai sistemelor publice de sănătate și de pensii, va fi „suportat” de un număr tot mai mic de
contribuabili. Astfel, populația în vârstă de muncă va fi „împovărată” prin plata unor taxe şi contribuții
mai mari, care să asigure pensionarilor un venit stabil și suficient. În ultimul secol, ca urmare a
industrializării, urbanizării și modernizării, scala de valori a fost schimbată.
De la familia extinsă, care oferea membrilor ei stabilitate și siguranță, s-a trecut la familia
nucleală. Astăzi membrii ei au independență, dar nu mai au siguranță și stabilitate, cei mai afectați fiind
bătrânii. Înainte, locul lor era în familie, astăzi tot mai des ei se confruntă cu izolarea, abandonul,
instituționalizarea.
La 1 iulie 2012, populația României era de 21.316.420 persoane, din care în mediul urban erau
11.678.600 persoane (54,8%) iar în mediul rural 9.637.820 persoane (45,2%).
Dat fiind cele spuse mai sus, conform datelor obținute din cadrul Primăriei Comunei Cuzăplac,
în satul Cuzăplac este predominant locuită in proporție de 72.3% de persoane vârstnice. În prin plan
aceasta este prima problemă identificată în cadrul satului. Vârstnicii satului ajungând la vârsta a treia,
trăiesc momentul abandonului, a neputinței și a neajutorării, fiind ignorați de localnicii tineri. Problema
vârstnicilor o putem sesiza cel mai mult în momentul în care aceștia încearca să își desfășoare
activitatea zilnică, sau chiar și în activitatea agricolă. Îmbătrânirea se poate sesiza și în momentul în
care cineva din localitate , posibil fiind mai tânăr încearcă să aducă inovații în cadrul satului, dar
persoanele vârstnice nu sunt deschise la aceste schimbări.

2. Probleme în ceea ce priveşte somajul / lipsa locurilor de muncă

Conform Institutului Naţional de Statistica, România ocupă o poziţie favorabilă în rândul
statelor din Uniunea Europeană, aflându-se pe locul opt în topul statelor cu cele mai mici rate ale
şomajului. Deşi, în general, ţara noastră oocupă o poziţie mai bună la capitolul şomaj decât state
pre-cum Franţa (cu o rată a şomajului de 10,3%), Polonia (9%) sau chiar Olanda (7,4%),
România este pe o poziţie nefavorabilă atunci când vine vorba de şomajul în rândul tinerilor.
Astfel, potrivit datelor raportate de Institutul de Statistică la Eurostat (biroul de statistică al
Comisiei Europene), rata şomajului în rândul tinerilor cu vârste de sub 25 de ani este de 24% în
România, peste media europeană de 22,2%. Totuşi, situaţia din România este mai bună decât
cea din state precum Spania (cu un şomaj record în rândul tinerilor, de 53%), Grecia (52%) şi
Croaţia (45%).

10
 Rata şomajului furnizată de INS este calculată conform standardelor Biroului Internaţional al
Muncii (BIM) şi include persoanele care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au loc de muncă, pot să
înceapă lucrul în următoarele două săptămâni şi şi-au căutat activ un loc de muncă în ultima lună.
O explicaţie a şomajului scăzut din România prin comparaţie cu cel din alte state o reprezintă
faptul că mulţi români îşi doresc să aibă un loc de muncă, dar nu fac niciun efort pentru a-şi găsi o
slujbă sau nu vor să înceapă să lucreze în viitorul apropiat, de aceea nu sunt prinşi în statistici. Astfel,
anul trecut, 380.000 de români se aflau în această situaţie şi formau „forţa de muncă potenţială
adiţională“, majoritatea fiind persoane din mediul rural care nu îşi caută activ un loc de muncă şi care
aşteaptă, în general, să primescă oferte de muncă de la angajatorii care vin să îi angajeze sezonier.
O analiză a ratei şomajului pe termen lung (care include persoanele care au stat mai mult de un
an în şomaj) în statele din Uniunea Europeană arată că, din nou, România este pe o poziţie favorabilă.
Astfel, cu o rată a şomajului de lungă durată de doar 2,8%, ţara noastră are o poziţie mai bună decât alte
18 state din Uniunea Europeană. În topul statelor cu cei mai mulţi şomeri de lungă durată se află din
nou Grecia (cu o rată de 19,5% pe termen lung), Spania (12,9%), Croaţia (10,1%), Slovacia (9,3%),
Portugalia (8,4%) şi Italia (7,8%).
În România, aproape jumătate din totalul populației trăiește în mediul rural (conform Institutului
Național de Statistică, date valabile la 1 ianuarie 2011). De asemenea conform Raportului Naţional
Strategic privind protecţia socială şi incluziunea socială publicat de Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale aproximativ 70% dintre persoanele expuse riscului sărăciei locuiesc în mediul rural.
În anul 2010 rata sărăciei relative în mediul rural a fost de 27,1% față de 9% cât s-a înregistrat în
mediul urban și față de 17,2% cât este rata sărăciei relative la nivel național.
Rata șomajului în rândul tinerilor este semnificativ mai mare decât rata șomajului național,
înregistrându-se în anul 2009 o rată de 20,8% (conform datelor EUROSTAT, Comisia Europeană). În
2008, 17,5% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani părăseau de timpuriu sistemul
educaţional (conform Anualului Statistic al României din 2008 – Institutul Naţional de Statistică). În
lipsa unor măsuri urgente de atenuare a abandonului şcolar, România se poate confrunta în viitor cu o
forţă de muncă tânără necalificată. Prin adoptarea „Politicii de Coeziune şi a Politicii de Dezvoltare
Rurală”, Comisia Europeană recunoaşte combaterea sărăciei în mediul rural drept prioritate strategică.
Această problemă a şomajului a apărut datorită lipsei posibilităţilor de muncă la sat; comuna
este plasată la mijlocul distanţei dintre oraşele Zalău şi Cluj. Este dificil ca oamenii să facă naveta
zilnic. Locatarii şomeri sunt afectaţi , aceştea fiind persoanele cu vârsta cuprinsă între 19-54 ani. După

11
datele obținute de la Primăria comunei Cuzăplac s-a constatat faptul că în proporţie de 55 % sunt
afectaţi de acestă problemă.
Cauzele care au declanşat această problemă au fost: lipsa firmelor care să ofere posibilităţi de
muncă şi lipsa personalului din centrele existente, datorită lipsei fondurilor.

3. Probleme în ceea ce priveşte vârstnicii care au grije de nepoţii ale

căror părinţii sunt plecaţi în străinătate
Tot mai mulți părinți aleg să plece la muncă în străinătate, obligaţi/forţaţi de lipsurile din țară. Și
tot mai mulți copii rămân acasă, în grija bunicilor, a rudelor, ba chiar a prietenilor apropiați. În general,
motivația plecării este tocmai aceea de a le oferi copiilor un trai mai bun, un viitor mai sigur. Însă
moneda are două fețe, căci dacă din punct de vedere material se pot acoperi unele nevoi și dorințe, din
punct de vedere emoțional plecarea unui părinte sau chiar a ambilor lasă goluri imense în sufletele celor
mici. Fiind lăsați în grija rudelor sau nu, copiii suferă oricum enorm, căci nimic și nimeni nu va putea
înlocui, vreodată, lipsa unui părinte. Și tuturor acestor evidențe li se adaugă și alte aspecte legale, pe
care parlamentarii au încercat să le rezolve modificând, de curând, Legea 272/2004 a Protecției
Copilului.
Lista oportunităților de angajare în țară fiind limitate foarte mulți sălăjeni au ales să plece în
străinătate pentru a-și câștiga banii. Potrivit datelor de recesământ din anul 2011, 8,344 de sălăjeni
figurau ca fiind plecați în străinătate, pentru cel puțin un an. Cei mai mulți au plecat în Italia în număr
de 2,438, urmat fiind de Spania 566, cât și în Franța sau în Ungaria. În anul 2015 conform datelor
obținute de la DGASPC Sălaj, doar 747 de copii au fost declarați ca fiind lăsați în țară în grija rudelor
sau a altor persoane, cifra ne fiind una realistă, deoarece aceste cazuri au fost descoperite doar “din
întâmplare” de către lucrătorii din cadrul direcției.
Nici în satul Cuzăplac lucrurile nu stau altfel, deoarece părinții fiind sau nu informați despre ce
obligații au în momentul în care pleacă în străinătate și își lasă copii în grija rudelor sau a altor
persoane, aceștia nu dau importanță acestui factor și părăsesc țara fără a informa instituțiile locale. Din
cei 620 de localnici în proporție de 17,2 % sunt plecați în străinătate, iar copii acestora sunt lăsați mai
ales în grija bunicilor.
Așa cum se poate observa aceasta este o nouă problemă identificată în satul Cuzăplac. Copiii
din această localitate, mai ales dat find faptul că majoritatea dintre ei au încă o vârstă fragedă ar avea
nevoie de îndrumarea de către persoane specializate în consiliere și alte acțiuni psihologice, pentru ca

12
aceștia să nu rămână cu sechele psihologice în urma acestui fenome, mai ales dacă se realizează pe
termen lung.
4. Probleme în ceea ce priveşte populaţia tinerilor care pleacă în
căutarea unui loc de muncă în alte locuri
Populația satului este îmbătrânită, tinerii au preferat să emigreze în străinătate pentru a-și găsi
un loc de muncă. Mulți tineri au plecat definitiv din satul lor natal.
În România, urbanizarea masivă a constat, în mare parte, în expansiunea industrială și
construirea de noi locuințe accesibile. Migratia rural-urban și-a atins apogeul în perioada 1973-1982,
după care a urmat un declin accentuat. Inversul, migrația urban-rural a crescut de sase ori după anul
1982, oprindu-se în 1989 și revenind după 1996. Anul 1997 este primul în care numărul celor plecați de
la sat este depășit de cei care vin în rural. Acest “refugiu” este generat insa nu de dezvoltarea
economică, ci de costurile ridicate ale vieții în oraș. Grupa de vârsta este constantă în fiecare perioadă
de migrație: tinerii. Cu toate acestea, cand este vorba de mirgarea din urban către rural, în special
retromigrarea [întoarcerea la sat a celor care au plecat], vârsta medie este mai mare decât a celor din
procesul migratoriu invers [Petre, 2008]. Populația rurală a scăzut cu peste 1 milion de oameni în
perioada 1990-2009 ajungând la 9,6 mil., cauzele fiind scăderea natalității și a feritilității, migrația
externă masivă și îmbătrânirea populației [Mihalache, 2010] – și nu migrarea către oraș.
In decursul a 30 de ani [1960-1990] populația urbană a României a crescut de la 32,1% la
55,3%. Aceasta a însemnat o tranziție de la simbolurile seculare la cele create artificial. De exemplu,
trecerea de la locuințele care au o istorie și însemnatate pentru familie, fiind totodata individualizate și
detaliate, la locuințele din bloc a avut ca rezultat pierderea importanței și respectului locuinței. Un alt
efect este pierderea identității personale și sociale.
Procesul de migrare sat-oraș are ca efect indepărtarea de comunitatea strânsă spefiică mediului
rural. Această indepartare socială rezultă în amplificarea libertății individuale și mai ales, a
anonimatului, care permite satisfacerea propriilor nevoi si obiective in detrimentul celor impuse social.
Densitatea mare din mediul urban are ca efecte atât o variație și complextate mai mare a structurii
sociale, cât și slăbirea legăturilor dintre oameni, în special afectiv.
În prezent, orașele din România nu mai sunt dependente de migranții veniți de la sat, aceast fapt
rezultând în tendințe de omogenizare a populație urbane [pe termen lung]. De asemenea, natalitatea din
mediul urban este în scădere, deși acest lucru depinde de categoria socială. Deși datorită comunicațiilor

13
și a căilor de transport satele românești sunt în schimbare, valorile rurale – muncă, pamânt, familie etc. –
nu sunt aceleași ca în mediul urban – hedonism, consum, status etc. [Pitulac, 2011, 149-156].
În oraș, legăturile sociale sunt mult mai formale. Tot aici însă, cartierul poate fi considerat o
comunitate locală, deși mulți locuitori nu se raportează la aceasta. Cartierul este urmatorul prag social
după familie și locuință, fiind totodată, în cazul României urbane, o zonă socială mixtă [în cele mai
multe cazuri]. Studii ale rețelelor sociale au demonstrat că oamenii pot avea încredere unii în alții doar
datorită faptului că locuiesc în același cartier [Edney, 1976]. Chiar și asa, in cazul cartierelor mixte din
țara noastră nu este prezentă o situație stabilă a sistemului de valori, proximitatea sau interesele comune
ale locuitorilor nefiind factori neapărat obligatorii în formarea unei comunitati strânse, unite. Un alt
aspect important este “comunitatea blocului”, care de obicei este una de tip închis în cazul în care este
formată din oameni care provin din mediul rural, veniți mai ales în perioada comunistă. Emoțiile
specifice către persoanele “venite din afară” [cei care se mută în acel bloc] simt cel mai probabil mania,
dezgustul, sau frica [în functie de context și grup]. Tapias și colegii [2007] consideră că aceste emoții
sunt activate atunci când cei veniți din exterior sunt văzuți ca fiind o amenințare, be baza unor evaluări
importante pentru evoluția socială umană: competiția pentru resurse, atacul, bolile, sau antipatia.

5. Probleme în ceea ce priveşte infrastructura

Satul Cuzăplac este străbătut de drumul naţional D.N. 1G, care face legătura între drumul
European Cluj- Napoca - Zalău - localitatea Zimbor - şi drumul European Cluj-Napoca - Oradea - oraşul
Huedin, Judeşul Cluj, precum şi drumul judetean D.J. 108 N care face legatura între satul
Cuzăplac şi localitatea Aghireşu din Judeţul Cluj, străbătând satele Tamasa şi Petrindu.
Drumurile localităţii au o lungime totală de 4 km. şi asigură condiţii bune de circulaţie în orice
condiţii climatice, fiind executate lucrări de modernizare şi pietruire în ultimii 4 ani din fondurile
accesate în cadrul programelor F.R.D.S. şi SAPARD, cu contribuţia comunităţii locale şi din bugetul
local.
Aceste fiind spuse chiar și așa , drumul are nevoie de reînnoire în fiecare an , deoarece mașinile
de mare tonaj strică structura drumului, lăsând în urmă doar găuri imense și crăpături în casele sătenilor.
Responsabili cu acest factor sunt indiferenți și își fac datoria doar cu superficialitate.

14