uepnys niguad sing SOINEISOW 11d d0Ud MOLSHVYD NVINILSAL Aq 103997 *soI01gCorectura: autorul i Deserierea CIP a Bibliotecti Nationale a Roménici CARSTOI, JUSTINIAN ianice / protos lector dr. Justinian ! p.sem. Bibliogr. ISBN 973-8416-02-7 ' ipa Editura PHOENIX - Brasov Su. T. Viadimirescu nr. 36 B. TeliPax: 068 ~ 42.8994 Cuvant inainte "CAci inca viziunes este a timpului $itinde spre sférgit gi nu va minji. Dacd intérzie, asteapt-o, c&c! ¢@ va veni sigur sinu va Intarzia” (Avacum 2, 3) Cuvintele inspirate ale profetului, binecuvantate cu o incarcétura de ndejde destinata in special sufletului $i mintit ascultatorului de peste milenii, ni s-au p&rut potrivite a-deschide prefatarea acestui nou demers editorial al parintelul. protos. lector dr. Justinian Cérstoiu. Conceput cu exigenta lucida in maniera academicd necesara tratérii stintifice a subiectului, volumul de fata se constituie atat inir-un manual adresat studentilor facultatilor de teologie, cét si crestinilor doritori sé-si imbogateasca cunostinfele teoretice despre scrierile velerotestamentare $i vocabularul teologic adiacent. Far Indoiald c&, indiferent de caracterul si scopul serierilor Vechiulsi Testament, ideea pivot, in jurul céreia graviteaza toate celelalte subiecte, este ideea mesianicé, implinité in Nou! Testament in persoana Méntuitorului fisus Hristos. De o varietate si de 0 bogatie féré precedent intro scrierile contemporane lor, textele saore profetice referitoare Ja persoana viitorului Réscumparétor oferé date importante privind originea neindoielnic semité a lui Mesia, texte - uneori de o claritate fara egal - despre activitatea Acestuia, precum si informatil privitoare /a timpul venirii Sale $i la. genealogia neamului din care se va nasie, Credinta monoteisté. @ poporului ales constituie baza mesianismului biblic cu originalitatea $i specificul sau.912199 je/}ezyIN0 © 1S BpBoUAd Bade UIp sole Inynodod yon Jojfewees eale}Seound uy jJuaAoulg I$ Jesa90u soepe UN UNS 1498) 180 Injnjupuse6e7 eliouos up exeuujoop 16 eayyno ‘ejeJ0UW - fe:008 ep! Pugiuezeiday adoouad sun ezabexe ‘sns sour e}esoWnUD 2/09 op LUN)BIy JejUEUIE}seIL499A injnusqojoid widnse njquesue ep eouBewt poseaSienesep BS UIA ‘pL-L} ‘Zp BusWOdYBIee NES g ‘6 160% II] ‘91-2b ‘2 1684 II OL 'Z 1894 | 8 Bp 2189 9 ayxo) ‘sndoud injnyoolgns Belejey U! BalepeA no aynzaN JuNs NU soVO}s! aye IoIN (QL-2b ‘b sowy) juucnse je 1S Wexdespou iniSieys (6-9 '2 neyBy) eusoziourn ef e1eieweU) Youesig jepUyse ‘nidure} e=yop j2-9p injoo Bauonjens ‘(eL'Lt ‘6 ‘6 ZL ‘9 eBeYyeZ) aisayy inj earepe. 1S oyuned :saje injog ealtuaA ej aleoyAUd ejuuajar 2p 9/9}%@) oyaBaxe ezeozyeue e1c/e9 ejusuos up somy 8 eueyeZ ‘neyby soyjajoud exdnse 18 azenujuod uy oySaudo es jruojny if ‘B/S9yy Inj euEOssad Bo.eoyLOp! uy a1edes e29p}e 30} 8181 ‘(EL ‘¢ winoeay) neg jnsodod ad aSermuplu Insun iS (¢ ‘¢ wnoeAy) weuteald mjag Bore\daySe “(¢ 'z wnoeny) soyjooroad vayuyd ( ‘L wneN) iersunUs 10;00 jmnos ‘nezeuwing ‘(L ‘9 BIaqyN) Wopny jnweeReg UL InjniojNUEYY eol0}SEN “WO “ininezeuuing Bejejue|seui ‘exeo}tn ounSaio sojyje/eusb ‘dup 2/908 uy “osaionepe 18/918} In} mjruodod gjunue e1eo yng inimUEIS eieudsu) qns esuog ejejuiAno ul oseseBes es nezeuuing In| IN| NFaaod undutoo e109 Inynojezowl Bfa8el{ 'SO}SUHY IMIMUOUIUEHY wigufeuosied eareuojeio eB) snpe ne-oj 18 a1eo ad eiinguuoo no quour9}s9, InmnIyoeA infesied Us juezaid yuns winoeny 1S wneny ERY jej0lg) “inmnowwiedunosey inndiyo eeseinByerd yexdsuy snjnyxe} y/o) uw pupijosep Yjesoud soy7e ojueLos ezeezifeue Ble! ep jnunyon eua]UoWIe}SO}AI9}2A UWEvOS BpINOS JEU J9/89 {NIXO} EP UNI IY ‘oojuatsou raljeredu, 8 oui erSugqo e azeuuyuoo ‘(4.2 “S19A) ,y 8A njnuWwog eljesedui S, aequiana 1no ejjayoud areyout #8) olpay ‘injmeogd eigou qns ep jin} uoasu! Payaeqz) no euewsnp eljoultuop gns ap Joj)}jo81s) easeioqy/o JOYS uejd ad neaund aueo ‘eayoedsied ap asdly WSesojeoe seINqu) ‘Seq "PolUB|soWW B89 UL 15799 ‘9|@s JOJLOLINS B g/eI008 -jelolu ejueuodiuoD uy s0]Ne ep Je}UszeId “sIpay imjejosd “ep ep "eo yoLE}!N s0}D01001d 212 2190 BOnepe as injnyne}ejued ae eojuelsow s0j0)x9) (81-91 ‘91 wouora;nag) aeyy (90 majo 18 (21 ‘pz HOLY OL ‘6p ase0e-4) qooe) In} omjojord ‘(O49 “pL ‘gz 'y ‘92 ‘ZL ‘zz ‘BL ‘eb ‘2 @b aseoey) myoujed jowupaiaws ne-s a1eo ep ajejunpebey (22-S2 ‘6 84008-4) BON In} eeseIUBANDEUIG (cL ‘¢ a1B0e3) eyeyBuenaojard snjruoymueyy Baxuan a1zeid o1¢0 10}0}x0} eourps0 2160] pou uj e1e08eysep a1e.on ejUszele ‘19 [9UI0 10/09 Bja}0eIqNS 4 equny 9p nao} euljop goruersewi esunisiwoud ‘injnueeued exdnse mjsaoe Je 2110}8) 18 UIAp injdeup IS unuseeu eye ap seje injnsodod Jueiedas Beep! e2eq B/ are 272199 njnyne}e}ueg Ba}e\IUN BIE “eojezow y637 eareysedsas uy yoynuoe 18 winded ‘wo}ne neIeN ate9 ut 60110}8) 101V)IpUCD BzeaI0}ep 98 ‘jeuolfeu JUo|09 gJWEINd UN No aNSese} Iieyjead Joun gyEIWIse aIS0 ‘so}suF) nsouMUEW ep gIezjeaI ‘nezeUWUNG 7 ei}esedwy a1e0 uUd ‘Yoo, 11697 sofunijoopoduy) B konsue}e1e9 ‘enjoadsiad ap jesdyy vaBe7 “pzneo ut J0/9}xe) & eosejezeuLNp evjexdsu) uud “guinyp eauibu0 8ys0 ‘yse10n| jnuoqne 18 Bje}SUO tuna Se de} njseoe eperog ‘so}suHy snsiy u! eaxjujduy o}S3se6 (8) 2129 ‘injnioyniseduy euBosied ap Jo} 21269] 6780 efenueo Beepl Bo Injdey exepaauy 9}89 ‘o}UONGEd njN}xe Ee}UIEUIP ep 10}@0 eluelueAND uy s9je Jeus 2s-npulse6 ‘inuisiue!seW no BinjeBa) 0 [Olu Bene nue sed sowfajosd 9fe eordqy sjeseoyeinualyno e1open euud e| (Seq (BL ‘be eueyer ‘11 ‘Ly eres) frouue y 400 ‘enyel ap B}ey Wn B]u0}8p “a1eo See inynsodod sojuewsnp jejoiqueo ayesape esdapad JS upjuuawe no Bnsjeq up ejereseid juns Jopoosooud eyejueano Pupuluod a/@}xXe1 "ry, Je0 nezoUWINg eujeD aseUIYOU! EIEIeAOpE 2] Byeyueuin eBeanu! eonp en ‘ene|op! eesnsuIO pusnoozuy."e1eD |S uals up 1891 8A a1vo e26e7 uud ‘(rp 'Z jolueG) eoseoUn| anuede}s e0u0 8g eljeseduy ud imooju) eA ‘ihjeynsuseu soyfopr yeulyous ne-s 29 1089 |B A\Snjou) ‘ojuaLEO souN|N InuRde}S ‘nezeuuNC - sojiue yun] 1oyinuieau aye arecyeuewiase ajyou9s 9400) op oUoBo}e0 f19yIp ‘yuuny sofereodod inoojfiul ut anye] inj eare}seyueW nuesep 8120 ‘gIeUOjzIA eILEjUYs © ap soj}equEG Je jueweyen nuO,privite ca depozitard si practicanta a dreptati si pietati’ civilizatie! antice, aga cum rezuité si din ultimul capitol al acestei cart. ‘Se pare c& vremurile cérora Dumnezeu ne-a facut partasi, 8lézuito de orbirea péicatelor si supuse fara incetare unei secularizéri isterico, au nevole mai multca oricand de cuvéntl inspirat al profetior Vechiului Testament, de acest neindoielnic ‘pedagog ciitre Hristos” (Galateni 3, 24), care s& ajute umenitatea domica de reintegrare ‘spiritualé In vatorile vegnice ale mantuiri in redescoperirea persoanei dumnezeiesti si omenesti a Méntuitorului lisus Hristos. Odat& in plus cuvantérile $i scrierile vizionarilor israeliti dau mérturie unei omeniri rétdcite - pentru a céta.oard? - de faptul c& cel n&scut in Betleem, rastignit pe Golgota, inviat si indltat la ceruri este Rascumpérétorul vestit inca din paradisul edenic. Acestui nobil scop slujeste si cartea pe care o prefatam astfel, un manual competent si autorizat spre folosul tinerimi universitere teologice (si nu numai) gi o céléuza de realé importanta crestinilor domici s& descopere textele inspirate. Sustinutd de un aparat critic atent selectat si de o vastitate pe care o depaseste numai convingerea expuneri,lucrarea parintelui protos. lector dr. Justinian Carstoiu vine sa intregeascé panoplia Iuerérilor de gen din literatura teologica romaneasca. Pr. prof. dr. Emilian Cornifescu DIMENSIUNEA.SOCIALA A PREDICII PROFETILOR VECHIULUI TESTAMENT Incheiat pe muntele Sinai si care au avut ca rol pregatirea operei de mAntuire, Deoarece invalatura profefilor este Intotdeauna dublaté nu stéruitoare ale contemporanilor lor. Dimensiunea socialé a predicii profetilor este foarte importanta, deoarece intreaga noastra viata spirituala igi are originea in Israel iar universul cultural iudaic are ca principal component grupul de scrieri al celor ce siau pastrat credinta in Dumnezeu. Israetul este important nu pentru c& ar fi fost vieodata fn fruntea culturj sau civiizafiei, nu pentru c& ar fidat vreodaté sisteme flozofice ca acelea ale lui Platon sau Aristotel, nu pentru ca aici ar fi trait Homer sau Sofocle ci deoarece acest popor a transmis umanitatii idaice, profeti privesc si prezentul silucrurile temporale in lumina celul mal Inalt punct de vedere, al adevarutilor eterne si absolute. Din acest motiv scrier lor sunt vi, actuale si perpetuu reinterpretablie deoarece contin adevarul Profetii au fost chemati sa fle organele providentel intru vestirea noilor adevaruri religioase, necesare pentru oamenii epociiab o-v‘9 sowy) .SuISedIUL Oey (8) Ul FEL [80 jNULEJEPIUN UIp 1S Boj UIP UIA Neag "gUEW ep eseIngO UL epingz “ejse! ul yeSes6ur e| 6nd Jolla 1S eu UIp lel EoURUEU 40} ajajej08 ad Blejses 6 1S SOpIy op uNUEAIp od J20Ind NEIS [9 RO gIeI, -9Sa1y endo Jo ryuad Ne1O o}eUYe! aIEDeIe, ‘dwinos say1;qow no aligopodwy ‘gurey ep 1§ wien op aseoduiod esto Joun eesepasod jewiou 29 neapurjaid lina yqjasoap xn} ul ies} @p !1280q Joj29 eljuajaid 16 eujs no sonpe eye}guiens ulp sojasnpord Inuoduw} ‘uiind s0)29 jnsojo) wep Bjseade se) ‘geua}ew syeqedso1d gjuapine ep areys 0 eonpoid as ‘e/eodod aye no jnjozues Ud 'FIUSPIAG BIE!O0s SieUO}SUER, O ap BIEIANp olLOUODS oLeUOYSUEN guNUBGaL © Bonposd as ere} UI ‘YoUIO}Og Inj indwN UL ‘aqIqBI0Ne a[euaWOW ap gaseasojo4 a6 Bs Ni a1e0 Joja0 osagowen}s njuewied spur i$-<1e0 ‘gseosownu few! jo} LNeWES NaWEO ap ESL O BIOATEP as ‘Ja[eleg “E[EUOWY 16 BIeIDIOWIOD EnnensiuWupe aljerooisue © BZeAULI0) 9g “oje!008 HfoIn JeingIU, |S eaBiow ‘ow Nne!ow earapeoap no jale1eq (¢ 'y e@sQ) ,JeoRd aids fewnu puly 10} ejunzeu, nefiBeu 18) wooid 1 IYO “(ZL-LL ‘sg e1es}) Hoensip 1S eoqjugo uy saje jew neesanad o fein ‘\njo} ng eyeyin yso} ne oun aides (9 °Z B14) ,IN| BS20 UIp 199 yuNs Wo IngoOy 1UEWEN 1S jaloeos enyjod) e10U'a{es jo}eW eALsod) Bjeoos os oll 1S Nes e}e} ad aiSeinjardsip mojo9y top>, ‘jonse Bjelywes e}eIA uIp ealepeoep PICIE BISUIN (Masog “(L 'Z SOY ‘4 'g ‘g ‘g BNUAIO)) eYe}e1008 Uy 18 299 @ypLUE) ep elein UL EVE “BION UI BIEOHORIA BIO eOIEREIOU, “e1epesBap gnujuco o-]u1 Joj\ajoid eae. ad 10 Bolwanf eareio1o0s, ‘ayeUreio} uy eoyJde as nu goezoUI BeBe] 00 oUIOIA 3g ‘gonoead ul sndsuey, yelpouw einqan neaunds 60 e980 jo) “galjodulp ‘lo BonoJ0e} njosce aise nu ngn No BAIEGO 8g “EIBIOW! Bleod ps saje jnsodod eo nquad soipoid +85 tiejord e9 eingan “gung e2o eejeg szouin es 1S ajdoupul os es ruodod eo nquad ies fiSaje equi 2s nozeuUng eo ap alonsU EL ‘@S10WV In] wlayn indwug e| weHOdes ou eoep JUepiAe pow UY asnzeoop oO 01d eaweiA od naine injruodod e eszoj6ijar elenyg. “OAYe] No InjnjURLUEBS| yweUl|uaW aauOU sinyjsUOS Pleiow weuen |S eseoibijal ajajueujues eo ajuwe |-npugonpe neNSnU 1 Weso1d eyeJgOeRUL 40} elEIUEANS Ud “ruoN} yseoe effou jeu Ws eousA e429 no eN1e|Opl Jojeseodod elueny gs pugo 4121 euinip ejfoursod ejpadses gs yeleBue e-s jazis) ‘jueweBo} ug “‘nezeuuing In| \nsodod aise guLin Up e\seoe Je1 “(¢ "| 2880) Joes5} 18 oaye] equp ojemwuids ioYese9 jeuN jndiyo qns \}ajoud wun ap Blequazeid 980 j9e15] 1$ enye] a.1UIp esnjeB97 nosound jesoUSB UNS quezeid nazeu jeep! un ednp injnsodod ea1e}s eieosew 19 ‘nou aso eonpe es kein nu [YesteW | janweg ej ep eljajoud Beau, UeAND idoip no “ejsaoe uud esiuisueN, eiejenai 18 asioyy exp} Jo\Joyod eounisius (8 ejeyn adsouco eaind 12-5 nu Jolu ydey 0g “asIOW no puooe joapied ul “eraysaoe Je uoygiede Hjeseo Ryu B}SIU [O 9p uojeauo arS\u 4S0) ne Nu [3 “@AYe| In] B BIUBIs B99 BIOA Injruodod so1dxe es ness20u) § njnsianlun je Joynusigd 16 uedg|s 6 nazouwna, 89 10] eJuejUBANO U) ne}BIe "ease Og 12 NyJUOd JUMISUBWID jou siedeo injnuwog eqinis w esnd ja21s} inj e BseOIbO4 $ gje!o0s BheIA gS injniodod jnoo|fuu uJ ynosoUnd auIg few! 20} Fe U! ERUEDLOD 88 10] Baunjsiul ‘nazeuuing In| fe lueWieD ap 10} eeJeIE0 UL ‘980120 8189 Ul Be\E}E;008 {10U-01908 ezatuloye1 Bs goxee9U) ‘InjAULOG IMjUEANO puEIINose "go najued yewoo} nezsuwng Inj BOA BIEIe Nes eleAUI ‘eZeE}equeqUL nes guysnus 13 “BIeioos eun UeyiNUNS a]Se Jo] B eseCIBIO! ea}eyAMpe ‘gUINpUCO ep euLlOU e9 asLOIG}Ol-oon9 ajl9p! sjenpIA;pUL 16 9je108 ya\A eyewey e| BUNd gs OsaIeUUIN jJejoId ap gle!LaB eameiniy qns weund y a1e9 ad iSeye Hleaueg 18008 lho} Bo NUE uojuatueo ejeiA nsjad enpuod ep ewOU exy ep tndoos u; "ale!piowud Jo|uadoosep injnunezey e ayeioyjeou Iwessed eoursod ep gyeignp euneopjoyu! js} # Jo}jjojoid & ELEUIPIOENXE ealaBale ‘eosoe 8q “oqUiiyos os Es Jou enUIp eIueooY ejeIA Uy enao eo nuqued few90} "13 9p Hewayo 199 ed ejenut 4 nezeuwung ‘oquenesu 1S ayynu nese S1eoIide © Bie) ‘oula|e uns a1eo al ‘ajunugnepe e6e 70} ‘ajdej Bley eueOU! 9189 eluIpa:o Wo ‘leq JO} aDeosebirile sociale se adancesc In timpul profettlor scr Se formeaza doud clase Cu totul separate $i pottivnice, clasa celor sraci si clasa celor bog: u intro prosperitate provocatoare. Pofta exasperata dupa satisfacerea placerilor, icomia fard sat, nepasatea si indolenta religioasa, dar mai ales patrunderea in fard a credintelor dolatre produc o cadere generala a moravurilor, ‘cu consecinfe grave in familie, in-stat sin viata rel de imprejurari, Durmnezeu a chemat pe alesii Sai, profe! apere adevaraia credin{& si sa scape poporul de la pieire. Implinind voia tui Oumnezeu, profeti s-au ridicat Cuo energie fara egal impotriva raului, sub toate Infatigarile lui, ardtand calea de salvare din criza morala in cate intrase atat societatea cat gi fiecare individ in parte. Ei, f€cdnd consideratil asupra starii de lucruri din ‘timpul lor, arata ca tnceputul raului trebuie sesizat in predominarea Intereselor pamantesti asupra celor spirituale. Cauza sciziunii sociale este, din punctul lor de vedere, egoismul neinfranat si goana exagerata dupa castig. De aici rezulté imediat indepartarea de Oumnezeu §i caderea in idolatrie, Cazul tipic in acest sens este acela al domniei lui Solomon (sec. X LH), cel mai stralucit monarh al ui Israel, Regele acesta, care a ridicat statul teocratic la cea mai mare stralucire si care.a fost chemat sa ridice maretul templu din lerusalim intru slava lui Dumnezeu, pe fa sfarsitul domniei sale a introdus in tara credinfa idolatra si prin aceasta germenul vitoarelor dispute in viata public’. Regele insusi a c&zut la batranete prada pAgénismului distructiv; "Cand a imbatranit Solomon, sotille sale #-au Intors inima spre alti dumnezei si inima lui nu i-a mai fost in totul @ Domnului, Dumnezeului sau, cum fusese inima tatilui sau David, Si Solomon s-2 dus dupa Asterta zeifa Sidonului gi dupa Milcom, “urd i Regi 11,4-5). Consecinta a acestui fant, profetul Ahia vesteste dezbinarea iol: “$i a luat Ahia pe el haina cea noua, a rupt-o in 12 bucati : «la-fi pentru tine zece bucati cAci aga grdieste Domnu! Dumnezeut lui Israel: laté, Eu rup regatul din mana lui ‘Solomon $i-{i dau tie 10 semintii (Ill Regi 11, 30-31), Era notmalca 2 Domnul sa reactioneze Ia faptele lui Solomon, la cresterea’???, la faptul c& poporul era foarte apdisat de impozite si munci grele. Profetia lui Ahia se Implineste gi are loc infiintarea regatul de Nord, regatul Israel diferit de cea ce @ ramas urmasilor lui Solomon, regatul luda. Cauza acestul fapt, este evident caiderea lui Solomon in idolatre, iar acest fapt este reprezentativ deoarece dupa Solomon, principala cauzé a decaderii poporulul va fi, invariabi slabirea credin{ei in Dumnezeu. Toate scdiderile si suferintele sociale au izvorul in conceptia pagana asupra viet, ceea ce a adus, su ‘tn Dumnezeu, unde nu mai este cunostin{4 de cele sfinte, totul este Intr-o continu dezagregare, in. primul rand, exemplar, profetti nu fac decat sd vesteasca necesitatea credinfel in Dumnezeu atotdrept, atotbun, proniator $i parinte al popoarelor. Desi este un nesfargit sir de razboaie, totusi in acest mediu profetii nu au incetat sa vesteasca credinfa thtr-un singur Dumnezeu, promis lor si parinte al popoareior. Pentru profeti nu exist decat un singur Dumnezeu iar ruperea legaturii cu El Inseamna inceputul decdderii moral - sociale. * Osea, mai mult decat oricare alt profet, exprima cel mai bine consecintele imediate ale para Dumnezeu si a credintei celei drepte aratand pericolele care, potential, pot sta in fata flecdrui om: “flecarg jura stramb si minte, ucide, fur’, desfraneaza, napastuieste si face’ omoruri peste omoruri... de aceea, poporul meu piere din lips de cunostinta, fiindcd ai lepdat cunostinta si Eu te voi lepada” {Osea 4, 2 si 6). Pentru ca exist 0 foarte mare legatura intre monoteism si armonie, in sensul ca daca se paraseste monoteismul creste dezordinea sociala sau invers, profet pentru armonie. Luptei cu raul s¢ Jor total si, uneori, au luptat pana la jerifa sangelui. Problema sociala ra pentru ej una esentiala pentru ca aceasta problema este legata de credinté, de Dumnezeu. 13sh nezeuung aieo ad dui un-nuy go ejuereds 12s so} So;ouIpaio eapep ‘a1e0 9637 'goJepn! eabs7 uu gjeinjuoo euig feu ynu ete apfapeU yseeoe ‘naiaa jniodod 29 “wyit9y feu 1S eung Jeus glen 0 oun] Uy gonpe es e129 ‘nazeuuing In} je s}WWLA snuN ealUAN Wy eaplopeu tun no jndwi nexedwoo 181 yjayoud ‘nelgny a1eo wt eoode puBoRLiD “eraBajajuy op ‘eseoluowe ijejas ol Bs eINgey, JueWeO aN! GO ‘aiaparoul guydap no goseinpercdo:d es iSuinuoo ay Bs ifejoid ad PUIWWA}OP 129 sfanyow UIP NUN yso3 e Merdeup eauinjdeju “(8 '8 POU) ,n8} NINUWIOG eaiupu Bro gs aluaious no 8 eunsoju 16 sug! ‘sleideup ‘oun oh 2t3> nezeutng 22 eeso I ung a8 go od ao EINE +S LL, :euINHSONUE 1S auiqni “ayeidoup op epenop vap Bs ‘fejoud UL Injnwio 3180 nazauuing “(g} ‘zz BluieLa)) aug aBvow! 4 eayeyeasp aiSoujduy 20 Inje0 1980 ‘(01-6 ‘sy [ewyooz9)) oved oe) o10o up O}EAROE|ON 1 Wo a,qUIp ‘WuO IS WO a:WUIP alizjo1 BoIpe ‘gIeIDOS EjeIn ‘azezuejoeseo Bs eingay weidaip eouezyeay “(Z1 *| eles|) Jennper bupud ierede nynueyo ae} doup oe edu oo od ene “ajidoup ednp en-i\inéies ‘aung ajdey ‘wip ‘gyeyneo aise eaye\do1q “Iuaweo axulp auunyodes us Wie\delp eosliqeysal No BIUS|eAIYoe 9189 13 UL [ajulpe!o easeNsed 18 nezoUUUNG e| arocueoyy| ‘esioVy In| jnynayeiueg ed gyezeq = ex;deouc9 u} (ZL ‘OL {00 od gjeodsap es 1S aanpen ad opeid es ‘new injnsodod soyjjsdos0 ‘oyeidoup goseada: es ‘gje09pn{e] ep oeies 160 ad ezeyedapul es eo “Solus uereiol nos <1eD 1HO}H0s 9p 16 nese 98} |12> HOUMIBS| 2p ten, 'gusdopod nidse y en woveidoipou vo puEYEIE ‘union op HEIs Jeyse0e enjoduy jeoipu ne-s ‘ereUIpioeXe arewloyo wud ‘nezeuLNg aly “NW JeUI-29 UL 80 UI gleoHoeId oy Bs eaIe;doIpeU v0 20g) sjeua}ew nung eynus JeUL je eedede B op BSeOIGORM Bod ‘s}eMe8qo ulind Jeu 80 uj 29 UIP NesO solezoU! 169) “20} Bawdin og “oJeI908 WHeIda1p eouiqes nujUad Jo) eYdn| 9jS0 wt Jotle}ord iewanoe e eeroos wnyey ve jediouud yound ye un, BIEIOOS BalE]s 1§ ozoloyoWe BRUINS) Bs 1S ‘o)S)S epeid eupwes es angen Bu nino "Seu y se yn ap OUD “EL-21, ‘2 Hel) .2ve}2uNG UL ye60q 'S s0}epde1 Bunjapuy ‘steinpu ap und i$ apsoju 31 [3 099 ‘ninson nezeuUNg ‘inuwog e) er-ijecveoqUl 18 ajouley nu heo0g no i jesueid no "Sod no ‘eu FeO} No aUIy| Bj enslooreo.ay need soz 'euinde se4o109, sjajoud fee] S exede eu Baspy (9 2980) ,@uR) BBs} en 2u 13 30} ep 30 e-0U |3 ‘eDEPUIA En BU [A Ion WUUWOG B} WADIEOIL BU BS KluaR, si0Ie}16) 22H IS BS onS \nzeo 9 pugo eiSesdepad sSap ‘o1eo nazouwung e| Polsos20IUas ‘qe \s9]UCOU!‘oise exejdaspuy aids sed jnulig 199109 NSa}9\INs 10g aun ajawWo\duus ‘injruodod 2k S12}008 stups0z—p 18 olepRos exepUA BaInd 4e Jeo einBuls “S280U81u Bun 19 “guIaKxo 18 geuUO} svEIdoNpU © NU JOA Hajo1d ‘Suizunjord Ut © ‘e}eyeIdns B Jeop nu ajunuon| asonud eo niquad 224 "Rooidloa, arepaioul op soyimuodes ezeq ed eiuoUue § eajeyun ‘Sullueu 18 e189 wisiueGu0 Un e3S9 esje;—1008 ‘youd ngUEs (9-S°Z efouNW) ,1nj jHoIUSeD Wins inno YSeUuTzIA ‘aes je19e0s en\jodw BiOU ‘IeUHeEW enUtoduiy BIbO0S 28 Pe ‘Ie}8) 8d e\Se1ooolieq ny 19g jaleiq UI EIS IfaIL. £9 ap lunf Sn f-oxéezed ‘edeoude op few! 860 epnd ul aperou 81 nu ‘vajaud un od epero ny, :sof ew EnunUod ‘eiseade Baa; fans @ nuywed ‘njajold “@ "7 Blau) ,nBS njo}oH Esuno 0 aun 18084 ‘oBups asian Bs wo Bpued ej ne}s Ho} MawWeO sud jnsua wo un jou 23se fell nu “g1e} up aug ap inwio snp bs, “iquonvanse Pow Un-sIW THON] Op aizys BIseae aLOSAp BlOYIW InjOlOlg NIN! BulBu0 wns nezeuwng ap B7e; BISoIoUIpsioSU I lneine esd ‘Yojueweo Bere;ney soy}ajo1d Indu uIp nepny ininvodod & gowujef eaveis najued yruimut ap uns énsujrsojeel5 nes Inulisep NN ‘nezouwung ep ejuin§ gung no yeugdap ne-s 0] eexaBaje ud 8120 nuoUeo :einBuls Bun 2159 a[e!90s wuIpiozap ezney{iva socoti potrivit, va veni tnzastrat cu putere de sus un Mantuitor care va impaca pe om cu Dumnezeu $i, simultan, un Eliberator care Va sepa poporul israelit de sub robia altor popoare. Impairatia mesianica se caracterizeaza sub aspect social, dupa marturia protetilor, prin pacea si dreptatea agezate la temelia ci, Acestea vor veni intr-un vitor mai indepartat, spun profe! faptului cd cuvintele lor, care cereau o indreptare socials, erau foarte putin ascultate si 9i mai putin aplicate. Alesi Jui Dumnezeu au legat intotdeauna implinirea pacii sociale de venirea lui Mesia. Vorbind despre imparatia Celui Asteptat, profetul Isaia spune: “Si mare va fi st@p€nirea Lui si pacea Lui nu va avea hotar. Va imparati pe tronul {ul David $i peste imparaitia lui, ca s-o Intareasca gi s-o intemeieze prin judecata gi prin dreptate”(Isala 9, 6). Mesia igi va Indrepta atentia catre cei asupriti. El “va judeca nu dupa infatisarea cea de dinafara sinici va da hotararea sa dupa cele ce se zvonese, ci va judeca pe cel saraci intru dreptate si dupa pravilé si va mustra pe séimanil din fara (Isaia 11, 3-4), ~ Numit de catre profetiprincipele paci" sau ‘pastorul cel drept", Mesia este acela care va judeca pe cei sdraci dupa legea cea dreapta, va face dreptate celor apasati, va bate pe impilator cu toiagul gur sale si cu sufiarea sa va 2drobi pe cel faradelege. El va fi"robui Dumnezeu”, Cel care va vest séracilor madntuire, va vindeca pe cei cuinima zdrobita, va vestirobilor eliberare si celor din lanturi mantuire, Profetul lsaia, numit pe drept cuvant evanghelistul vechiulul Testament, vede cu ochii sai profetici pacea care se va instaura in lume. Descrierea lui plina de metafore: “In viemea aceea lupul va sta Impreuna cu mielul si leopardul se va culca lang ied, vitelul $i Puiul de leu vor petrece Impreuna gi un copilfiva mana (isaia 11, 8) € revelatoare pentru ceea ce va fi. O componenta foarte Importanta @acesiei stari de iucruri specifice imparatiei mesianice este deplina Cunoastere a lui Dumnezeu: ‘pamantulintreg va fiplin de cunostinta lui Dumnezeu precum apele acoperd fundul mari" (isaia 11, 9), Esentiala pentru orice om din toate timpui Dumnezeu va duce la existenta unei societati , cunoasterea lui iN care vor domni 18 avea si dreptatea: “popoarele vor preface sabile in brazdare gi Hancile in cosoare, nici un neam nu va mai ridica sabia impotriva altuia gi mestesugul raézboiului nu-4 vor mai deprinde" (Isaia 2, 4). Orice cercetator atent al acestor profetii recuncaste aici o prevestire a imparaitiei Mantuitorului pentru c& este un fapt sigur c&, proorociind, Isaia se referea la Domnul nostru lisus Hristos. $i daca i us Hristos este Mesia atunci tot aga de cert este nu au fost simpli visatori rom: mesianice, ba chiar si in cele eshatologice. Necontenit invior: idealurile mesianice, ef luptau pentru crearea unei lumi mai bune, nuse putemici. Aveau curajul s nedrept} sau jolatri: profetul Natan trage la rspundere cu mare autoritate pe insugi regele David pentru uciderea lui Urie gi c&satoria cu Batseba, Tesviteanul arunca fulgere de blestem asupra idotatrului Ahab care prin fals si crima tsi mpropriase via pagniculul Nabot (il Regi 12, 1-13 respectiv | Regi 21, 1-16). Pentru c& luptau in numele dreptati, profeliiluau foarte adesea partea celor mici si slabi deoarece, in timpul acela, acestia erau des desconsiderati si nedreptatit. Fécdnd o separare neta intre cei bogati si saracii de care se abuza, profetul atrage atentia: "vai de cei care cliditi ngé casa si grémadititarini peste tarini pana nu mai ramAne nici un foc” (Isaia 5, 8). Daca din perspectiva profetilor era o diferenta mare intre prezentul negru in care traiau si viitorul strdlucitor, ei nu se limiteaza ta a sublinia cei doi poli diametrali opusi ci, mai mult arat4 modul in care omenirea va ajunge fa epoca mesianica, greutaiile pe care le va Intémpina pana atunci cand, idealul de dreptate socialé se va Iinfaptui. Datorité invartosai lor oamenilor si datorita putinelor rezuttate ale prediaii profetilor, va urma o vreme a pedepselor si v76 “ajso6eip ulp esnds earejuuowe e189 !esed | eInugo emnjeoe 12 Uo} un aye B3Se0e Jeg so}P|UOWe ‘nes6 Uo} uN Sp OsesojO} 98 sNlejold {JOaUN Bo yerBnape 9183 “quess In4ng ap syeudsul 1S 100 2p s1¢0G09 Uns JO}ajoud eleuOS "gimeieAUl ap uloa} “go NjUed ginplgo 18 9\soBeup no eyeseupe epjeo fulwebns nes wepueWwooss “nuwepul ep gOS qns nu few Jede e199 ‘asnduy) uns nu aje!oUr ‘2 fowDeW) ‘Injnjodkosip Indo} ery ‘eyed ino0| eze=pad InBoBepad injduog eyes up 1einfeiduy 9120) nyjuad ayteysuce 1S wey ‘ey9joeie0 9p BouLng} ojSeieun e1eo ejuupd ‘ueyMUs ezeasaipe 98 1}. €0180 foo-nujuad eyS9 ‘ja Y Je BIeOUIO ‘aygig UIP |mMO}EIEAU yensnusideup ed 9350 ejseae pus jounye |S sey napni uodod ante> ‘areo}ezie 9\soBeup © eze|ped} Jo}jajoid ajjjre9 Wig “eeOBIqUI o}S9 ‘8129 Ul ejaqulAno Ut ejsoBeup ap guyd 1S epj20 ap eye ad “gougpe op 39 6d e189 ees Jojardecaid eumjoop "t B] jenjogiey woyelgnul 20 dup uy ‘erdse § gunp ‘glen ex) ‘pjoensge asa jayozoIy yes0W 80 duu uy “eIHayIp Bun ByS9 auIrISUI ap 19] epoyouL eo eyE)SuOD 408n ayeod ‘yeu Jojso & Saye jes “1ojayoud JOWeO BeLey0109 up Sunjapuy aySenogez euro ‘iep nSyjes0U 1yoz0) ‘ppojeuu Seeo0e gzeaziqn iajoud go eaied eajnd se eunjo| ewud o edng “(GL'12 epid) ja @| 8p eYEdapu eA o jLELe eBIeA'IewnU seUB} {njoo eWUl ;SeSeduid 8s eungau Boe, 229 nujued IS 19 oobaje eauoWose © oyuuiad 11 ajaqienoid sos © eie0 UW! JOOUIp |njNS Bo nyjUed jewnL nu avesjsnwi ep see few a}$asojoj as [3 nes oveysnuu 15 19 aduioxa nes ajejojne ‘unuWepul ‘LNjeIs Jeop BISIKe NU Jo}jojo1d ailigo ul go eunds s}20d es uoWojog Inj jaqiencid puezijeuy “oyuesoduajuco ‘un-UI ‘uNsyo90 Ese} ‘pailp ewudxe es gs pugiojoid sejoid ‘oyoqesed 18 siouos ‘nos: je1eua6 uy 289 esewiudxe ap inpoy ‘unpUeB ayeuL feu 9/20 e| eBuNe 9 26 ‘sae lew Iesedwioo Ud ‘eo nuad BjesmeU eaUIpiO e] op UNjeu Baie}s &| Bp EORa|d ag “eyABJENZ IhoIA eiBojoylsd UI oURpe 1S yseudxe uy nin “JuIBeLu Ul 3eB0q 198 UN Ne | ‘elosejou 1S Nesedutoo at op uid jq'se00e equal un-Uy je1UEB UI osoquon 1e}o1g “EL ‘Z atuojog) dhinuwog sjawnu najul inplepeu en aieo ‘BES |S was WeaL ‘un ng} indojfuu UL eset {0A IS, :nazeuuing UY eiepalouy Bane eA yiows Joded un ep eqion ajs0 eiuojog injeyord e} sey ‘ehiSeuies 801 ep eouunuep |e ej ueod eIes} aySalajoid a1e0 ap aijexeueB enon “a1es ajels0) e120} e1o\se0e eisesuos en|§ ayesianun toed 8 njoulg e ‘Hieideup eainis uw eund en es aed | Joun eeineBeud uud|§ oumaip ejasdaped und eoxeoynd und ymjdeyuy BA YoL9} JOIN |S0y “Ung JOWA ynun 2 eiSezayo EUR JEU! eo ue!on} EIUSpINa IS ain a]eI]eUOSied eo nezeULNG {| eourpmyieo “enuiodug “gfewtiou ateis y ay2od nu injnjuszeud vjueuosiq “eweuewed 4 ojeod nu nes injndwiy yusueo 3eqz 95 a1e9 Ul epnio eyewear aeidou Jeu 9fe}008 1uyp10 youn ‘anseon We-jn |NUWOG 202 KBUIY) ANE SHOqU He-A NU JO} JOA IS HeIMeS ne-s nu ep ‘ede eq es #0 aje]80 Bye 0 22129 2390 jal} - nop yuiod ne-s 1§ "epjoy jeosn e-s yenojd e-u aieo [29 Ul Jel “Jenojd e ynus un ‘aysad :nu eye ajsad 121 eveojd yesienas We s}2}20 0 sysed | “aye29UNIU uNdwy 2IO9R y JON UND IEE SOWY INIO}Oe| WW IN] yoHBIEdUUL WIUER je IXO 'O[ZeAUI ‘ea}SUEO}Pentru profeti, cheia trecerii de la starea jalnicé din punct de vedere moral - politic la stadiul ideal al imparatiel mesianice este credinta in Dumnezeu, La nivelul fiec&rui om, aceasta condi qua non pentru stabilirea unor bune relatiicu Dumnezeu se manifest prin infelepciune. Aflata la antipodul nebuniei, intelepciunea este ‘semul rectitudinii morale, calitate indispensabild pentru fiecare om. Se poate studia cel mai bine raportarea profefilor la intelepciune urmarind Pildele ul Solomon, Cartea Proverbelor este o carte de sintez morala tn care se oglindeste experienta de veacuri a generalillor de oameni siintelepii, chintesenta a Intelepciunii ebraice, viata poporuluiteaita sub infiuenta nemilocité a Legii lui Moise. Ea este o marturie eclatanté de modul in care au fost traite si exploatate in viata preceptele morale inalte ale Legii, astfel ca aléturi de celelalte c&rti didactice, formeaza literatura instructiva a poporuiui ales, incat prin carte didactica in Vechiul Testament trebuie sd intelegem Legea mozaici oglindita in Viata. Chiar dacéi Solomon nu este propriu-zis un profet, cartea sa, lucrare de chintesenta aga cum spuneam si mai sus este datatoare de seam pentru celelalte carti din Sfanta Scri continuitatea parerilor autorior biblici, putem spune c& ceea ce esto implicit fa profeti este explicit in Pilde si viceversa. Pentru & vrem Sa arditém raportarea invataflor poporului iudeu la intelepciune, ne situdm la nivelul cari Pildelor lui Solomon unde aceasta este cel mai bine prezentata. Infelepciunea este calitate esentiald in vi ita moral - social a fiscdrui om, pentru ca fara ea nu putem gandi in sens propriu 0 buna raportare a societal © corespunzatoare Concepere a vietii morale. intelepciunea este acel lucru pe care fiecare profet vrea sé fie Invafat, este cea ce conteaza in primul rand pentru Solomon. Fiecare profet vrea s8 invete pe poporul lui Israel o Infelepciune practic’ a vieti, adic& acel principiu care determina viafa morala a omului, Ea sté la temelia religiei devenind generatorul si impulsul vietii morale a credi impl tuturor legitor si poruncilor divine. Prin infelepciune credinciosul 20 ireplali spre adevérata viaté in care lrebule s& se infaptuiasc& binele si dreptatea, dragostea si adevarul, ajungénd la fericirea din viata de aici si cea de dincolo. : Ideea de intelepciune apere la iudei sub fitulatura de "chokma’ fete sensurisitnaintea aparitiei teraturii didactice in care, dupa cum se tie, predomina, Cu sensul general de abilitate spiritual4, iscusinta deosebita, care judeca drept lucrurile gi alege cele mai potrivite mijloace In atingerea scopului turmatit, o gsim la iudei inca din vremea lui Moise, Fiind umpluti de duhul infelepoiunii (reach chokma) apar acei barbati care sunt alesi sd facd vesmintele preotesti pentru Aaron si fi si (lesire 28, 3). Ca barbat infelept, adica drept si implinitor al Legii, este caracterizat Solomon de catre David pe patul de moarte (| Regi 2, 9). In céirti didactice expresia chokma revine tot mai des si confinutul ei se contureaza fot mai mult, incat in Proverbele lui Solomon ea sta in centrul ideilor religios - morale. Pentru Solomon, intelepciunea are un dublu aspect: ca persoana individual, infelepciunea obiectiva, care nu se comunics ‘oamenilor, gi ca dar supranatural impartit oamenilor, intelepciunea ractice ca principiu al tuturor actiunior s - morale ale credinciosului. Despre infelepciunea obiectivs regelespune ca este 0 persoan individual, deosebita de Dumnezeu ca ipostas si fintial diferentiats de creaturi. Ea s-a nascut din veci in Tatal, find de o fiint& cu El, de natura transcedentala, creatoare a tuturor. lzvordta din temerea de Dumnezeu, ca principiu intern al ‘intelepciunea subiectiva este bunul cel mai de pret al credinciosulu Ea indruma si calauzeste activitatea acestuia, devenind pentry el acea forts moral ~ spiritual care da continut si sfintenie tuturor actiunilor omenesti. In cel care poseda aceasta intelepciune se produce 0 transformare radical. Ea impreund injelegerea cu voi adevarata cunoastere cu fapta, constituind acea iscusinté a vie! aez, ‘queued ad pore 1S eyesenepe ele 6 asloug) aids eojeo 18 Bese 10 ‘golusen ejein Je0p einBise nu nazeuUNg UL elUipelD 18 eulalp soyounsod eaiuyjduy 1 easentesqo go Bleuewepun Peep! J20p yenjuso OB ne Je 19 ‘(Jayoud juny y ea;nd few Je nu Se 1804 4 18 BOEP ‘foRS) BlEI2I00S Ul Jde5 Op LE}S JOUN jUo}ezILIeBI0 folu yS0j ne nu ‘ajelo0s 1S sojwouoss ewejsis Joun eveq od JB!008 HOREUNOJeL BO NU ‘IUaIOHBI03} IS IUeIOIUYD} eo NU Jo] Indw up eoyand ejel uy yied ne yjejoig “euInip jejuIon eundo as exeo ‘euipio 0 1$ aun} uy nazeuwing 9p gion eauIpio equ; enuNUod eidn} eid 98 sojlhajo1d @ BjeI00s BayEYAOR ‘otzN|OUDD Uy ‘euSupnesep 1euu 1S gorurowe) feu B60 BuO} JeYE e4S juaWIE|SaL In;MIDeA Ba}eYZOIB you "BILIAJ9} \moJoId UU “(01-6 ‘2 BEs®)) Zeafeoe aUlSojgon a}20} 181 Hheoe; eS eo ‘aineqzy weiuns» jjaorz 18 nay ajauinu yewiayo &-s wired eucnse ‘ney Injdway uy ew eeWIeUs HeSilesur en gs ih]UOA jode 1S ‘he)Seound nu eue0 ad fezautunp ie ednp iejquin |S jeeg ad ferewie, ‘souloulW Hlean{ reynpe sjeoey 1$ tepion ‘Weiry 1on gwing, :euINp ajouniod ednp eyinpuoo und Injawnu eere\Seouna uud nezeuwng In| Banus injniuo eovepard "gides 1S eIEIA 19 ‘Jo e| eesEdionEd 1S ‘nino nyio4ex@ un seop }s9 nu BI6}|=4 :2ep! giseeoe nqued uqeyeGat [02 un no yeagoe & ewis19) jmyatoie) “eladeoide op EYE} oxlgn) ap !S aeoeyoulq op adej ULid eysayUeW os ose \Boqul jejuIy earepaid 18 eomayo 19 ‘(8-5 ‘gg) etes| ap yyUIWE IMsod aise Wo jum eles 9p oyuyjcuy eydey nu 'Wwoyxo ws!jewi0s MN "epUNyosd feu ereoLeTUI a1nen@ 0 ‘Jemuds few yro Un eoIpedd wieso1d eseoIBies Elen yl “wee B1es)) .at88 9p sue JUWEd UN-9UL YELL joug}s oun esquin 20 Jeosn quewed usu ede ep und o}81U 80 Yo|UMUN) eaujodus jsodgpe uN 9y BS 1299, "euluIedou no BoseinuUES es Jue Jew 1S }e}da4p No we poseoueders es oja8as, eo ‘opqydniooul jewioqne ep esnpudd ‘ans ‘esisiutupe foun eaveonponut nnued exdny 19 goygnd ejein ul eISeW In} eoulUan nawued neBeud He !S.elupoio uu) e ‘gle190s eayeydeup wiqeisou e op indoos'no ‘eess] 8d ejSesdeped e1eo yigoepnt je utiog un od vo oued eye ap ad 421 "9188 aluecejoulq yesvenal oped 0 op ad a1e9 ‘Weidoiq fe uWOg lun ed 29 says} od 10] soyuerodussyuo9 yeqUOZaId Ne Hjejorg “eung Jeu ejesaue6 els aun eelealo nqUad ‘ajeueyew Jolunung e etimede: ejdeaip feu 1§ gung jew oe] eajEjeI008 SuUUaIOP BS NeoLeUUIN Jo] ajURIUBAND UU “Hos eJjU EaLepexoU! '8 PiSojoulpav0 uud eyuiey goseaseiul es eIepo}o} oseInpENS as 13 ‘Sunjodajaiuseu sp eieojeonpe i$ eieiD0s a}e\da,pou op aleojeoonold juns 29 ajoun ad 29 (11 “y easq ‘14'g emoe}) eoleqinqui, {8 Covereqensep ‘Inxnj eUWEpUCD 13 ‘nezoUWNG In| BIOA no piooe 89y1ed uy eung Jojarde} eo xS1pngs e] puguLUEpU! Jo] IAaIA olUNAeIOW soyund Bs nesisou yiajord ynpeBgiau op 10} eayeqUOINE NO toyn[e jueneuiq un ‘ajers0s ajsjsadse eySonud 20 eee0 Uy Sonpe ‘a}eHe10W ep uepIAa BjeB9]‘axe0 auno 0 @3S9 eeuniodja}uy ‘Je10ow e19peA 9p jound uIp eaieoyLind nqUad Bie} leu 1S eseonyin Biel, quod "ereouey) vaoed nyjUdd BieineD Ise eoUNiodojojy) "BOSBepUEKOP 0 Bs ayneo Bs singan jnuio ‘nazouUNg e| exeyode! Bung eds ngs inuumip uy ‘eo nauad jo uowojog ojeBer ejenuy ese po nuued nes 19 nBesp ep pie;ngo sjsa nu eeu eounjodeysiuy jodejeluy eeyed - ,eunyoyo 49/98, O-IuUNU & EorepN! eljpeu| “a}SeinuIsul e120 eaUNIodajeluN - es ee}nutA elenut 20 eeunjodojeiul - oyeo giseace ywnu ne ulled Huys ‘voWojos In} efapitg pUEZIA “,euNdep eaLiouey e| eBunfe Bs eijenys uy eund |-e ep eyseaoe und oNNUIA Jounm eaieaqseid e| ‘Sojouypaso od aonpuoo e ginjeu 9p ‘eoyjoed ynus jews go ‘angejnoads ele nu ~ euinip #8 NSeuawo Jo[Inon| e elUIs 0, :eqienosg UIP Beunjodajaluy a\Sauyap ejsaoe inpoui Uy se1yo e1eyy €9 eIisen IMUEIS “Sle1ow aes eM inidiouud puly ‘ese0}e9enn@u nung soun ejueseds BP HS 012819 ap aidoude 1 'ai;nuIA a}80) So}suIparo ed Blenul med Biine ea 1S ej@uiq eune=pio} ImdeyUI eA inso‘ouIpAio elaIE9 B\LO}epBibliografie ssau Sfanta Scriturt fantul Vasile cel Mare Or 8, Despre inceputuri. .. PG. XX Valoarea Vechiutui Testement pentru crest Bucuresti, 1932, 4. N. Neaga Valoarea socialé a Vachiviei Tastament in D, - Aspecte ele antropolagiei Vechiulul Testament in S.T, ir. 3-4/1978, 7. Blenkinsepo J.-A history of Prophecy in lerael, Philadelphia, 1983, 8. Conf, Dr Petre Semen - Curs de studi! Vechiului Testament, Ed, Univ, ALL. Cuza, lagi, 1993, 8. Die sozisle und politische worksamkect des aitestament-schichen Profetismus, Salzburg, 1924, 10. Dia. Lect. M. Chislds -Invaaturimocal- sociale in cartea ‘Proverbele ui Solomon’ 8.7, ible commentes ctapres la Vulgate ot es textes origineux, iX-e ed. Paris, 1927, tom. 4 24 IDEEA MESIANICA IN VECHIUL TESTAMENT $1 LA ALTE POPOARE ORIENTALE a) Idea mesianica in Vechiul Testament Caracteristica generala a Vechiului si Noului Testament este _ ideea mesianicd descoperit’ de Dumnezeu prin profeti in epoca vechitestamentara sireallZata in persoana Mantuitoruluilisus Hristos in perloada neo-testamentara. Ea formeaza tema central iconomia mantuirii neamului omenesce de sub osanda pacatului si traverseaza ca un filon de aur Intreaga istorie a omenirii, 1 i Eva si pana la venirea Mantuitorului Hristos c&ruia sspirafi de Sfantul Duh i-au datiilimele de-Mesia (masiach _-Sfie lamagach = Ge la Xoo) iParinfi au considerat mantuirea a un act pomit din “filantropie divina* pentru a readuce pe om la Miata fericita de care’ s-a bucurat in rai pana la incalcarea porun divine. 4 imparatie @ dreptatil, libertatil.si fericiri lipsit de suferinia st edreptate. Prima veste buna saul Protoevanghelia a fost ro Qumnezeu atunci cand ia spus di 4 un um: mn 's&-! Invinga (Fac. "3, 16) gi astfel va fidica la starea de ariiGnie créatura Tationala cu Creatorul sau. Din cuprinsul acest 28au C & Je Jo\onpuoo InyoWA @ EyWEs eeUIBYO puINud oyyepodul ejep Bugjo ala 'plepojo} YS SdIURISOUI JOjUNdUuT & ejesaUEB eale\SeouTio ef gnfe-colwersaursojayxy je yeG0q 18 yeuen insuudng ‘gjemids e1q0u o-UIp {uISe |e da eo ‘inpoxa njduiexo op eo ‘jows] In| injnodod een uIp equeyodut eou0}s} sjuswow op oyeinByeud uns efe 18 Joynoeen inySueJs e| deou} aoquejsaw ajyndwy, ‘nezouwing in| ajetunu ul jo} eysed ezeauseAnd olupjsew [621 eveieosp ‘ojaieodod oj@0} ajewoyo quns e120 2] uewed ad nezeuuing Mf eiiiedun ‘won eesund e| ‘esneySui “en aleo Blsapr mn] BUOSIad Bj Bisjoi Bs SOLuBISoUl ojexe. “RUIN ICA ap ele) aieyinose 18 @iysuro eyeugrape olds IueUweo ad eonpuod en 118 eOsBauEWIO auy en] eA GeO NezeuLUNG In] Je suN injnsoy!A ee UNdy BO sueosied nes ajueuiitiens e1opaA UL ne eoase0ep ‘eo|UeISOWL JOOUIpUL ‘eyed Bye 121 ‘SyDIJduu Nes oyol[dxe y jod a1e0 ‘eolUeIsoW yooulp uns ‘siJso1 }so} ne aio ul InpOW ep Euless pugUI ‘aja UIP sued © *6:e] suas Uy |ejold syerepisuos pumy WugWed ad nezouWNg In| iheseduy eosejwoiUy e} B/2I0! 98 2189 ofayje Je) ‘sUEAISO) SUES UL so|Ueisow yjoyoud 16 ony ‘yuuNy fe JOYgONpUCD 18 NezeUUNG In| je juejuezeidas 20 eISeIy IN| BeslUBA olopen UI Ne ave @jauUn :uinjay Nop eanjeu edrigi "SO}SiIF inj uiny e wjuousuued ezngeo iJojo1d 2180} ‘soyjoads 40] y}LUNUEp YALOg, (Sz "pbb “| u29] Soioayy gowei6 ul) Bisey IMUeANd Ulind ye 18 40} eILoUDS Lut Wo anus }eus @j80 9p ‘SO}SuILY ap B90 ‘zoESIB easeonpeN 9S880)0} JuOWIe}SEL IN|NON WeIBOIYBY (0) 'z Bey 1) Tai IRiNioVeSEpnl IS N|NOOIOCIS BUBU Sp ¥jiso! EolueIsow oljojord euuid uIP oso[e1 who eS ‘je1oads pow! uy nézeulung in injy ed EZeOUUISSep_ .woeISETR TTBIGS ‘pues wou je u|CeUEKONGeC eMOT UP ie] INTTIOTETEATS puly 0 “yaesosp jo un Wine e eulnip elLoUCd: jnuE|d Us eooue0ep ‘(| "gy eIesiT SMHS SSB! IS ,insun, ap UauLs9} no 30} SnpoUTS}S9 Jo} inpues us |S TOZSUUIMA TnI Te weeAOpe InjryuEyuezeidel je lindiy quns enseoy “(Zp ‘9 te1ed 1‘) ‘1 168u 119 ‘9} 1Beu | ‘St “ZL 3hEq) oNe2008} jmEIS UI Bayer In| Je HuEIUEzedes 25 IBA! (e "y } 4 ‘ne7) ,nsun, 18 Ba\UNU os AOU }se0e UIP seo ‘Joess} 18 aAYE| aqUL 1g Uy yoo ezeuung In} Imuejuezesdas y en 16 (2 *L, e1es)) 1089] in} eum UIp ysgipO A a1e9 lu! ajsad |S yogoo ea 9s asajezeuuing Unp iSejeay “(EL ‘OL ‘9 0} 165y |) .nezeuwing inj inyng, nes ,eaye| yoeny, j oe eesened +’) 91 2289 nye} in| UYoUY BA ‘aIo0IGo nes juoWED - giugjs auaBUN inSB Sp EEUSSTEY oeyp op WNaIMOUEIG SST “(y ‘GOL *sa) oepastysjay sorgignuy nes 0010014 "IBIBUTIT ap e20 -juns eu “s1) sns‘ep Yia6un injoe brid uno: jun siseoy (L"19 3185 IETUWIOP E889 - jStenesap Pou uldseunidl SSeS euecsiad-us aoe1z08p elsSWy ap eao MONTH sep ojesouss epunuep anu, Sjeltains eOuimuj es-uNp nJO;NIe Bie) Seod nu eo ewees ep 2n 181 BaNIUAUD ‘soySyiHY InjnJOUMMUEWN BaulUeA e} BURG “REZELILING ~ no _solilie Sp esle|s ep ginBuls-eoipy ose Tied BSEOIoUijndaU quanep ® BUBLIN eaiy go inde} uud aywisal as oe@ioau oUINp YBiOUa Jaiseoe esd) '§ nazeuung in| jnsey jnpiald e jnuio FEIT Ug ‘2\NZBA Win) jnuedgis 1§ jnso}gonpUGO ye 8p Bs eaunjsius e| ep yeyedeput ay gs #S injnwo mayns |§ jndny ed euneapioy euiuedzis Bund es injeoed Bo Joa B-U nazauLiig Bo nsjuad “ossuswio jnweau Bouul hes ejeGues und exedunoses en [3 ininjeoed ezneo up Wo 1S nazsuuing equl exdnuesiul giMIGB6] Baoan soe): BX S120 eISSiy OVS gise0y yeleAope wo 1S jeIEREpE NazoUWNG = Joyo} uN e1O}ep BA 9s MUON} JS=De 1S NezauUUNG no BIMIgBO| uy 1$2121 y BA JeondUL "eon=y oHenys-enow o-ePEBUATE ES 1 1Snau en BalUBUIO o pjesoue6 eoepl spuudsop as aaiueisa aq eyeinpues ednp yoaid Nes nasaiysy 8 , C= 01 | e2 umnezeu Care se naste din neamul lui David dintr-o Fecioara (Isaia 7, 14), in oragul Betleem (Miheia 5, 1). Aceste texte inspirate sunt rostite de oameni alesi ai lui Dumnezeu care au trait in pericade de timp diferite si au profetit despre _manifestarea | lahve ca singurul Dumnezeu adevarat gi stapan absolut al intregi omenit La baza mesianismulul biblic sta eredinta monoteista despre Dumnézeu $11ume, de aceea profefile mesianice au originalitatea i specificul for. Ca o trasatura comund a lor este manifestarea voil divine pentru ajutorul gi felosul poporulul Israel si ca stapanitor al Intregii lumi, Prin glasul profetiior (Amos 8, 9; Sof. 1, 12: lol 4, 15), Dumnezeu anunfa venirea “Zia! fui lahve" (Yom Jahve) céndELisi_ manifesta pilfi Serine xtraordinare prezénta Sa pentru a ni “dusmanil Séi- Tn ziva aceasta vor fi pedepsite neamurile idolatre si pe aceia dintre israsiifi care &-2U abatut de la oalee poruncilor divine. ‘Atunci se va face dreapta judecata pentru a inlatura raul sia mai Pe cel ce s-au dovedit credinciogi tui lahve, Care ji va pastori ci demnitate pentru a nu nial tortUratl We cai rai (lez. 34, 10). Sosirea acestei zile marcheaz’ momentul manifestarii strélucirii $i puterii ine cand lahve va fi_recunoscut de toti drept stépanul tuturor camenilor inclusiv al celor ce s-au inchinat idolilor gi care se vor supune Lui (Isaia 44, 14-16), Intrucat imparatia Lui ‘stapanire lumeasca (Dan. 2, 44). In special profetiidinainie de exilul babilonean prevestesc c& aceasta teofanie va fi insotité de Popoarele Indreptandu-se spre adevarata cinstire a iui Dumnezeu a Cérui Lege va iesi din Sion si cuvantul Sau din lerusalim (Isaia 2, 3) Cuvantarile lor sunt dominate de amenintari gi pedepse impotriva dusm: lahve @ Carui manifestare va duce la disparitia idolatriei. Cei ce Il urdsc vor fi nimicitl(Isaia 41, 11; Zah. 14, 18), Pe langa manifestarea lui Dumnezeu in mijlocul tuturor Popoareior, profetile mesianice se refera gi la persoana lui Mesia sare va instaura impétalia lui Dumnezeu. Referirile aghiografilor sunt ‘elurite $i privesc persoana lui Mesia, déscendenta lui, timpul venir 28 4 | ~ paMaNTIUL ET poarts numele de Silo-impaciuitor, ceea ce pune in sale in mijlocul poporului Israel gi activitatea Sa. Lasdnd la 0 parte textele mesianice generale despre nasterea Mantuitorulul dintr-o urmaga a Evei (Fac. 3, 15) si descendenta Sa semita (Fac. 9, 25- 27) din neamul lui Avraam (Fac. 12, 1-2; 18, 18)(bersoana se vede c&(El va fi din semi toate neaniurile, impairai zandu-se pana eyidenfa misiunea sa in lume si specificul imparatiei Sale in care va fi 0 atmosfera de pace si prosperitate materiala. Regale David prezinté pe Mesia ca Fiual iui Dumnezeu (Ps. 2, 7), imparat si preot dupa randuiala lui Melchisedec (Ps. 1094), agezat de Dumnezeu a prata ca tal) ca stapan In Sion si peste toata lumea. Profetul Osea J sfaigitul timpurilor apare un impart e’care israelitiril vor cauta gi se Vor apropia de El cu Infricogare, Gu toate c El este bun (Osea 3, 5). Acest profet ca $i Amos, arata raportul directal i David. In acest sens, Amos serefera ia restabilirea cortului lui David de catre Dumnezeu (Amos 9, 11). Mal tarziu, profetii vorbesc si despre rolUIFeIIgiOs moral al lul Mesia, pe car¢’profetul leremialil, numasie ‘lahve este dreptatea noastra flahve tidhgenu ler. 23, 6) ~ sau ‘Odrasla cea dreapta” (temach taddiq ler. 23; 6) ridicata regelui s@ incheie un nou legaimant (berith chadagah ler. 31, 31) cuintreaga, omenige. in imparatia intemeiata de El, lerusalimul se va chema lahve" (Kiss e lahve ler. 3, 17), Despre petsoana, activitatea si imparatia [ui Mesia, cel mai mult gi intr-un mod deosebit a vorbit)bisfetul isaiahumit din acest / pe buna dreptate, si "Evanghelistul’ Veshiului-Testament. in Mesia este prezentatin contextul evenimenteloristorice. din vremea sa, cand regatul luda, condus de regele Ahaz era the ameninfat de razi ro-efraimit, drept salvatorul celor atacati de dusmani, Acest izbavitor este trimis de Dumnezeu si El se va naste din A (haolmah Isala 7, 14), El va fi numit “Immanuel” “(Oumnezeu este cu noi) sau*Fiu daruit de Dumnezeu" (isaia 9. 6) si 29te “aie Tid BSSVA 0] el}daouce edng “eis}sa0e je [EUOTET-SIBOTOTETSS * STARS eyseeoe ud puyuygns “gjesTenluM-goseAUITT SeIeTLT ~OSZSSUS UTES TSIEN EISSW\ go unidsID eygue eu en as nu iS | In] edereduy ezeSe gs eo 190 UIp puluan Buewn-ouMnlp-eltilj OED siede eSaWV MT EUEOSIOD Ooode pS} Joyseoe jnysds | SESTSATN Jaleredear jesoysreweyuy Uh eo 1S piaeq in] ese ulp uepuessap 30) S/S} | Fitba eoluson ele wuaysous pugo ‘iode Sp ejeoapnl e] 1S piojou as ojes * “(Li-ve'6 veg) injnujesnue] eaxiprze1 adaouy JOA puge *guEIUO|Iqeq eIgo! UIP 4o19PN| BaseoreoWU! e].ap Jue sp lugUigdes ap QZ Joj99 eal90H, dnp euuin BA 2x29. ‘eisai in 7] nazouuing ep eiluldepuy sojsreods: ii aidsep ajSeqion jajod 1Sejaoy “(p} ‘2 “ued eleued { NSE Bjesioalun eyeoopnt i 1S eneys aySouinu ft e129 od eT | oquson ‘e's \ / [STUB MFSTOIYS esayos as yoosp pow uy you Ze} “yezy oe Pou ~, SP USBBAT en 18 (C1 “LL “Uez) HuIbIe op pg ed ynpUBA 4 eA ja}01q u) aySaujequl 98 wino wée ‘eIsayy e| BOOP upeyel Se} Ss hu He STeN ‘]0UIg spun Bs-oseo ut gjenyulds axasedwss 0 quewed ad eimejsui evSTTieT Balaind Gis Sp eailUsuIO wags © ap [POUn|sN STE BIBS 20 18}9 apan as ie oq tN eaulezoULUNP LI PIT SIT TOIT MUBGEIs oy Bs HeIdeupuy eA HET TYNOCS (1Z °s, Jolwjese BaUeD Uy 1S ejewudxe DIET STO 1S Bissnis 6120 ersayy ‘eadsap Beep} ‘nezouumi(] Tid Lo ed eogdwy BA eg Bijiel UUd ‘ayeow e| BuUepUcd (§ Cooled JOA jj @1e9 JolUAUjOd Joje9 ex{!z0do BjeO} NO oe £48 1B Gh “ES-EL "Ze BL “By “HL ‘Zb) (@nue page) injnuLiOG nis, e\eunu |-21e9 od eisaqfaidsap oapl enou o ezeasiieuy <— imejod “(69-0y -deo) wiesy 0B enop e vaLled U 'IS8WV ad euofjueU Jeu e Biel ‘nezoULUNG In} e are eieveduy ewuizeid ay-Op ajejoudeo ul nes ealeysayUeU Biatward Jon 29 ojaydn| euosop ge 15 LE ej@joydeo Uy (Ge-Le ‘g¢ 9820)) solUeIseur JojNdwy eoUEA gjeuojeu 9 uejd ‘Ro Blayouy en 18 (bz ‘pe “08ze)) [9 ojsed ([seU) Julia, UN ED Y eA (62 ‘ve -98201) oP lub eone exerequoysecrnBuls UT Sp TET in| oly EBISINPTOS e| w19j01 9s pugo founIe GEIIEZS) § a}Saqion BIS9WN In| BoIpinep Biuopusosap eidsep ‘BWI Ifejad anuig Z'9b'}L°Sd) INT _PAe|S 9p adoor 4 BA a1eo ‘jueumed Se BASISTSONBE BATS Toeies od IFIIWTEATeoed 'aye;d01p 008) Ga axeo oftleIsou InjSbOy ole oyqasoap 20 e| Evojai as mies“ nr MMiserse "STE do) seWYyo PUEZBSIE SP Olibuo iSeaece aiseisenod e 11 “(01-9 '6 eles|) 13 ep earawey 1S }2}S80UNd jnjuids eUIWOp eA eoe108p ‘as|o00NGU 0 {plu y few ea nu yeouy "eouun} Z3e0} epuLdno en axeo ejesenape toed eoveineySul Ud eULYe eA 9s a1e0 ereUIPIOEAXe gUEOSIEd iota see uy Zp "yy e paus 1ating 1S jojunsou Siar jnUAP "neZeULN Thy ny =yAg” IPO 40 88 [3 8}58d 15 jase} inj eudiny up i$! en 13 “(9 ‘6 e1eS)) aje}doyp uud 1S Bjeoapn{ UU eosearE}Uy 8s e9 pineq inj jnuos} od Geedui Bn 15 18 JeyOY Buel Y eA veoed STES eh Bo INWAATE Sue S oEe BL “oyueIN HSzaULliNG un eo eyese eA osnimie supranaturali costa nu trebule sa sufere, biruind orice Opreligi din.calea Sa, Dupa literatura apocrifa si scrierle rabinice, profetille mes € nu sunt legate de aspectul spiritual al imparatiei mesianice, de aceea, ele rman la o infelegere pur material, vazuta @ acesteia, persoana lui Mesia nedepasind cadrul umanului. in aceasta situatie, este vorba mai mult de o eshatologie nationala si de un Mesia care se manifesta numai ca om, fara interventia sau Participarea lui Dumnezeu. Cercetand cu atentie cuprinsul profetilor mesianice, observam Ca o noua trasatura comund a lor este acsea de desavar: imparatiei Mesianice. In scri asteptarea unei ordini noi morale superioare gi reprezint’ scopul Suprem al dezvoltarii ei, Venirea ei se intrezdreste chiar din \_ Protoevanghelie, unde se anunté biruinta asupra raului cauzat de 7 va i ShnG oe ) diavol. Desavarsirea moraif va fi obtinuta prin judecaia dreapta prin care va fi purificat at&t poporul lui israel, ct si celelalte neami Chiar $i profefii anteexilici sul numai un rest se va mantui, Intrucat Dumnezeu, Sfantul lui Israel (sala 12, 6) se va indura si.ivaierta pacatele (Isaia 1, 18, 27; leremia 31, 3), Prin harul Sau pe care il va revarsa peste toata omenirea (oll) Dumnezeu 0 va purifica de farddelegile sale si ea va cduta inele ca sa fie vie (Amos 5, 14). In timpurile mesianice, oamenii de la micla mare, vor ajunge la cunoasterea desdvarsita a lui Dumnezeu (ler. 31, 34), Observarea Legil divine duce la starea de sfintenie, de aceea profeti, inainte de exil, subliiaza cu rigurozitate urmarea ei, Indemn care se inidineste gi la profetii postexilului, ca o conditie necesard th pastrarea bunelor raporturi cu Dumnezeu, Din extele mesianice rezulta si starea unei vieliplind de fericire ire morala_ ile profetice, ea marcheaza lui Dumnezeu, De aceea, pe langa sfintenie se face évidenta gi viata fericita de care se vor bucura t. ei care vor trai in pace si bunavoire cu Dumnezeu si cu semenii lor (Isaia 2, 2-4; 9, 6; lezec, 34, 25), in impardtia_mesianicd, camer Vor dobandi iertarea pacatelor si nimeni nu se va mai plange din viafé mai indelungata cauza bolilor, Gi se va buoura de s&natate si Jara sfanta devenind un par 27). Momentul acesta specific viel fer (isaia 30, 23-26; 51, 3; lezec. 34, este exprimat de profetul ia 65, 17; 66, 22) O alt caracteristica general a profetilor mesianice este aceea.de-a acorda prioritate in mantuire poporului Israel. Acest privilegiu sta in stransa legatura cu promisiunile facute de Dumnezeu u Inchelerea legamantulul pe muntele Sinai, Un ire este nasterea lui Mesia din coloriaite neamuri si acest lucru se desprinde din binecuvantarile divine Facute pattiarhilor, idee care va fi preluata de profeti, cand afirma ca si neamurile vor veni la lerusalim ca s& cunoasea cuvantul lui Dumnezeu (Isaia 2, 2-4; 11, 10; Mih, 4, 2-4). in mod simbolic, profetul Isaia prevesteste despre pregatirea ospatului bogat pe muntele cel sfantla care vor participa toate popoarele ({saia 25, 6). Toate aceste mentiuni profetice pun in lumina aspectul universal al méntuiti, care nu este in contradictie cu unele proorocii privind sistrugerea vigimasilor, in vederea asigur&rii pci mesianice (lez. 26-33). In aceste profetii se observa caracterul vazut al imparaiiei mesianice la care vor adera toate popoarele (Fac. 27, 29; isaia 11, 12; Min, 4, 2-4), Particularismul ingust gi national al unui numar restrans de profetiinu anuleaza ideea méntuiti universale, deoarece toate popoarele vor sluji gi se vor inchina Wui umnezeu Care nu Tugineaza pe cei ce-§i pun nadejdea in El (isaia 49, 23). Profetul Isaia profeteste despre straini ca vor veni gi vor paste turmele lor, cultivand tarinile gi vile lor ( fi Intemelerea Imparat prin C6lwinstaurarea uni viefi fericite pe pamant care este mult agteptata de Din acesta cauza, profeti prezinta instituirea ei cat mai apropiata de vremea lor. Astfel profetii Amos si Osea vad inaugurarea ei imediat dupa pedepsirea ful Israel, iar Isaia dupa salvarea poporului de pericolul razbolului siro-efraimit (Isaia 7, 16) 33se "eozoe aq TUaLO [niyoeA UIP JoJe1e0dod B guEjoid BseoIBIIO: EANyeIOW Ep JOU BeULUCD BIS NU BS eZEIOd} “eng IS Wepy Op ‘@IUIEU! Jea10 jeIpuowid Wo, jnsiz-eSe pulAud sol|qiq exer wiseB Bs Juan eA 29 JONNUBY UN-AU TEULOYSUeNH e | EoreIgS E[Bojoeys9 BRD SE ESSA IM] MOROVONE Sse TeIPIOMIUET [MUL Jo NUedf “TES” _IESpAUBUAzAMGALUT ep EENPUCO TEA aed |S own) ur AezauUING > aplunuraxtsp waniedsasep no einjebs) ul Bard o(S6 Injnuislueiseus x. In] sHeseduy eelalsiayulaidsop esp! pwuozeud ayse ere UrTEUIS | eau 6" feunye le je1ads soajoid eo 18 quin| ye ynjosqe uBde3s eo enye| Inj e JOYA UY eaveyseyUEW pUINLd olBojoveyse elldeouco aleySeu yen} y Je ‘onpseyy naz ad neaiewesid y4eq wno eSe ‘aaye| Inj IUEZKuONUL Enjz UIp ‘aoe enou edng ereeds [2 o-nuud nenuzgid yaine a1e9 ut juis|ue|seUu eau/Gu0 JeInNga ne nSjeuolfed 20 eallUeWO einfe & naUSd NezeUWING Inj elUANIe}Ut 19 “yUa|uoGe -01/88 neepelo wind ‘JeIpuoW ws\j9B}e0 UN aiepan ul ove NU 100) ey0ay, ye:0u! aisaoy "nana Injruodod euo}s! e| yeoyde ne-2} aseo |ejoud ap ayeynuurudus ysop fe a180 1S BIUOIGeR U! e1US\SIXe auB[UOTIqeC-oulse aja0 Bp SUYDAA eo oySedep juns yueWe}se) INIYOeA UIP so1Go|oeYyse eolUEISeU ‘2190! Bo gnulfsns ne 1S 1uouO in1yoen UIp eoiBojoause IunyEU! sie | yejade ne enseoy ‘d)\q/q InjnWsiUEIsew e aulAIp JWuIBYO BaseySeounsas 0108) WSU! “uewie sal jnI4DeA, J24 JoMINyASUI 1S JoNap] BeWUIYOeA oidsap TSSHETISM in| sjszejod) jeungUY Me PUES LIELUIP SolGo}oayTE wIMeISSISD “eaaoe ednp nes xe uy nu 18 mewjeBe1 eoode uy yeoep o}Seu eajnd es nu jeep! aGa: un aidsep ve B29! €9 injde} esapan yale nu 1 ‘go}UJsew eouoUey aidsep Baap) Jeinjuoo es 20 @jSajoo0s as eyep giseece ednp ease ap "IHN Jeg InUE ep ejuleuIp sojue|seul ojifejo1d eoquayne ydeup Biepisuco nu ‘aisiuatinjone M008 jnuoyZonpuEg ypeIUOD UI jJUeA Ne Jaina a1eo-no J0y81ed ejajuipa‘9 wip ayenjordquns yuowseyse) jniyo9n Up: js802 PUIWN} UL 18 o1BIJOYIsd erepan ap yound Up 3d unoqsouoid ap BuO} anne ne whajoid ajsooe qndeouy e7 “eojuelsaw jap! ajaun ezeunjuco es es daouy IS jaess| in} © /61}91 gyonzep as e1o120 BoUtEIA Ul IHajoud puly oN InjnUus!a}oUOW 1ovea10 ‘sorjUey EST Tans GRTeUog upeainerseur slap eo eUye 189 '2}s1UoIInjox9 !au09) mue|Uezaidos ‘uasneYanA EZeAMIIS 36 10] eaqUnY Ul “gJeIN}eU [20 ad eoydxe aJe0d 8s In| BaUIBUO 18 eIUEdO! Jet B}ep op 3}89 jnuIsiUBISeW go uljsns ASyeUOIfEN [Bojoa) juiud Basapgo no eimebo| us Bis Jo] jryndeour 1S EEinjEUBLANS wifefara! UT MIOAZ ne i SoHUBISOUS|O}Oid oreo) “guysaro eiypey ul eiensed InMUsUBIsoUN- B RUINP BouIBuo e}e\SU00 o}eod as sns Lew ap 9/89 UIg : ‘anque|sew ipode je yeidoide Imjuoz}o W! und yew nes yn Yew aiede eiseyy |S fuazeid Jojjuetuénp eidnse euojom no ueid iSejooe oil eshd aso BoiusisoU ReuMUBUI ‘oHUIAND aIIE ND “(L ‘09 ‘L ‘OP BleS|) eISOWy eNBO Op osaSoulgy}s Injmyeoed elqo1 qns ap luluaO eele.aqle no ueYNUIS Biesi}eu! e189 gueuo|qed e1q0s up nena injruodod ea/eose0}U, ‘niduexe eq 40] nduy UID sonyiod soj=juatuyUana easepaoons no unje69} UI pea o eotueIseui eljereduy eassjowa|uy easde ap ‘opojold injnuaB eoyioeds gajoedsied op jesdy e669} ul ezeeipeout os J01d “SolueIseUL jeljesedw Wadedul inmuALGW Jo|Le|orgeG ~ou1S@ BzneD-UIp joBIS} ised eINJRGe sil90;UDL a1e9: S|) Ht BEG Inue U snag 9}9621 op yep o1e1oqie op imiasoap no Blep 0 adeouy aieo gojue|souu eoode ezesuun ea gang (Z'L Yos!1 "2 Ho} '¢} alpny) res ie Hlewayo {50 ad yluys © 16 Jedso yng8 e nuuog 1$ edeaide sss jnmUUiOg” "EH, BO Breve UY “(ZL ‘Gz etes}) so]ueuIse eareGuey ednp nespropunerea lui Sellin, nu are nici un fundament biblic or curios faptul c& el admite existenta uneicadifipresinaltice despre Mesia si respinge relatarile iui Moise ou privire-laideea.mesianicA In “Impul patriarhilor. P&rerea lui Sellin a fost acceptata si de teologul romano-catolic L. Darr, cu deosebirea ca acesta sustine originea_mesi izvor iahvitistic S-ar finascut ideet ae nt Dumnezeu pe pimadnt. Gas conducé~ opoaréle giuitérior va fi pusd in legaturé cu neamul lui David, Acest “Teologapustan are o atitudine inconsecvent§, deoarece accept actul revelaliei supranaturale numai pentru izvorul iahvistic, nu si pentru mesianismul bibl. Toate incercatrile teologilor rationalisti de a explica originea mesianismuiui biblic ca un fenomen natural, fara a tine seama de revelatia supranaturala, sunt numai opinii nefundamentate pe o ‘exegezii clara gin concordanta cu adevarulistoric al Sfintel Scriptur Acestia nu apeleaza la lucrarile exegetice ale Sfintilor Parinti sau ale teologilor pana la aparitiaraffonalismului critic negativ pentru @ constata cd tofi sustin originea divina a ideli mesianice. ~~ Mesianismul Vechiului Testament-apare ca cea mai fideld _smarturie a pastraril monoteismului i “ creatie a geniululisraelitinspirat si c&lZuzit de revelatia ‘supranaturala. Aceasta idee mesianicd a fost descoperita de Dumnezeu in timp si ea se Incadreaza in istoria mantuirl pregatita in Vechiul Testament si ree in Noul Testament de Mantuitorul Hristos, promis ca izbavitor al omenirii Inca de la céderea protoparintilor nostri in pacat. Ca siistoria mantuir, idea mesianica cunoaste etape de dezvoltare. Prima etapa incepe cu protoevanghelia si duréaza pana Ia profetii soriitori.Cea de a doua etapa se intinde in timpul profetilor gi pana in anul 587 i.Hr. dupa care urmeaza cea de a treia faza. In cele 3 ‘tape, insiruirea istorica a profetiior mesianice ne prezinté decat intr-o masura restransa o dezvoltare progresivd in sensul c& profetti hu aduc elemente noi care sa duc’ la o noua idee mesianic’, ci aman pe aceeagilinie traditional’. Aceasta idee mesianicé cunoaste 36 o varietate de forme ce se incadreaza in timp si pastrand.radacir in istoria credinta monoteista a lui Israel. ‘L- inprima etapa, Durnnezeu descoperé camenilor promisiunea___ dé afi ajutati de un urinas al femeii, pentru a biruiputerea celui-rau.. Aceasta promisiune le da speranfe intr-o biruinta si mai tarziu Noe prezice c Dumnezeu va intra intr-un raport deosebit cu cei semintia Sem (Fac. 9, 25-27), prezicere care se realizeaza prin alegerea patriarhului Avraam tn neamul crula se vor binecuvanta_ toate neamurile (Fac. 12, 3). Inspirat de Dumnezeu patriarhul lacob 7 profeleste venitea unui principe din neamul lui luda care va domni peste cele 12 semintilale Jui Israel si.peste toate-neami 719, 10). Mai tarziu Moise prooroceste despre un mare profet (Deut. 18, 15, 18), fra a prezice instaurarea unei noi imparatii mesianice. Autorul Pentateuhului.arat doar ca fe itoare a conational imaide ascuitarea Dumnezeu descopera ca i va domnl in veci (1! Regi 7, 12-16)-[Psalmistul David} proorocesie instaurarea _unul_r lanic care, cu ajutorul [ui Damnezeu, va invinge pe dusmani si conduce toate neamutile Ps. 2, 7-9; 109, 1-7). 7 Nepastrarea unitatii de credint a dus la Incalcarea indatoririlor poporului de a sluji Legea si aceasta situatie se rasfrange prin dezbinarea regatului in doua. Poporul asteapta acum 0 noua intervangie a lui Dumnezeu, uitand de indemnut lui Moise de a asculta sia Implini Legea, pentru a fi binecuvantat de Dumnezeu si a fi vrednic de noi descoperiri privind persoana si activitatea lui Mesia. ind de obligatia de a pastra legamantul si a implini Legea, poporul este chemat catre acestea de profefi. Ca oameni alesi de Dumnezeu, profetii pana in anul 587 7.Hr. mustré vehement poporul pI ~ “regele mesiar 37ee ‘jajuuioyns eunyelul en yonsUut “odod ep yqni y eA aie Ber InN eauuan audsop J8/0 inun ea12orze1d pueUIlUOD inwHIN Je} “(\UaLIse) ‘sieodod oie ep Bjezneo eopeiiuie}eo e19pen U! pugne esilon |e fed enop ayjejoje0 najuad |S jqelen aise muon) ejeoy eq “eles wel ejuepuadapul 16 eovejjonzap pueinBise ‘uojepenu| JojUlesis eexeBuN|e ud sndwi e-s senepe-nut ‘8 1S (0/61-0002) | TeyWauaUy INUoEIey ‘9180 40163 ul giedsoid eze3s gnou o eonpe en ates jeep) Abas nsOYIA, pedsoud pjein 18 ejeyeqH ep 1Seue! eunang en as yruodod 1S aoeyE1 2h 98 exe} ‘eun | ued esul ‘aone|se Jojezeodod jayzeaul gqojep inindi63 eidnse ejes6 unwiein aySe\senaid ydajoluy injoad sino pugg “ees We} moma aidsep ,aseouny ajumno, azesoipe HRs NyeyJeJEN InMoeld e120 are9 nyaug ajaBal e| e1eJo) as smuided eajop jy “e821 nun ajeseupe ejunuusapuy ynus tew azopon UL exe [9 19 ‘OYNUeW| NUN ealejuNUe gyNzZ~aI nu Nes ynsUUdND UG injnoded waujoue) eonpe Bs i$ esuipo goseayqeysoi Bs 1UAN BA aBal Un go 18 30)63 ejsad aleqe en as aieo jeiaueb wsjoeye0 un swe0d 9 Ul euosep send} imdzjeluy ‘snaded nud uj 3} |] “088 UIP Insruyded 16 spr IIA 988 Lip nsruded "ayy1 ggez Inue UIP puBTeP peiBujus7 UIP g/L} Insnuded “41 OZ) Inu LIP puBYep Uap! e| 8p pve su nsniided :ouajd)Ge axa) enayeo od ezeazeq 09 BaIscoy “eojue|sour ayjajoid no euguiase 1e-s a1eo aualdiBe ajoozeid UL Y Je in]nUsiUEIseU! eaU|GYO ‘n&euoH2: NBojOD) BdNg poseaiugwied ele nqued gyioue) ale}s lun ejuereds e| ezeayiuy 3s ase ajejUaUO 1u99N 918 9100 18 umiduog laluys oje}xe) axnUy aijeseduioo 0 pugoR,|“elSeyl ezI1BOu eNO a1e0 od 18 oseSoweNs INJBoRM qns ap injrwo e aNN|UPLL ee 9p keep! Eluasqe 9}s9 a4e9 Ul ajuipaio op ousiinu o e} sunfe nes plerpiownd ejejanes up e|usosiuwior essed ne-s 9129 e| eieodod sieuoleo & gleunjeu esd 16 gig INjnUUS|UEISCW e eUINP BaLIBL ‘au ellgesoap og} nu NéeUOHe! s0)/G0}0=} eyjuniiosiqo ‘gunje6a] 0 joJu ynae B-u jaeis| modod eseo no ‘{UeWOrnEs 66 - sseodod oye 2 1S BISIXS SOIUEISEIL [opi go e9) tisns je ‘eeuauiase @ JOP POIDUIEA BIBpISUCO jeuojjes go injdey a10pen UI Wone goeP Ws!sued UIP ye]nuINiduN, 380} 8 Nes LN}eBo| ynAe Ne IjiJeeIs} e1e9 No Joja1eodod e}upaio ap yeluanyu 1 se JuoWESe} IN DsoUleIUT"es jes yueuues soereoap glesnjeU fo ‘e[esMjeueidns SUIBLUO op eyse nu oli TMUNSTUE|SAW eo Ul}sns enSseoe ynoay} {njo09s uip pugdeouy “ejeimyeueidns ajeo od jexispd e-s aie |S euinp Sulfu0 0 212 quowe}Sa] MynIYosA jnuusiUesaUL go BRepe JeULNU Ne nSyeuor}e: YB0j09y ‘uepooeid ynjoydeo Uy yeyBIe B-s LUNo BSY ‘gy9U95 8 giedso1d plein 2p ifipuoo eunBise |S-P ap 1 ayeow &| 9p In| ve1enles exjozes B op aozoffu! aa} pURINeD ‘InjNLO. ounifes 'gjesnjeu 9je0 ad jeunu yeyonzap e-s |§ uySou Jo_juuedo}OId Sewn ej SIWISUeR eS aleo BleIpLOULd efjelanai UIp jahUedsiuua! Jensed ne-s punspui 20 uy eiSeouno e nujued yewiNU @/BojoU)we} !Seae0e pulsojo.s "g/s!e}oUUI ejulparo Bzeq e| axe |S ajeinjeuesdns teifeione: wejeo ed yexised e-s a1eo yuauieysel jniyoaA UIp B80 No goUep! 2}89 NU IUEUO INI4DeA Up ejaseodod e| polUEIseUN Baap! utmud (oydeo ySe0e uy Zo mjdey TEINS ainqan ndaouy e| 9g ‘e1e;UeL0 aivodod oye] golue|sous sap] (q Sip sé) SuouS) ap SMO Ss Es TMSeISL es HAL elUSAOjUL IS STUMSMISid jo ‘oyensnuraeja td Sd und Jew nu MIBFOT Go ymdey oso oyloads ose 30 woad “ cope ‘ntisibelseilfereorupuiase SyjdeoU0o TBSAe NuCUON 18 1o=I5 lu) 210 ‘esdespae IS Blerdser ‘ner i6-euiq~per-1S rey ‘aaumwiSU ~Urejopars TESKe ueuios |S jjoaud alsnjouy ‘iojaseodod eayeyuoleus ‘Sie\YORUE Uy Bo INJeAepE EULLOD JoY6\}O: e B\eLEdWOD eUO}S| wsiepni up 1xa}sod epeoued aljesyu o 29 euunu 1S 6/218) jew yn ep OB) “ee i a _ ®] Je0p guesied ejuenyu pugonpas ‘ye edn |S ajuleuy soluelsow Jowyjajoud eaujSuo {8 eapejIoqUE!Ne asounoa eosoe sp ‘puesied 19 e1Gojo}eyso enuap e j1q\sodu nJOn} UN 9 BIapISUOO 280d Sonajoid oeuds e| qesoapy) "juowe)se) 429 UL ouBSIed eoIBojoVEYse Jo}!ap} Je jnwNsdus| -es 1S1ad ap gjensed 'BjeIpJOLUH efe|SASi eo ynowy e oUAIp atjeudsu| esdr ‘ajemjeuesdns yatjeyena! iruoynfe no 1 jeunjeu aje9 ad yewnu |Sied e| eased e-s preipiowd e¥ejana: wip ysiqjouow pu ud ajeodxe 4 jod ueugwase o\saoy jelly Uj Balugan oljeiediu o nb wflpoi0)$ wnoaud ‘euspuaosuen \deouo Sp Leugwiese ejeun BSNS ROP 99 au ‘Bojs09e a}e0} NO “oyaIGIMUIs;2}OUOU! 9p [EoIpEL siSoqasoap 0 a1eo nuisienp gzeq Bare SIECTIG|UOSA BIBION “20} ulid rowuu en W 1S UeLULY od AMULE~ SBUAUI eA yuruIny ineZ “EanIUap eaMUW Bp IWdaup [eo ep uMIEIE unong Jon 98 18 90) wud jieoujind y son veo oqgoed Joj90 eyeoap 90] B8Ae BA WuNoY ‘eIuN}BaIO aYeo}UNWOU 202} BA 1S Injnes eidnse AMLUYOP BIN eA e1eo qUelipoeg nove ye UN SILLA y eAIUE Op OO0E le edn ‘injngs exdnse ejuiny, sjaulq pueo tue ep gage ep euiny UL ‘19 enou 0 edeoutyejoud ysane no 1S aBuIAU; || 180 od nfurey-o1Suy IN] Batoduy (4441 | yuu) naseou07 ed siuiyj e epzeW-einuy ‘yUIWUN| Inez eeeoe oq ‘jeoU! |$ oy imines jnsoyne ‘WeUIEND | e Inidiound eySanujoduy as | ny “awn Ulp yuIpio jnsoyne 18 wunoeid Iniuewed e 1S injrsao sojear9 ajs018 ojsco}UED eluinoo}, yuunU ‘399 Ut @189n99) [3 “WedLeU! se}08 osIp UN od jezaée ose100 joIeduI, "9 ieiUezeud 18 jsia}ouoW sdeoide jndoouoo ‘epzelN-elnyy op yeuezeide: aso gjeuig “(uewYy) NAUIeW-o1Buy op eenpuod nines © Teilzedwrs (pznuug) epzey-eunyy ap equedeys Mearg-eriereda ‘uiui €ydnj eidsep elenlT 10 e\SBAy/uL esuLsdno gUEInseoIOZ euujoop e| ezeajede enSeoy ‘eaiseod ap iqasoap 4e-s ojorre Je) ‘soluersews SyejoidlAs siunud ejoun uyeugWese Tes eUESIOd aifjas eSUD0A UIp eoiBojojeyse yeuoljes 16008} nun nuacreada teologii rationalisti care o legau de idelle eshatologice ale * altor popoare din antichitate, Mesianismul biblic repr ig ate popoarele, Aceasta imparaitic ligeaza intregul Ufiivers. In ea se practi interior in centful céruja se afia Stanta Euharistie (Mal. 1, 11) si prin el se realizeaza adevarata sfinjénie - prelichipuita de jertfele sangeroase ale Vechiului-Testament. a Aga cum s-a fag&duit patriarhului Avraam, noua religie s-a f€cut cunoscuta ome: \cirea lui Israel din care se naste Mantuitorul Hristos. El a venit in lume ca s& desavarseascd Legea Vechiuiui Testament (Nat §, 17), numita de Sfantul Apostol Pavel ~ 'bedagog" spre Hristos (Gal, 3, 24). El a fost Dumnezeu giom si Propovaduirea adevarului a cdstigat pe multi oameni |u| dumnezeiasca. $i-a dat viata de bund vote pentru pacalele i ca sé 0 impacecu Dumnezeu gi sa fie viednicd de imp¥ratia ‘intemeiaia dé ET prin moartea gi invierea Sa. El a tncheiat un nou legamant, prin care s-a realizat mantuirea tuturor. Pilat: “Imparéitia mea nu este / Condaiiinaréa Sa la moarte gi lumee aceasta" (loan 18, 36). i ina care a fost Scris& deasupra capului Sau "Acesta este llsus, regele iudeilgy" (Matei 27, 37), arata c& Mantuiterar Hiistos @ fost asteptat de farisei si cartur ioral Fi drept un ) _condugstorvazut sieliberator national Care sa intemeiaze 6 tmipiratie— pamanteasca. Cei ce nu L-au cunoscut n-au dat importanta caracterului spiritual al imparaitiei mesianice sl au acordat prioritate Infelesului material si national al acestora, exprimat de prof scrierile lor. Acest lucru se datoreaza faptului cA descoperirle privind epoca mesianicd au fost imbrdcate uneori, potrivit mentalitat si condifilor istorice ale poporului evreu: Chiar ucenicii Mantuitorului Hristos sunt pértasi la aceste mentalitati despre intemeierea unei 44 importante (Marcu 9, 30; 10, 37), Pildele despre imparéitia cerurilor rostite de Mantuitor Hristos au drept mobil iniierea Sfintlor Apostol in tainele acesteia, care in Vechiul Testament este prefigurata de regatul unit israeli, tocmai pentru a fi subliniaté realitatea intemeieriiei in aceasta lume. in Jofa Sfintelor Patimi, Mantuitorul Hristos da pilda Sfinflor Apostoll cum s& se comporte Thtre-el in Imparstia pe care El o va Intemeia (loan 13, 13-16). Dar Sfintii Apostoli si dupa Sfanta Jnviere.cred.ca_—. (08 va instaua 0 imparaifie lumeasc’-strélucitoare.. fe de Indllarea Sa la cer, el il intreaba: “Doamne, In acest timp, vel ageza Tu, ia loc, impartial Israel?" (Fapt. Apost. 1, 6). Imperfectiunea Legii vechi se poate urmairi gin cazul profefilor mesianice despre imparatia lui Hristos pe care profetllointeleg cao. realitate paimanteaso& sicu un colorit national, acordand o mai mica “importanté caracterului siu spirtualprivind méntuirea sufletelor, acea jerare din pacat,)prefigurata de lesirea din robia egipteana. Din calza legilipsei de perspectiva, ei aseaz’ pe acelasi plan ellberarea national cu cea pe care ova re: tos. In literatura apocrifé, epoca mesianica este un stadiu'intermediar intre viata de aici gi cea din ceruri. ——~" Promis mesianice sunt anuntate prin oameni inspirati de SfaNtUTDUh cérora lise respecia liberatea dé Gandire gi injelogere. Faptulcd aceeti aghiografl vorbese de venirea [ul Mésiarra~un— erator mai mult national, care va pedepai pe dusmani, confirma conditilor istorice in care trdiau, precum gi preocupéirile lor pentru respectarea Legii mozaice ca garantie a pastrari Legamantului dintre Israel si lahve, care le-a promis belgug in tara Jor. Ei au credinta ferma in ajutorul divin care se realize: jurarea.unei.vieti pasnice si prospere de care are nevoi ‘omenirea. In cadrul profetilor mesianice din Vechiul Testament se observa adaptarea revelatiei divine la modul de intelegere israelit 45uv anzen jrua}oesed efySau Big) ‘eolvelsalu JoMy}ayoud jnpuoy osainjeoye ‘129 ejemulds ajaquauseye yajduico Eyonzap IS eleid guNSaiD eIBay ISU ejyiejosd UW) syySenaid Jojunung ea1eojens§ uydap jnsues pzeamusooe as i$ giadoosep as uewe}sal {NON Ul “a:eOWYA 320 nqued undy eo nes ajemurds ajaa nnuad Sjjanul eo yewnu yes ne aje 18 eImsaoe efe a1epunoas ajajuewija oseImysuoo 1odod snus inun e}euRsep sjeusyew oynung ‘Ws|uEFSOU Us ‘eNeWIN Ue} poseale0 eljziedw lweiSou yod feus nu 18 ajemids tWiols9) peo pze9}snBU) ala soaleoep ‘Sle enape INIDuay ease UY aja e| gaseaido 9S nu gs aingan a1e9 uaLLed j}o} 9sS0j04 a] eajsaoe ag “ejeMIdS J0j30 BaieGyseo nsjuad WO ap ay/sojo} yuns aeoje09n ) PAUAG Iago ae eoseaiuewed SpE ep yebs aise 1 © jnandeouy ‘ajuano aye ng soyinies faljereduy eeuusySou nquEd Injnwo sje asyg6a1d ap eoeo|fiu uns sjeusyeus synung “ejenjuids e 2 ea, niti@ 1S EjeimyE|UT Y BA yeogd ep glezneo. _ Blues ores ToTTEIsaurM UN Pallven ose\SEneid ‘auleossadJoun eaje|NaBuo| Inyn|ueuied eIUpo1 ‘eeje\EUEY jeysy “aleMyulds aja0 ed SreamByead aeusTeU euo6aje eo consis aapedoid asasojo}f9 uooun “oloIus 1S e}de} e6uno pun sjunpebes inuewed juedgys e ep J0| sopSewun IS 1oNYIeNIEd 101d ajooe no guliojuoo eoseajupwiEd auol} op eoodo lune ilejoud 40} aurgjuenno uy ‘goseauguied euoua, o-qu ejueveds plezjeai eapan e ap eio\se0e Inynydaup 16 injn|Balmud eavopield 218] ailgo 9p 40] ealejoodsalayy “ouInIp Jojounsod woululjdust 9p 18 oyerenope 19/20 Jolulpoio eerensed ep o7e60] feoqoldau easjouey einBise eA Ny No BMIUN IS wo ad poseimjue gs Bo aun] UL ues [3 “edNNTUBUT o|SOPUEGOP | fi i, nSaico jepeieduy BlueHoduil, jeg qygwueano UI pi03e TuG\iiuBH Babe ap ‘goseaie0 G09 op ywoop eoseayuEWEA _eauiiloy ap jintil 18s Ssaqion Wojolg “elsey-op-eTezIe0! BouInUPUI op BIEER| Sjss e120 wosces90 wavo9} goIpe ‘Poluelsow! eijeseduy up injnGnéjeq eueos! oyso gjeusyel) ajeyuedsoid ‘ep eaveig “jupwied ad gylo1N9} elein o eunBise 18-e nqUed jnwo i ov atone ave a1eo of orerereur mun 6 yo ‘ahi TgjuennGoug “PATE SION ‘soluelsow ound e] 9s-npulayoy __jee19) injrsodod era qeqSZeHTaI SSS adult Bariige}ses no oyUEp! Bindsouce sys sojuelsou jeneseduy easeineysuy }EONJU! ‘Jeueyew 'S feuojeu Jeyoe1e9 un ne undy aisaay “sleg latjevedwu jueinejsu, 2 1S EIsoW In| Wednaul eoyeyeas osasenoid o100 yueweyse, YOeA UIP eseo|bi}er iminsul #8 aouoys) ojuauuuOAD ‘oueosied IP @}eUazZAId JuNs WHOUUI Ye JapoW! BD “ywh| B enoU imjeu jnugdg}s 2y pS eo J0}e019 ap yezabe. Ino BavjouU! no BIePO (zz,'99 eIes})(,nou-yuPWEd TS TOU 80, 8p eySequon e129 jOIg) ap wero usue, Us eeULdxe “flan ® BnOU dle}e 0 eo fiejo1d ep dun ap speoued aysoyip 380} ® ejseoe injusuioW 18 uo ad expduunosei SoNSiIH IniOI/RjUEW) “a1edn.juy Ute “BiS6iV iUlidusy en 0 a1ed ed BoeIsipesed eaves en} POUSROr IS TETRA Sp InjmwO BITEISATS euwessul BalinueN = (€ ‘dv B1es| ‘¢ '¢ 1oye~) eIsayy 21 2}e011de uns oj9 "pup; w}16 enye} e| Biaja4 a8 a1€9 ajuinnd eles] erleyoud up ezeerio ‘rereWy jsyayBueng IMUBIS ‘njdwexe oq “oune 8p CojeyieiueW op eyeivenys irgpowiooe @yS1u Jeop yuns eeysc0e ESU] “SOISHH InJOUMUBY e| Bo!URIsow oIIJo!01d UIP ejUNUEWE sieun jojsody uluys 1S yeonde ne einsew ezeoese0 o-nuy “ojUe;sou aup sejeiut un nesre nu aieo ojuuuare nes equiano nedoAU nes so|ue}seu ojjisjoud up eunugWe Joun EleiebeXe aseojen 0 Jepuove ne jeIMyLO IS wasuey "so}sUY INjMoHMIUEW Ind qwoweIsa] InoN UL 21 1§ UOWERSAL InjniLDeA nUsILeISOLU Sap Inyodes 'W=pow iieGexs e1episuod ne wno WEE ‘eOWIEISAL nop seo aniuip eajeyun ezearoqye nu 910 18 eUIAIP IWeWAXO hajo1d Sundse ne e129 uy npoW euUJUCD gonBJoId ajuaLes Uy a}eULHEsUDD ejuunuewty 46; e euLydwy ap njaduin 18 Injnpoud exdhsé ses pews 18 So|UE SOUT SISTA To|Usss wseisé rewnu Peomunr SOA “elsayy sidsep puigion ‘Hlejoig “opueS ep eoyeynunuco 1S eayeyun 1§-np “ueuised Inpuo} ‘ewLu0} sop osajeGoquu axe0 JjeweInored ojeun no 8 enpoadse1 eou0}s) sjipuod wi ywruoino ur ihejOId ep wewnidxe”pasnice pe pamant dominata de spiritul de pace, libertate si egalitate intre cameni. Biserica, prin slujitorii gi ‘oamenilor pentru prosperitate materiald si spirituala, izvorul fercir pamantest care este ca un preludiu si certtudine a celei ceresti, Adevaratul sens al mesianismului nu poate fiinfeles decat in lumin: Testament, unde omul este-readus la starea care el are aceeagi menire de a se bucura de viata ual. Prezicerile profetilor intrezdresc o adeverire stari a lucrurilor - cer nou si pamant nou, un Adam rTenascut si chemat la mostenirea imparaitiei cerurilor. Lumea vazut’ Bibliografio : ~B. Brentjes, Civlizalia Veche a lranului, trad. Petre Névodery, Bucurestl, 1976. = Pr Prof. Or. loan Btia, Dictionar de teologie ortodoxd, Bucuresti, 1981, = C-tin Daniel, Ath.Negoi{S, Gandires asiro - babiloniand in’ texte, Bucuresti, 1975, ~Idam, Géndires fentciand in texte, Bucuresti, 1978. -L. Dennefeld, Le messianisme, Patis, 1929, = J. Deshayes, Civilizatite vechivlul orient, ve Tandsescu, Bucuresti, 1976, -H.Gressmann, Uhrsprung der israeiiischjudischen Eschatofogie, 1008, -E. Koning, Die messianischen Welssaugungem des A.., 0.3, Stutgart, , trad, Constanta pose sine 8 fost creat de Dumnezeu ca’sa fie poarta de intrare pe t&rémurile 1925. Imparéitiei cerurilor ale carei coordonate principale sunt pacea st _ 7M Searange, Le pretends messin de Vigo, “Rewe btiave' 1924 dreptatea cu Dumnezeu si cu semenii nostri. Pilda talantilor ne descopera acest adeviir, c& oamenti, potrivit darutilor primite de la Dumnezeu, au datoria sa-l inmulleasca prin munca si s& contribuie inoi in care promisiunile mesianice s& devina~ idemnuri la 0 viaf& pagnica gi fer acestor profefii mesianice inseamné manifestarea principilorreligios morale ale imparatiel mesianice pe care le propovaduieste Biserica innumele Mantuitorului Hristos, Realizarea lor duce la indumnezeirea ‘ omului, la stralucirea prin har a chipului si asemana Dumnezeu. -H. Lesetre, Messi, in ‘Dictionnarire de la Bible’. 4, Paris, 1908, = Card. Meignan, Les prophetes disrae! ot le Messio, Paris, 1893. ~Pr. Prof. Dr. Nic, Neaga, Hristos In Vechiul Testament, Sibiu, 1944, = Sabatino Moscati, Vechile civilzafii semite, trad. Eug. Costescu, Bucuresti, 1975, + Idem Lumea fenicienilor, trad. A, Lazérescu, Bucuresti, 1975, A.M, Schapira, The Messiah according (0 the Old Testament and ‘Now Testament, 1924, 48 «ts os ‘SIUR|SOU NBS |nse}oeseD BaLEpAA no jnoay ne Ihe Je | IN Op BYE}S9}UOO 3so} B+ ‘yep BIseeoe ednq | Bersen osauuid eng § wepy ol Bareped 5 FAD \. oleis BSE ejuesads Bp | 10 40) insoyaIds) fd yewie}s91q e+ wino e8e ‘euiesysaiq -nu nazelding ‘inlonep puly uiSou soyjuedorosd soySeuun sounjm oywusuesy os o1e9 yeoed Imseoe Te fe1ow jmojny P 10] eateBunje ednp B20 eo ‘eLeoWAO}SIOU ‘gueogn gounw o-nuud efus go 18) 9 eueo UL Ihyniel SuiBiBUng Up erdrryurase ap (njaETp 18 wou esseBySeo Ul Jeseoau ‘OsSEZeULUNP THEY jnpusld ne jeonqurTSMEO TORE eidnse enes6 alujoesuoo nae @ uN sounsod ealeojeouy ‘minjoneip eave}nd inuig eA ayeo oULE) NSELUIN eu 1op29 ednp ‘eaa00 0G) a1e9 ‘oP THINIOINIGS! e aveuwepuod ep jajunuas ewun ul 16 feoed ‘1apan Sp jound UIp BSAA Ieill ESD Sjso aio ‘eayBuenso}old Ro deoul JuoWe}sel “INIYoeA UIP eolueIsoM! ee;Ke, : eap/eou ‘nezauuung quanedd e- wino ee snpe e-8| Jo}, “|RIeSET"eTAor Up eauIN|GEU goseopuggop es ed TSzeuuINIC __nd limoder sunq-ur equrer-e 16 woETsipeled-ejem-e} ‘eoieouias 08 8 Sp Paplsped iG] SiUIIUU] BINONS S| eS WOUIES Iilud od emle 8 OP BG BIUIOK wsayUBU IS] nezauWNG aunisiwioud EISeeoe Ug | goed e |= Poep sey wo od eveoluooUl W exeo euInIp ee|soBepIs | ea}e}2ung gun] uy eund Be 1$ 40| ioqeal9 ap yeyedepul ne-s eng IS {sb ‘£94 fAonysttnas aoamdrs) eyeyBuencoioid (e ‘yezeuep eepeO Ul! eye 2s Sojueyso Wajoud aynlu few sj90 “(aL ‘Sb “BL IRE) exe FeO THeIOld 18.1 "pz "wnN) ose} LIP ENEAIS (OL ‘er ‘oe. 'oIS) OTINISedU sidsop qooe| in| BSIOUd (24 'ze-PL ‘gz vy ‘92 ‘BL-L1 ‘zz ‘8 ‘eb 'e-z P ‘Zp 084) Goode] Is WieeIny LON YIeTREM eyes euinp SaIUMpEBEILZ “$2 ‘6 '984) SON nT eareyugAnOSLi '¢ ‘0B4) BIEUBUENSo}ONd ‘SOHUBISSU SPXS} Sjaseoyeusn oyeuol}ew juns YNeVE\UEd Uy 192s 1$ eIsoW In| eeulueR oidsop- ool ‘ajunpeBe} eysooe anu 19 ap Bley Nd Seiopes e] Sp PUededUT ‘ese woweysoyioan ayojs} eBeaqu ezeasione,j aio golLe/SeU Be! Eye 8S 10] eajuNy UL —~ -_nhvewuis feidrse winjssoe fe Sucks is Uni imydeup (OS IRERTT oye lod sibiedes (¢) goiueisew eaUnisiuioid (Ppujnud nazeuuing Jel eyadsai Fp TOR ezeq Bj Sie Injnynayueg eaewun “JURITEEST Un yejstouT e razautlING Jodod ysaoe ng "t (ana Spur TnmueeteS uedeis aids yep e-# (ob ‘epier ‘ze ‘vb ‘az ty ‘92 ‘eL-2b ‘Zz 8b ‘BL feb-6 ~~ | ‘doos ysa0e uy “18 j9Bi8) (middod ed sae & ‘ézeulung ‘polugisaul “Zh ‘£2-S2 ‘6 'S} ‘g) Possoey eoLeD Wp eo]uR/soW axe), 7 oop) eyeiarjeau 1S ezeen eased & naued™nazetitig i 1M4__.de0arece vor reusi saci zdrobs este vestea cea buna a mantuiti gi fericiril vesnice isi vor punk nadsidea, Cu ea incepe speranta mantul camenilor cu Dumnezeu prin Mesia -lisus Hristos, Fiul lui Duminezeu Prima veste buna este in legaturd cu pedeapsa pe care 0 _Merit&diavolul, autorUl moral sau indirect al pacatulul savarsit de 7 ta divin se indreapta impotriva diavol ‘Adam si Eva. Sent @ luat.chipul 5 pre bine, nu spre rau. Aceasta hotarare divind are in vedere mai mult pe cel ce @ sedus pe Adam si Eva aio’ pe ispittorul g ca Sai amgeasca In urma rostiri sentintei de condamnare a sarpelui care va fi Uumilit prin mancarea din puiberea paméntului ca simbol comitsrea pacatului, Dumnezeu stabileste _faportul care va fi de acum inainte intre oameni si diavol, Dupa Comiterea pacatului, raportul dintre oameni gi garpe (dia dusmanie continua si s2 va.sfarsi.cu biruinta celor ispi fide el ~~ Tnfelesul propriu-zis al profejiei mesianice 1! formeaza fégéduinta divin data \umij_pacatoase in lupta ei contra diavol be care TI'va biti si asifel va realiza impacarea ei cu Dumnezeu. Profetia incepe cu conjunctia coordonatoare si" prin care se face ~~ legatura cu textul precedent despre blestemarea garpelul si in continuarea acesteia urmeaz& textul propriu-zis ou sens mesianic, In ea diavolul este anunfat ca el, ca autor moral al-pacatului, va fi Intr-o dugmanie permanentai cu omul, ai carui descendenti se vor Impotrivi continuu raului reprezentat de sarpe. Intre cele doua parti ‘8@_va declansa-o_lupti.contioua In.care diavolul va educe multe neplacerioamenilor, iar acestia, in cele din urma, il vor invinge, ~ Obigiuit, deorece aghiograful tl prezinta intrun raport de eg} cu barbatul si de superioritate faté de femele. Faptul cA Moise | articuleaza substantivul "sarpe" despre care la inceputul aceluiasi | 52 | ia mesianica, ne spune ca era cel mai siret dintre toate animalele (Fac. 3, 1), ne face s& credem ca aceasta vietuitoare nu este o fiinta obig i Oumnezeu si oamenilorfinand seama de acest mod de specific limbii ebraice, teclogii au vazut totdeauna in sarpe fe diavol duhul cel viclean, care cauta prin viclegug s8 denatureze adevaratul ‘sens al poruncilor divine sis8-I determine pe om sa le nesocoteasci._ “De fapt, fn una din cArtile Vechiului Testament, se spune clar cA sapele este diavolul din pizma cirula a intrat moartea In lume gi cei ce sunt de partea lui vor ajunge s4 0 cunoasca (/ntel. lui Solomon 2, 24), Sau in cartea lov, diavolul este prezentat ca dusman Invergunat al omului. In Noul Testament se intalneste aceeasi identificare “sarpele cel de demuit care se cheama diavol si satana cel ce Ingala toata lumea” (Apoc. 12, 9; 20, 3). Avand in vedere exegeza patiistica, teologil ortodocsi gi, in marea majoritate, cei apuseni, Invata cd sarpele din aceasta profetie mesianica este real gi el serveste ca un instrument sau un reprezentant prin care a actionat.diawoluliin acest context sunt ec atoare cuvintele Sfantului laan Gur de Aur care spune ca “diavolul a amagit pe Adam" (In. Gar. 7; P.G.t. 54 col. 612) sau (in Gen. cap. 3, intreb. 32; P.G, t. 80, col. 129). respingénd istoricitatea celor relatate de Moise in cartea Facerii considera c& profetia mesianica are la baza niste mituri sau fabule vechi folosite cu scopul de a prezenta originea rdului Tn lume. Dupa ei, sarpele nu este decat o figura miticd, un demon sau reptila, aga cum si! inchipuiau asiro-bat carea sedus in gresealé pe primi oameni. Opinia lor nu este rezonabil, * deorece Dumnezeu nua descoperit oamenilor niste mituri care sunt odeformare a adevarului. La fel de exagerata este si parerea lui Fi Alexandrinul dupa care garpele ar fi doar un simbol al gandurilor pacatoase care incoltest-I mintea omului.El considera sarpele 53