Basmul este o opera epica in proza sau in versuri in care realul se imbina cu fantasticul.

Personajele se impart in doua categorii: pozitive si negative. Din lupta lori triumfa
binele. Eroul principal este ajutat in confruntarile lui de fiinte supranaturale sau obiecte
magice. Textul orcarui basm incepe cu formule initiale: ,,a fost odata …” si se sfarseste
cu formule finale: ,, si am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa.” Intaljnim cifre
simbolice precum trei (trei feciori, trei fete, trei incercari etc.), noua (noua mari si noua
tari) doisprezece si altele. Basmele pot fi populare si culte. Basmele populare s-au
transmis pe cale orala si nu au un autor cunoscut, cum ar fi: ,,Tinerete fara batranete si
viata fara de moarte”. Basmele culte sunt creatii originale ale unor autori cunoscuti:
Eminescu - ,,Fat-Frumos din lacrima”, Creanga: „Harap-Alb”, Slavici: ,,Zana Zorilor.”

In primul rand, „Praslea cel voinic si merele de aur” este un basm deoarece este o
opera epica. Ca in toate operele epice, intalnim si aici un autor anonim care relateaza la
persoana a III-a. La actiune participa o serie de personaje, cum ar fi : Praslea, fratii lui,
fetele de imparat, imparatul, zmeii.

In relatarea actiunii se pot observa momentele subiectului.

In expozitie este prezetat timpul si locul. Ele sunt vag conturate asa cum se intampla in
toate basmele. Personajele pincipale sunt imparatul, in a carui gradina exista un pom
care facea mere de aur, si fiii lui.

Intriga ne spune ca in fiecare an merele de aur erau furate si imparatul nu a putut

niciodata sa manance din acel pom.

Desfasurarea actiunii povesteste ca nimeni nu a reusit sa prinda hotul si sa salveze

merele. Chiar si fiii cei mari ai imparatului esueaza in prinderea hotului, dar Praslea, fiul
cel mic al imparatului, reuseste sa prinda hotul si sa salveze merele. Fratii pornesc in
cautarea hotului dar numai Praslea indraz- neste sa coboare pe celalalt taram. El ii
invinge pe cei trei zmei si le elibe- reaza pe cele trei fete de imparat aflate in
captivitate. Fratii le scot din prapastie pe cele trei fete dar pe Praslea il abandoneaza
acolo. Cu ajutorul unei zgripsoroaice, careia ii salvase puii, Praslea revine pe taramul
nostru. El devine ucenicul unui argintar si reuseste sa indeplineasca cerinta printesei
celei mici, scotand din marul sau furca de aur si closca cu puii de aur, motiv pentru care
este invitat la palat.