Sunteți pe pagina 1din 4

1.1.

Relataţi despre noţiunea de litigiu de muncă, indicând obiectul de


reglementare a acestuia
Litigiu de muncă, în sens larg ca noțiune cuprinde toate neînţelegerile dintre o persoană
fizică sau juridică care încadrează în muncă şi o persoană angajată, în legătură cu drepturile şi
obligaţiile ce izvorăsc dintr-un raport juridic de muncă. În sensul restrains al noțiunii de litigiu de
muncă, înțelegem orice diferend dintre o persoană încadrată şi angajator, în legătură cu
încheierea, executarea ori încetarea contractului individual de muncă. Litigiul de muncă se
individualizează prin aceea că el vizează neînţelegerile dintre unitate şi o persoană fizică, iar
obiectul său este determinat de natura şi conţinutul raportului juridic de muncă.
Litigiile de muncă reprezintă o parte importantă din litigiile deduse spre judecată, în
cadrul cărora părţile contractuale, fie salariatul, fie angajatorul, caută să-şi apere drepturile sale.
Pentru a identifica corect litigiile de muncă, este necesar a califica juridic corect un raport de
muncă şi astfel a se decide ce norme legale urmează a fi aplicate.

1.2. Caracterizați organele de jurisdicție a muncii din Republica Moldova și

alte state
Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de munca cu privire la
încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după
caz, colective de munca prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile
juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit Codului muncii.
Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea litigiilor de munca. Organe de jurisdicție a muncii
sînt:
-   comisiile de conciliere (organe extrajudiciare);
-    instanţele de judecată.
Comisia de conciliere se constituie ad hoc, ori de cîte ori apare un conflict colectiv de muncă.
Drept temei pentru constituirea comisiei de conciliere servesc ordinul (dispoziţia, decizia,
hotărîrea) angajatorului (reprezentanţilor acestuia) şi hotărîrea (decizia) respectivă a
reprezentanţilor salariaţilor.
Preşedintele comisiei de conciliere este ales cu majoritatea voturilor membrilor comisiei.
Angajatorul este obligat să creeze condiţii normale de lucru comisiei de conciliere. Dezbaterile
comisiei de conciliere sînt consemnate într-un proces-verbal întocmit în 2 sau mai multe
exemplare, după caz, în care se vor indica măsurile generale sau parţiale de soluţionare a
conflictului, asupra cărora au convenit părţile.
În situaţia în care părţile conflictului nu au ajuns la o înţelegere sau nu sînt de acord cu decizia
comisiei de conciliere, fiecare din ele este în drept să depună, în termen de 10 zile lucrătoare de
la data adoptării deciziei sau primirii informaţiei respective, o cerere de soluţionare a conflictului
în instanţa de judecată. Procedura de conciliere se desfăşoară între părţile conflictului, în cadrul
unei comisii de conciliere.
Comisia de conciliere se constituie dintr-un număr egal de reprezentanţi ai părţilor conflictului,
la iniţiativa uneia din ele.
Instanţa de judecată va convoca părţile litigiului în timp de 10 zile lucrătoare de la data
înregistrării cererii.
Instanţa de judecată va examina cererea de soluţionare a litigiului individual de muncă în termen
de cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia şi va emite o hotărîre cu drept de
atac conform Codului de procedură civilă.
Instanţa de judecată va remite hotărîrea sa părţilor în termen de 3 zile lucrătoare de la data
emiterii. Angajatorul este obligat să execute imediat, conform Codului de procedură civilă,
hotărîrea (decizia) instanţei de judecată despre restabilirea drepturilor salariatului ce decurg din
raporturile de muncă şi din alte raporturi legate nemijlocit de acestea.
Copiile revendicărilor pot fi remise, după caz, organelor ierarhic superioare ale unităţii,
patronatelor, sindicatelor de ramură, autorităţilor publice centrale şi locale.
Angajatorul este obligat să răspundă în scris reprezentanţilor salariaţilor în termen de 5 zile
lucrătoare de la data înregistrării revendicărilor.
1.3. Proiectați schematic o cerere de chemare în judecată pe marginea unui
litigiu de muncă privind refuzul ilegal de angajare în câmpul muncii.

JUDECĂTORIA CHIȘINĂU SEDIUL CENTRU


Reclamant:
Nume prenume în interesul dlui Covalschi Ion
Domiciliul: Chișinău, str.Andrei Doga. 2
IDNP:1234567891234
Numărul de telefon: 373
Adresa de email:

Pârât: SRL DROMSS


Adresa fizică: str. Alexandru cel Bun, 55 C, Chișinău,
MD2012 Adresa juridica: mun. Chişinău, sec.
Rîşcani, bd.Moscova, 55C
IDNO: 1012600013471
Numărul de telefon: +37379112113
Taxa de stat: 40 de lei.
Cerere de chemare în judecată
privind refuzul de angajare în serviciu
În fapt:
La 27.01.2022 am depus o cerere de angajare în serviciu la SRL DROMSS cu IDNO
1012600013471, în calitate de jurist. Peste 2 zile am primit în scris un refuz motivând ca sunt
ateist și așa ceva nu se acceptă în colectivul de muncă.
În drept:
Mi-a fost încălcat dreptul la angajare și anume pe motive religioase, ceea ce este interzis
în Articolul 47 alineatul 2 al Codului Muncii al Republicii Moldova.

Reieșind din cele menționate și conform prevederilor Art.47 Codul Muncii RM, Art.330,
Art.5, Art.166-167 CPC
SOLICITĂM:
1) Admiterea prezentei acţiuni;
2) De a repara prejudiciul cauzat prin refuz neîntemeiat de angajare în serviciu cât acel
material atât și cel material.
3) Încasarea cheltuielilor de judecare a pricinii.
4) Anularea refuzului de angajare în serviciu
Anexe:
1. Copia buletinului de identitate.
2. Copia refuzului de angajare în serviciu.
3. Dovada de plată a taxei de stat în original.

Reclamantul: Covalschi Ion

(semnătura)

S-ar putea să vă placă și