Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice

Specialitatea de Asistenta Sociala
Anul III, grupa I
Benea Nicoleta

SOMAJUL

Somajul - este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national - un excedent al ofertei

fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie diferite pe tari si perioade, ce are in
prezent un caracter permanent, dar care nu exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a
fortei de munca.
Somajul - se mai poate defini si ca o stare de inactivitate economica, totala sau partiala,
proprie celor care nu au loc de munca, sunt in cautarea unuia, dar nu-si pot gasi de lucru ca
salariati. Somajul este locul de intalnire si de confruntare al cererii globale si ofertei globale de
munca.
Somerii - sunt acele persoane din cadrul populatiei active disponibile, care doresc sa lucreze
si cauta un loc de munca retribuit deoarece nu au un astfel de loc in mod curent. In randul
somerilor se cuprind persoanele care si-au pierdut locul de munca pe care l-au avut, precum si
noii ofertanti de forta de munca, ce nu gasesc unde sa se angajeze.
Biroul Inaternational al Muncii (organizatie din cadrul ONU ) defineste somerul ca fiind
persoana care indeplineste urmatoarele conditii :
- are o varsta de peste 15 ani ;
- este apt de munca ;
- nu are loc de munca ;
- este disponibil pentru o munca salariata;
-cauta un loc de munca.

CAUZELE SOMAJULUI

Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective.

Exista si cauze de ordin subiectiv, care tin de comportamentul retinut al agentilor economici
de a angaja tineri, fie datorita lipsei lor de experianta, fie ca acestia nu se incadreaza in
disciplina muncii. In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de
munca platite cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa.
 Progresul tehnic - pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai
mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice.
- pe termen lung, genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate
din activitati noi, generatoare de locuri de munca. Criza
economica - caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste numarul de
someri, integrarea lor fiind la un nivel scazut.
Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice - sub impactul diversificarii
cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la
reducerea cererii de munca.
Imigrarea - emigrarea - influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a populatiei
active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta de munca in cadrul
acestora.Emigrarea are un efect invers, de scadere a ofertei de munca in zona de origine.
Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila - datorita oscilatiilor ritmului
cresterii economice, conflictele armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza
negativ asupra relatiilor economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile economice
in tarile din zona si contribuind la cresterea somajului.
FORME ALE SOMAJULUI

Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza, formele
dominante de extindere ale somajului intalnite astazi, sunt :
- Somajul ciclic - este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul
sporeste ca urmare a scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului de
falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii, sau care decurge direct din restrangerea
activitarii economice in anumite anotimpuri ale anului.
- Somajul conjunctural - este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri,
sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni si
internationali.
- Somajul structural - apare ca efect al unei structuri inguste de ramuri si subramuri,
caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare. Diversificarea ramurilor ar oferii sanse mari de
absorbtie a fortei de munca.
- Somajul tehnologic - este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de
organizare a productiei si a muncii si in consecinta, o reducere a locurilor de munca.
- Somaj sezonier - este legat de restrangerea activitatii economice in anumite anotimpuri ale
anului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si de
turism ( are un caracter ciclic ).
- Somaj total - presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii
( falimente, restructurarea profitului intreprinderii, inchiderea unor unitati nerentabile)
- Somajul partial - consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu
diminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca redusa ).
- Somajul deghizat - cuprinde persoane declarate si inregistrate la Agentia de Ocupare a Fortei
de Munca in categoria somerilor, dar care, in realitate, lucreaza fara contract de munca, dar
beneficiaza de toate drepturile prevazute in legile privind somerii.
Exista si - somaj voluntar - reprezentat de persoanele care refuza locurile de munca oferite,
care se transfera de la un loc de munca la altul din diferite motive personale : locurile de munca
nu corespund asteptarilor, salariul este prea mic pentru a le asigura un trai decent, conditiile de
munca nu le convin.

MASURAREA SOMAJULUI

Estimarea sau masurarea somajului presupune luarea in considerare a dimensiunii, structurii,

intensitatii si duratei acestuia, intr-o perioada sau alta, apeladu-se in acest sens la indicatorii
cantitativi si structural - calitativi.
Indicatori cantitativi - exprima marimea absoluta a somajului, adica numarul total al
somerilor existent, la un moment dat, pe ansamblul economiei nationale, intr-o zona geografica,
in anumite ramuri, profesii, meserii.
Rata somajului - exprima procentual marimea somajului, fiind raportul procentual intre
numarul somerilor si populatia activa.
Rs=S/Pa *100
Indicatori de ordin structural - se refera la componenta structurala a somerilor dupa nivelul
de calificare, specialitati, meserii, sex, varsta sau rasa.
Masurarea somajului - necesita luarea in calcul si a altor elemente, cum sunt :
- intensitatea somajului - se calculeaza prin determinarea corecta a momentului incetarii totale
sau partiale a activitatii si diminuarea corespunzatoare a salariului sau pierderea totala a locului
de munca,
- durata somajului - timpul care se scurge de la pierderea locului de munca pana la
reincadrarea sau reluarea activitatii intr-un domeniu sau altul.

CONSECINTELE SOMAJULUI

Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii
PIB, in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din partea
individului si a societatii, cheltuieli care nu vor putea fi recuperate in situatia somajului de lunga
durata ; aceasta forta de munca, iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea PIB
; societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea
agentilor economici si salariatilor.
La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului, indemnizatia
de somaj fiind mai mica decat salariul.
Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei de
munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro
si macroeconomic.
 POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI

Politici active- constau din masurari care contribuie la (re)integrarea somerilor in diferite
activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.
Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active, sunt :
- organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare
corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de
munca ;
-stimularea agentilor economici prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatii
economice ;
- incurajarea investitiilor prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice,
a crearii de noi locuri de munca ;
- acordarea de facilitati intreprinderilor - care angajeaza someri, precum si tineri absolventi(prin
subvenctionarea de catre Ministerul Muncii , a 70% din salariul net).
- incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica -pe plan local sau national
- dezvoltarea ocuparii atipice - ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca
la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare ;
Politici pasive-acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor
involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Politica pasiva raspunde la
cele doua cerinte in masura in care, pe de o parte, stimuleaza crearea de noi locuri de munca, si,
pe de alta parte, fixeaza un cuantum al venitului incitator la munca.
Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre ajutor
de somaj si se acorda pe o perioada determinatade timp. In Romania perioada de acordare a
somajului este de 9 luni, iar a alocatiei de sprijin, de 18 luni. Somajul afecteaza in prezent foarte
mult tinerii si femeile, iar din cauza marii recesiuni in care ne aflam, somajul are o tendinta de
crester de lunga durata.
In cazul depasirii perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj, din imposibilitatea gasirii
unui loc de munca, in multe tari se mai acorda, pentru un interval de timp ajutor de somaj sau
alocatie de sprijin, acesteea fiind sume fixe, lunare, cu mult mai mici decat indemnizatia de
somaj.
Costul somajului are un suport obiectiv atata timp cat societatea nu are capacitatea de a crea
noi locuri de munca si de a asigura cresterea gradului de ocupare.