"Piața unică a fost laitmotivul anilor 80, moneda unică cel al anilor nouăzeci.

Acum insa
ne confruntăm cu sarcina dificila de a edifica o economie unica, de a pune bazele unei
unități politice adevărate." Romano Prodi, președintele Comisiei Europene.

Economia a fost unul din motoarele mișcării Uniunii, incepand de la integrarea de

cărbune si oțel, apoi ajungandu-se la Politica Agricola Comuna etc, integrarea
economica a fost prioritara inca de la Tratatul de Roma, acolo unde se vorbea de o
unitate vamala prin care urmau sa fie eliminate toate barierele tarifare dintre membrii
CEE, totodată se discuta și de o piata europeană unică in care sa fie liberul arbitru
asupra majorității aspectelor, fapt pentru care statele trebuiau sa se oprească din
ajutorarea industriilor. Tot în cadrul acestui tratat se vorbea despre o politica agricola
comuna prin care fermierii avea asigurat un preț pe producție, piața de desfacere, si
proviziile de hrană asigurate.

In 1968, a fost finalizata Uniunea Vamala, ce avea un tarif comun pentru statele membre
dar un tarif diferit in funcție de statul extern cu care s-ar fi făcut comerț. In jurul anilor 80
se simte necesar a se da un impuls pieței unice pentru a putea face fata concurentei. Au
fost făcute o serie de demersuri, stimularea cercetărilor comune, promovarea fuziunii
transnationala, etc, in urma cărora economiile europei ar fi devenit mai competitive si
mai eficiente. Aceste schimbări au fost la baza acordului Schengen din 1985 de
inlaturare a controlului la granițe, a actului Unic European din 1986 si in 2002, a celui
mai important pas către edificarea unei economii regionale integrate, adoptarea unei
monede unice in 12 state.

Piața Unică
La Summit-ul din 1985, consiliul european a decis ca trebuie sa reconcentreze asupra
constituirii unei piețe unice, acest concept avand o mare importantă pentru identitatea si
scopurile Comunității. 4 arii cheiei erau intalnite in cadrul acestui ideal:
-persoane, adica, oricarui cetatean, din oricarui stat membru, sa ii fie recunoscuta
calificarea profesionala si sa aiba dreptul sa locuiasca si sa munceasca in oricare din
statele membre.
-capital, servicii financiare fara bariera legata de nationalitate.
-bunuri, libertatea de a comercializa la nivelul intregii Europe fara a fi costuri
suplimentare pentru achizitionare.
-servicii, orice fel de servicii, sa poate fi oferite in oricare dintre Statele Membre,
indiferent de tara de origine a furnizorului respectivelor servicii.

Cu toate acestea, demersurile comune nu au mers intrucat statele au actionat conform

propriilor strategii. La nivelul intregii comunitati se opera cu standarde tehnice diferite,
ceea ce reprezenta un potential obstacol in calea comertului de mărfuri. La reuniunea
din 1985 a liderilor Comunitatii, Jacques Delores tocmai preluase Președinția Comisiei
si era hotarat sa contribuie la progresele in constituirea pietei unice. Cartea Alba, a fost
unul dintre primele documente ce impuneau schimbare, acest document fiind stand la
baza Actului Unic European. Actul a fost analizat in perioada septembrie 1985- ianuare
1986 si a fost semnat in februarie acelasi an, pus in vigoare 11 luni mai tarziu.
 La nivel de entitate Europeană au fost identificate 3 bariere, anume, bariera fizica, cea
fiscala si cea tehnica.

Bariera fizica era reprezentata de controalele vamale si de frontiera, mentinute chiar si

dupa acordul din 1986, inafara de neeligibilitatea acestor controale, ele reprezentau
impedimente pentru ideea de integrare si comunitate. In 1984 Franta alaturi de
Germania si tarile Benelux au incercat grabirea acestui proces doar ca procesul a fost
ingreunat de îngrijorarea Germaniei cu privire la statutul est-germanilor si din cauza
problemelor legata de Sistemul de Informații Schengen, anume, o lista a unor criterii
potrivit carora persoanele nu aveau dupa voie sa treaca granitele. Caseta din acest
articol, care ne este redata noua, este caseta 7.1 si face referire la imigrația ilegală si
terorisim si face referire si la aspectele economice care au de suferit in urma imigrarii
ilegale. Se precizeaza ca, din pacate, Europa a facut fata Terorismului mult mai din timp
fata de America iar pentru a combate acest lucru, au fost adoptate vize, dar si extradari,
azil politic si au intarit comunicarea si cooperarea intre fortele polițienești dintre state,
fiind creat Europol care a inceput sa lucreze din 1998. Acesta are sediul la Haga si initial
a avut rol in strangerea datelor ce facea trimitere la traficul de droguri, dupa care aria s-a
extins in momentul in care au inceput sa crească rata terorismului, traficului ilegal de
materiale radioactive si nucleare, spălare de bani, etc. Europol nu are dreptul sa puna
sub acuzare, acesta fiind capabil doar de strangerea de informatii. Odata cu inceperea
perioadei de proba, au fost tari care au renunțat in totalitate la pasapoarte si controale
vamale(Austria, Grecia, Italia, Portugalia, Spania) dar și tari care au fost mai reticente in
aceste demersuri. Tarile care fac parte din A-10, inca au nevoie de un act de identitate.

Barierele fiscale.
Controlul asupra impozitelor directe si asupra impozitului pe venit sau pe profit aplicat
firmelor ramane clar in mainile guvernelor, acest subiect fiind considerat tabu de catre
britanici, dand de inteles ca nu este negociabil. Una din barierele principale a fost cota
de impozitare diferita a impozitelor indirecte afectand pana si schimburile comerciale. In
1991, s-a convenit asupra unei cote minime a TVA-ului de 15%, existant si cote mai
mici, iar in 1992 s-a conveit asupra unei cote minime a accizelor. Sistemul pus în
aplicare avea scopul de a colecta TVA-ul doar in statul din care provine respectivul bun.

Impozitul pe profit cat si alte chestii care veneau din acest spectru, au fost amplu
dezbătute, fiind un proces ce a durat mai mult intrucat adoptarea accesorii pasi ar fi dus
la ideea de control UE.

Barierele tehnice
Barierile tehnice avea drept scop protejarea clientului, dar acest barierei erau de cele
mai multe ori minore. Insa au existat 3 episoade care au contribuit la depășirea multora
dintre obstacolele politice și birocratice: pag 230-231.

Cu toate acestea, raman multe servicii care raman fara rezolvare, cum ar fi
standardizarea bunurilor și serviciilor electrice, unde a activat CENELEC. Acesta, avand
sediul la Bruxelles, se acupa de creearea standardelor europene de siguranță și
operare. Deși au fost mai bine de 5000 de standarde, comitetul inca nu a reușit sa
rezolve unele probleme, cum ar fi diferenta de voltaj(unele state folosesc 220, altele
110v) diferenta legata de structura si forma ștecherul care duce la incomoditatea de a
trebui sa ai un adaptor atunci cand călătorești.

Dreptul la Rezidenta. Tratatul de Roma a dat europenilor drepturi limitate de stabilire

intr-un alt stat indiferent de durata. Inca sunt unele limitări, dar acestea sunt minore. De
exemplu, studentii straini trebuie sa reînnoiască permisul de ședere si sa faca dovada
faptului ca sunt înscriși la un curs si ca au cum se întreține.

Fuziunile si preluările de companii..

Piata unica a înlăturat considerabil protecția pe care guvernele naționale o ofereau in
trecut, rezultatul fiind o stimulare a creșterii competitivității corporațiilor europene la nivel
global, recâștigandu-si astfel o parte din terenul pierdut în fata concurentei americane si
japoneze in anii 60 respectiv 70.
Corporațiile transnaționale sunt o componenta a peisajului european de mult timp prin
gigantici precum Unilever, Royal sau Dutch/Shell. Pana in anul 2002, cam 30% din cele
mai mari 100 de firme ce apareau in revista Fortune erau din Europa. Crearea pietii
libere unice a contribuit la includerea in lista de priorități a UE a conceptului de
competitivitate, Comisia implicandu-se in cautarea de solutii.

Comisia a lansat totodată noi programe menite sa stimuleze avantul cercetarii in domenii
precum tehnologia informației, comunicațiile avansate, etc. In același timp, introducerea
monedei unice a usurat procesul prin care se puteau face imprumuri si achzitii la nivel
european, rezultatul fiind creșterea oportunităților de achizitie, de fuzionare, dar si de
preluare a altor companii.

Caseta 7.2 Europa si industria aeronautica. Aceasta caseta ne vorbeste de schimbarile

drastice prin care lumea aeronautica trece, principalul vinovat, fiind Airbus, fondat in
1970 si care daca la inceput avea o cota pe piața de 10%, ajunge dupa 5 ani sa aiba o
cota de 50%, firma fiind un exemplu de colaborare la nivel european.

Europa cunoaste un avant ce o face unul dintre cei mai vrednici competitori chiar si
pentru America, pe multe domenii: televizoare, anvelope, agentii spatiale, sateliti.
Perioada 1989-1990, a marcat pentru prima data depasirea de fuziuni la nivel national
de cele la nivel european. Iar de atunci piata europeana a depasit-o cu mult pe cea
Americana, exemplu:
-Fuziunea dintre mai multe companii farmaceutice britanice, canadiene si americane
care au dat nastere consortiului GlaxoSmithKline
-Fuziunea din 2004 dintre Securicor si Group 4 Falck care a dat nastere celei de a 2 cea
mai mare companii de securitatea din lume.

Efectele pietii unice.

Actul Unic European a reprezentat la momentul respectiv, cel mai radical pas in procesul
de integrare europeana de la semnarea tratatelor de la Paris și Roma.