3) Perioada pasoptista (1830-1860) (titlu):

Are ca nucleu revolutia de la 1848. Pasoptismul este miscarea politica si

culturala ale carei obiective social politice sunt:
-Modernizarea societatii romanesti;
-Emanciparea nationala (independenta politica, libertate nationala, unirea
provinciilor romanesti)

Aceste obiective sunt puse in practica de oamenii de cultura si scriitori,

care se vor implica activ in viata sociala si culturala, alcatuind in acelasi timp
si prima generatie a literaturii noastre moderne.

Construirea culturii moderne reprezinta o componenta fundamentala a miscarii

de modernizare, cu rol in constructia identitatii nationale, fiecare domeniu
cultural avand o functie educativa specifica.

In acest moment istoric, se dezvolta invatamanatul, sunt publicate primele

ziare in limba romana, au loc primele reprezentatii teatrale in limba romana si
apar diverse societati culturale si literare.

Indrumatori ai fenomenului cultural literar (subtitlu):

In aceasta perioada, au existat 2 persoane ce au avut rol de indrumatori ai
fenomenului cultural literar, contribuind in etape distincte la modernizarea
literaturii pasoptiste.

Este etapa entuziasta si usor naiva a romantismului pasoptist, cand

instinctia dintre opera originala si prelucrarea unui model strain aproape ca nu
se facea. Datorita indemnurilor adresate tinerilor scriitori: "Nu e vreme de
critica,copii: e vreme de scris, sa scrieti cat veti putea si cum veti putea." A
fost posibil datorita unei intregi generatii intre 1830-1840: Vasile Carlova,
Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu si Cezar Bolliac.

Prin promovarea literaturii, fie traduceri, fie scrieri originale, presa va

indeplini o functie culturala in toate provinciile romane:
-In Moldova, Gheorghe Asachi editeaza la Iasi in 1829 primul ziar "Albina
Romaneasca" + suplimentul literar "Alauta Romaneasca";
-In Transilvania, la Brasov, George Baritiu editeaza in 1837 "Gazeta de
Transilvania" + suplimentul literar "Foaie pentru minte,inima si literatura".

In aceasta etapa, se formeaza climatul cultural necesar pentru formarea unei

literaturi si a unei limbi comune pentru toti romanii, deziderat, formulat clar la
1840 de M. Kogalniceanu:
-"Introductie" la "Dacia literara" (program cultural national).
In a doua etapa de asezare a fenomenului literar, un rol fundamental il va
avea revista "Dacia literara", aparuta la Iasi, in Ianuarie 1840.

Articolul "Program Introductie", scris de M. Kogalniceanu, va capata valoarea

unui manifest literar al romantismului romanesc.

Manifestul literar este un text cu valoare de document, pentru inceputul unei

miscari literare al unui curent literar, prin care se afirma o noua conceptie
literara, de obicei in mod polemic fata de miscarea anterioara.

Rolul celor 3 numere ale revistei nu poate fi corect inteles in afara

contextului istoric, politic, cultural in care acestea au aparut. La acea data,
unitatea nationala era inca un ideal, iar intelectualii pasoptisti se straduiau sa
construiasca insitutii culturale ale societatii lor si prin ele constiinta de sine
a unui popor divizat inca de istorie.

Astfel, constituia deplina a romantismului pasoptist este marcata inca din

primul numar al revistei din 13 Ianuarie 1840, "Introductie".

Reprezentanti ai literaturii pasoptiste (subtitlu):

In poezie: -Grigore Alexandrescu (satira si fabula);
-Gheorghe Asachi (oda si imn);
-Andrei Mureseanu (oda si imn) "Un rasunet" a devenit "Desteapta-te,
romane!";
-Ion Heliade Radulescu (balada) "Zburatorul";
-Vasile Carlova (meditatie romantica);
-Dimitrie Bolintineanu (legende culte, meditatii);
-Vasile Alecsandri (legende, poem eroic, pasteluri);

In proza: -Vasile Alecsandri;

-Costache Negruzzi "Alexandru Lapusneanu";
-Nicolae Balcescu "Romanii subt Mihai Voievod Viteazu";
-Alecu Russo "Cantare Romaniei";

In teatru: -Valise Alecsandri (rol important in dramaturgia romana) a scris

comedii, ciclul Chiritelor;

Nicolae Balcescu (subtitlu):

In 1843 este membru de baza al „Societatii literare” si intemeiaza impreuna
cu Ion Ghica si Christian Tell societatea secreta „Fratia”. Societatea avea ca
deviza „Dreptate, fratie” si o ierarhie oculta, initiatica, pe grupuri de cate 10
frati.

Calatoreste cu prietena sa, Alexandra Florescu, in cautare de vestigii

istorice. Leaga prietenii cu moldovenii V. Alecsandri, C. Negruzzi, M.
Kogalniceanu, mergand la moșia lui Negruzzi, la Minjina. Calatorea prin provincii,
facand cunostinta cu nationalisti de seama.

Studiul sau din 1844 „Puterea armata si arta militara de la intemeierea

principatului Valahiei pana acum” ii aduce recunoastere din partea lui Gheorghe
Asachi si Mihail Kogalniceanu.

Impreună cu August Treboniu Laurian tipareste o culegere documentara de

cronici, diplome, inscriptii, studii, sub titlul „Magazin istoric pentru Dacia”.
Balcescu va publica in aceasta revista biografii istorice precum: Miron Costin,
Postelnicul Constantin Cantacuzino etc.. In 1846 pleaca la Paris, unde se
intalneste cu M. Kogalniceanu, I. Ghica, Ion și Dimitrie Bratianu, participand la
sedintele societatii studentilor romani din Paris. Aduna documente din bibliotecile
din Paris, apoi din Italia, privitoare la epoca lui Mihai Viteazul, care vor fi
publicate intr-un volum cu titlul "Romanii subt Mihai Voievod Viteazu", lucrare ce
reprezinta un manifest politic pentru pasoptisti. Nicolae Balcescu a fost un
pasoptist care a militat si si-a directionat intreaga activitate spre desfiintarea
privilegiilor feudale si improprietarirea taranilor.

surse: https://deacoffee.com/perioada-pasoptista-mihail-kogalniceanu/
https://referatenoi.ro/perioada-interbelica-modernism-si-
traditionalism-avangarda/