CRONOLOGIE

Secolele VII- IX – ETAPA OBȘTILOR SĂTEȘTI(românii organizați în

obști sătești)
Secolele IX - XIII– ETAPA AUTONOMIILOR LOCALE (românii
organizați în formațiuni prestatale numite autonomii locale))
Secolele IX- X
 Voievodatele lui Gelu, Glad, Menumorut(atestate de izvorul istoric Gesta Hungarorum)
-în Transilvania(spațiu intracarpatic)
 Jupanatele lui Dimitrie si Gheorghe - Dobrogea
Secolul al XI-lea
 Voievodatul lui Gyla,Voievodatul lui Ahtum(atestate de izvorul istoric Legenda Sf.
Gerard)-în Transilvania și Banat
 Autonomiile locale menționate în Transilvania intra sub stapanire maghiara;
 Cronica prinţesei bizantine Ana Comnena –Alexiada(izvor istoric), atestă patru
conducători dobrogeni: Tatos, Sestlav, Satza, Pudilă.
SEC. XII
Observație: începănd cu secolele IX-X Transilvania intră treptat sub stăpânirea Regatului
maghiar care cucerește voievodatele din Transilvania și pentru a controla acest teritoriu folosește
mai multe mijloace: -militare,
- acordarea de domenii(feud) nobililor maghiari în Transilvania,
- politice=>
 Transilvania organizata in principat in cadrul Regatului maghiar(1111 - principele
Mercurius)
 1176 - se revine la forma tradiţională românească de voievodat, fiind menţionat
voievodul Leustachius
Observație: PRINCIPATUL și VOIEVODATUL sunt instituții centrale constituite
în sec. al XII- lea în Transilvania;
SEC. XIII
 În sec. XII-XIII documentele papale și Cronica lui Nestor(izvoare
istorice)menționează autonomiile locale de la răsărit de Carpați: ,Codri”( Codrii
Orheiului, Codrii Cosminului,,câmpuri”(Câmpul lui Dragoş)”(în viitorul stat medieval
Moldova)
 1230 - Ţara Cavarnei,între Mangalia şi Varna(Dobrogea)
 1247 DIPLOMA CAVALERILOR IOANIŢI(izvor istoric) men ţionează la sud de
Carpați:voievodatele lui Litovoi, Seneslau, cnezatele lui Farcaş și Ioan, Banatul
Severinului(în viitorul stat medieval Țara Românească)
 Autonomiile locale de la S de Carpați se confruntau cu pericolul de dominație
maghiară=> 1277-1279- are loc încercarea de înlăturare a pretenţiilor de suzeranitate
maghiară în urma luptelor purtate de voievodul Litovoi şi de fratele acestuia Bărbat,
însă a eşuat - etapă în întemeierea Țării Românești;
 1290- “DESCĂLECATUL”- trecerea la S. Carpaţilor a voievodului legendar “Radu
Negru-vodă (Tihomir) din Ţara Făgăraşului  pentru că drepturile românilor din
Transilvania au fost restrânse;- etapă în întemeierea Țării Românești;
SEC.XIV – ETAPA ÎNTEMEIERII STATELOR MEDIEVALE
ROMÂNEȘTI EXTRACARPATICE
 1330 - batalia de la Posada dintre Basarab, voievodul tarii romanesti si Carol Robert
de Anjou, regele Ungariei, strategia ambuscadei=>constituirea statului independent
Țara Românească și crearea instituție centrale DOMNIA (domnitor Basarab);
1
  1345-1354 este organizată o marcă de apărare împotriva tătarilor la rasarit de Carpati,
ca urmare a descălecatului lui Dragoş, voievod din Maramureş -etapă în întemeierea
Moldovei
 1359 - Nicolae Alexandru(1352-1364) întemeiază prima Mitropolie Ortodoxă a Ţării
Româneşti(cu sediul la Curtea de Argeş);(acțiune desfășurată în politica
internă)=>organizarea unei noi instituții Biserica și consolidarea statului medieval
(prin crearea unei noi instituții Biserica)
 1360 -,,descălecatul”lui Bogdan din Cuhea(Maramureş)=>constituirea statului
independent Moldova și crearea domniei(domnitor Bogdan)-etapă în întemeierea
Moldovei
 1387 Petru Muşat(1375-1391)-întemeiază Mitropolia ortodoxă cu sediul la Suceava;
acțiune desfășurată în politica internă)=>organizarea Bisericii și consolidarea
statului medieval prin crearea unei noi instituții(Biserica)
 Roman I(1391-1394)-desăvârşeşte unificarea statului moldovean ,,de la munţi până la
ţărmul mării”(consolidarea statului medieval)
Politica domnitorilor români:
 1)pe plan intern
-organizarea/întărirea instituţiilor statului;
-preocupări pentru dezvoltarea economică(stimulează comerţul)
-întărirea sistemului de cetăţi, organizarea administrativă şi organizarea armatei
-organizarea sociala a ţării(sistemul de obligaţii şi privilegii);
- sprijină Biserica;
 2)pe plan extern(Relatiile externe ale domnitorilor romani)
- a.Alianta cu statele crestine(Ungaria, Polonia în sec. XIV -XV, Imp. Habsurgic în
sec. XVI, Imp. țarist(rus) în sec. XVIII)
- b.Lupta impotriva otomanilor(începând cu sec. al XIV lea) -război asimetric
MIRCEA CEL BATRAN/ŢARA ROMÂNEASCĂ
 1388 – Dobrogea a fost unită de Mircea cel Bătrân cu Ţara Româneasca
 Tratatul de la Brasov din martie 1395 dintre Mircea cel Batran, voievodul Tarii Romanesti
si Sigismund de Luxembourg, rege al Ungariei
Prevederi:-lupta comuna antiotomana
- Mircea cel Batran accepta statutul de vasal al regelui Sigismund
 Batalia de la Rovine din octombrie 1394/mai 1395 dintre Mircea cel Batran, voievodul
Tarii Romanesti si Baiazid, sultanul Imperiului Otoman – strategia ambuscadei;
 1396 cruciada de la Nicopole
SEC.XV
ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432) / MOLDOVA
 Tratatul de la Roman din aprilie 1411 dintre Alexandru cel Bun, domnul Moldovei si
Vladislav al II-lea Regele Poloniei
Continut    1. Cei doi monarhi isi promit ajutor militar si politic impotriva Ungariei (inamicul
comun), cat si impotriva “tuturor vrajmasilor”
2. Alexandru cel Bun se recunoaste vasal al regelui Poloniei Vladislav al II-lea
 1422 Batalia de la Marienburg alaturi de Polonia impotriva cavalerilor teutoni
IANCU CORVIN DE HUNEDOARA (1441-1456)/ TRANSILVANIA
 1443-1444: “campania cea lungă”, campanie antiotomană: creştinii au trecut Dunărea şi au
obţinut mai multe victorii în Peninsula Balcanică provocând înfrângeri turcilor, ocupând
oraşele Niş şi Sofia(tactica ofensivă) =>Pacea de la Seghedin care prevedea: turcii nu atacă
teritoriile creștine 10 ani și eliberează o parte din teritoriile creștine;
 1456: Victoria de la Belgrad contra lui Mehmet II
VLAD ŢEPEŞ (1456-1462; 1476)/ ŢARA ROMÂNEASCĂ
 1460 – tratat de alianță cu Matei Corvin, regele Ungariei;
2
  16/17 iunie 1462: atacul de noapte de la Târgovişte – strategie:atacul prin surprindere și
tactica pământului pârjolit ;
ŞTEFAN CEL MARE (1457-1504)/ MOLDOVA
 1467 bătălia de la Baia în care Matei Corvin este înfrânt, cauza confruntării fiind stăpânirea
asupra Chiliei;
 Batalia de la Vaslui din ianuarie 1475 dintre Stefan cel Mare, voievodul Moldovei si
Soliman pasa, comandantul trupelor otomane din Europa -strategie ambuscadei și tactica
pământului pârjolit ; victoria obținută de Stefan ;
 Tratatul de la Iasi din1475 dintre Stefan cel Mare, domnul Moldovei si Matei Corvin,
regele Ungariei
Prevederi:-lupta comuna antiotomana
-Stefan cel Mare devine vasalul lui Matei Corvin si primeste ca feuda o cetate in
Transilvania
 1497: la Codrii Cozminului înfrânge oastea lui Ioan Albert, rege al Poloniei =>
1499: Tratatul de la Hârlău cu Ioan Albert, regele Poloniei în care:
- este recunoscută independenţa Moldovei de către Polonia şi Ungaria;
- cei doi au statut egal în tratat;
- prevedea luptă comună antiotomană

SEC.XVI (SFÂRŞITUL EVULUI MEDIU)

MIHAI VITEAZUL (1593-1601)/ ŢARA ROMÂNEASCĂ
 1594 – aderă la Liga Sfântă(Creștină) – alianță antiotomană inițiată de Imp. Habsburgic
 înfăptuieşte prima unire a ţărilor române, deşi unirea sa are un caracter personal
 Tratatul incheiat de la Alba-Iulia din 1595 intre Mihai Viteazul si principele Transilvaniei
Sigismund Bathory
Prevederi:-lupta comuna antiotomana
-Mihai Viteazul accepta statutul de vasal al principele Transilvaniei Sigismund Bathory
 Batalia de la Calugareni din august 1595 dintre Mihai Viteazul, domnitorul Tarii
Romanesti si Sinan Pasa, comandantul trupelor otomane- strategia ambuscadei =>victoria
obținută de Mihai Viteazul;
 Tratatul de la Mănăstirea Dealu din mai 1598 dintre Mihai Viteazul si Rudolf al II-lea,
imparatul Austriei(o nouă putere apărută în Europa!!!)
Continut:
- Mihai Viteazul se recunoaste drept supus al lui Rudolf, iar imparatul Austriei ii
promite bani pentru plata a 10.000 de mercenari in lupta antiotomana.
- Cei doi monarhi isi promit totodata ajutor reciproc in conflictele cu otomanii.
 Realizează unirea Țării Românești cu Transilvania și Moldova (1600) – caracteristică a
domniei în sec. XVI!!!
1541- Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomana(!!!modificare
instituțională din spațiul românesc, în secolul al XVI-lea)
SEC.XVII (INCEPUTUL MODERNITĂȚII)

 1683 –Şerban Cantacuzino(în Țara Românească)a participat alături de Imp. Otoman

laasediul Vienei => decăderea Imperiului otoman în urma înfrângerii de catre habsburgi =>
rivalitatea stârnită între marile puteri europene care a dus la debutul crizei
orientale(,,chestiunii orientale").
 după 1684 -Şerban Cantacuzino a stabilit relatii diplomatice cu Imp. Habsburgic de la care
spera să obtină sprijin pentru a iesi de sub suzeranitate otomană:
 1699 – Pacea de la Karlowitz =>Transilvania devine principat în cadrul Imp. Habsburgic

3
SEC.XVIII(INCEPUTUL MODERNITĂȚII)
 Tratatul de la Lutk din aprilie 1711 dintre Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei si Petru
cel Mare, tarul Rusiei (o nouă putere apărută în Europa!!!)
Scop:Incheierea unei aliante antiotomane intre cele doua state, Moldova si RusiaContinut:Tarul
Petru cel Mare ia sub protectie Moldova care devine astfel aliata Rusiei in razboiul antiotoman. Cei
doi monarhi au statut egal in tratat.
 Batalia de la Stanilesti din iulie 1711 dintre voievodul Moldovei Dimitrie Cantemir in
alianta cu tarul Rusiei, Petru cel Mare, impotriva armatelor otomane conduse de marele vizir
Hasan pasa => otomanii obtin victoria =>Imperiul Otoman a înlocuit domniile pământene
cu domnii fanariote in Moldova(1711) si Tara Romaneasca(1716).(caracteristică a instituției
centrale în spațiul extracarpatic în sec. XVIII este înlocuirea domniilor pământene cu
domniile fanariote!!!)
 războiul din 1716 - 1718═> Banatul şi Oltenia, cedate Habsburgilor în 1718 prin Tratatul
de pace de la Passarowitz(Oltenia a revenit la Ţara Românească în 1739 prin Pacea de la
Belgrad) – problema orientala
 1772 - Memoriul boierilor români din Ţara Românească şi Moldova nemultumiti de
stapanirea fanariota adresate puterilor creştine în care revendica unirea Moldovei cu Ţara
Românească - PROIECT POLITIC CARE VIZA ASPECTUL NATIONAL (sec.
XVIII)
 războiul din 1768 - 1774═> Bucovina, cedată Habsburgilor în urma Tratatului de pace de
la Kuciuc-Kainargi șiConvenția de la Constantinopol în 1775 – problema orientala
 1791 - SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM (1791) - PROIECT POLITIC CARE
VIZA ASPECTUL NATIONAL (sec. XVIII) redactat de reprezentaţii Şcolii Ardelene,
document care revendica:
-recunoaşterea şi respectarea drepturilor naţionale româneşti;
-înlăturarea denumirii de naţiune ,,tolerată”;
-egalitate în drepturi cu celelalte naţiuni din Transilvania;
OBSERVAȚIE:Declansarea luptei romanilor pentru drepturi nationale => aparitia teoriei
imigrationiste
SEC AL XIX LEA
 Războiul din 1806-1812=>1812 Pacea de la București prin care Rusia anexeaza
Basarabia, cedată de turci – problema orientala
 1821 - Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu, desfăşurată în Ţara Românească -
documentele revolutiei - Proclamaţia de la Padeş şi Cererile norodului românesc–
PROIECTE POLITICE CARE VIZAU ASPECTUL NAȚIONAL(înlăturarea domniilor
fanariote) ȘI MODERNIZAREAdeoarece propuneau:
 - reformarea administraţiei, a justiţiei, învăţământului, economiei,
 - instituirea principiului suveranităţii poporului
 Constituția cărvunarilor1822 (PROIECT POLITICE CARE VIZA MODERNIZAREA)
cerând egalitatea în drepturi
 1828-1829 razboiul ruso- turc(etapă a problemei orientale) => instaurarea protectoratului
rusesc alături de dominația otomană(noul statut politico-juridic al Principatelor!!!) prin
Tratatul de pace de la Adrianopol (1829) => sunt adoptate Regulamentele
Organice(PROIECTE POLITICE)documente cu rol de Constitutie pentru Ţara
Românească(1831) si Moldova(1832) -VIZA MODERNIZAREA) propunândsepararea
puterilor în stat
 1848 -Revolutia paşoptistă – este elaborat Programul politic paşoptist care cuprinde
mai multe proiecte:Petiția-proclamație de la Iași, Petiția Națională de la Blaj,
Proclamația de la Islaz)- PROIECT POLITIC CARE VIZA ASPECTUL NATIONAL
ŞI MODERNIZAREA care cerea(cerințe comune/asemănări):

4
  înlăturarea stăpânirii străine, a amestecului extern în problemele
Ţărilor Române;
 recunoaşterea şi garantarea libertăţilor cetăţeneşti;
 rezolvarea problemei agrare - împroprietărirea ţăranilor.
Astfel, documentul Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei(elaborat de revolutionarii
moldoveni aflati in exil)propunea:
- unirea Moldovei cu Ţara Românească într-un stat independent
- emanciparea şi împroprietărirea ţăranilor fără despăgubire.
OBSERVAȚIE:Fapte istorice din prima jumătate a sec. XIX: Revoluția de la 1821
Revoluția de la 1848
 1853-1856 Războiul din Crimeea(etapă a problemei orientale)dintre Rusia si Turcia in
care Rusia a fost înfrăntă =>Congresul de pace de la Paris(1856) unde romanii spun ca
doresc unirea Moldovei cu Tara Romaneasca. În urma Congresului a fost încheiat Tratatul
de pace de la Paris(1856) care prevedea în problemele Principatelor:
 - înlăturarea protectoratului Rusiei şi a înlocuirea acestuia cu garanţia
colectivă a celor şapte mari puteri( Franţa, Rusia, Prusia, Regatul Sardiniei
şi Piemontului, Anglia, Imp. Habsburgic şi Imp. Otoman) alături de
suzeranitaea otomană ;
 - retrocedarea de către Rusia, Moldovei, a trei judeţe din sudul
Basarabiei(Cahul, Bolgrad, Ismail);
 - Imp. Otoman urma să organizeze alegeri de deputaţi pentru câte o Adunare
ad-hoc(1857) în fiecare Principat, care să exprime părerea populaţiei în
problemele unirii si organizării viitoare a statului.
 1857 Adunările ad-hoc – rol de a intreba populatia daca doreste unirea═►populatia se
pronunta pentru unire
Adunărilor ad-hoc, finalizate cu adoptarea câte unei rezoluţii(.( PROIECT POLITIC A
CĂROR PREVEDERI AU DEVENIT REALITATE)care conţinea propunerile românilor
adresate marilor puteri garante:
 unirea Principatelor într-un stat cu numele de România:
 conducerea statului să revină unui principe străin;

 1858 Conferinta de la Paris a adoptat Convenţia de la Paris care permitea unirea partiala a
Tarilor Romane;
 noul stat urma să se numească Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării
Româneşti :doi domnitori, două guverne, două parlamente, două capitale,
două armate ce se puteau reuni în caz de primejdie,
 urmau să funcţioneze două instituţii comune(Comisia centrală de la Focşani-
care urma să elaboreze legile comune şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

 ianuarie 1859 - Dubla alegere alui Al. I. Cuza(actiune prin care s-a constituit statul
român modern)
După adoptarea Convenţiei de la Paris, au fost numiţi câte trei caimacami în fiecare Principat,
care au organizat alegerile pentru Adunările elective, acestea având rolul de a-l desemna pe viitorul
domnitor.
Recurgând la tactica faptului împlinit, Adunările elective de la Iaşi şi Bucureşti au decis
alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Ţării Româneşti (24
ianuarie 1859).
Dubla alegere consacra unirea Principatelor
-recunoaşterea dublei sale alegeri de către cele şapte puteri garante- fapt îndeplinit în cadrul
Conferinţei puterilor garante de la Paris, 1859;
Cele şapte puteri au acceptat unificarea deplină în decembrie 1861, din acest moment statul
numindu-se România
5
Fapte istorice care au consolidat si modernizat statul modern creat la 1859:
 Legea secularizării averilor mănăstirești(1863) – prin care o parte din pământurile
mănăstirilor trec în proprietatea statului;
 Legea agrara(1864) – impropietarirea taranilor cu pamant diferentiat in functie de
numarul vitelor de munca si plata acestuia intr-o perioada de 15 ani.
 Legea învăţământului (1864) – invatamantul primar devine obligatoriu si gratuit;
 Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris(1864)
- Prevedea separarea puterilor în stat
- înfiinta Corpul Ponderator sau Senatul=>Parlamentul devine bicameral
 1866 - abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza ═>a fost adus principele Carol ca monarh al
României (1866-1914).
Principalele realizari ale lui Carol I:
1.Constituţia din 1866 – a consolidat si modernizat statul roman modern creat la 1859
2.Obtinerea independentei Romaniei in urma razboiului din 1877-1878;
 Razboiul din 1877-1878(razboiul de independenta) etapă a problemei orientale)- a
consolidat statul roman modern
 4 aprilie 1877 - Convenţia semnata intre Romania si Rusia care prevedea
trecerea trupelor rusesti peste teritoriul Romaniei cu respectarea integritatii
teritoriale a Romaniei).
 În 1877 au loc lupte la Rahova, Grivița, Plevna unde armata româno- rusă
obține victoria, iar armata turcă capitulează;
 La 9 mai 1877, în Parlamentul de la Bucureşti, ministrul de externe, Mihail
Kogălniceanu, citea declaraţia de independenţă a României.
 1878, prin Tratatele de pace de la San Stefano (februarie 1878) şi
Berlin(iulie 1878) :
- a fost recunoscută independenţa României
- Dobrogea, Delta Dunării, I-la Șerpilor revin Romaniei in schimbul
celor trei judete din sudul Basarabiei luate de Rusia(este incalcata
Convenţia semnata la 4 aprilie 1877( care prevedea respectarea
integritatii teritoriale a Romaniei).( problema orientala )
După obținerea independenței România se implică în relațiile internaționale:
 a. 1883 - România încheie întelegerea secretă cu Tripla Alianţa(Puterile Centrale- Austro-
Ungaria, Germania, Italia) ceea ce a determinat:
 Scoaterea României din izolarea politico-diplomatică;
 Consolidarea poziţiei României în S-E Europei

SEC. XX
 b.1913 - România s-a implicat în Al doilea război balcanicîmpotriva Bulgariei, numai în
momentul în care situaţia de la sud de Dunăre a devenit periculoasă pentru securitatea ţării.
După încheierea celui de-al II-lea război balcanic prin tratatul de pace de la Bucureşti
(1913), România a obţinut partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul).(se încheie problema
orientala!!!)
 c.1914-Convenţia cu Rusia –sunt recunoscute drepturile Romaniei asupra Transilvaniei şi
Bucovinei în schimbul neutralităţii binevoitoare;
 1914-izbucneştePrimul Război Mondial(eveniment desfăşurat la începutul sec. XX)
 d.august 1916 România semnează două convenţii cu Antanta:
a)politică
-România se obligă să declare război Austro-Ungariei;
- recunoaşterea drepturilor Românei asupra Transilvaniei, Banatului şi
Bucovinei.
b) militară
6
 -Antanta se obligă să asigure aprovizionarea cu armament a României;
-România se obligă să deschidă operaţiuni militare în Transilvania;

═>România intră în Primul Război Mondialdupă doi ani de neutralitate(1914 – 1916 )cu
scopul eliberarii teritoriilor romanesti aflate sub stapanire straina şi realizării statului unitar
român(Marea Unire)
La 11 nov. 1918 Primul Razboi Mondial se incheie cu victoria Antantei.
Consecinta implicarii Romaniei in Primul Razboi Mondial a fost realizarea Marii Uniri la
1918.
 27 martie1918 unirea Basarabiei cu România.
 15 nov.1918 - Unirea Bucovinei cu România.
 1 decembrie 1918- Unirea Transilvaniei cu România.
 1919-1920 Conferinţei de pace de la Paris – unde au fost semnate tratatele:
 decembrie 1919-Tratatul Saint- Germaine cu Austria - recunoştea dezmembrarea
Imp. Austro-Ungar şi unirea Bucovinei cu România şi Tratatul minorităţilor;
 nov. 1919- Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria stabilea revenirea la frontiera
româno-bulgară din 1913, Cadrilaterul aparţinând României;
 iunie 1920- Tratatul de la Trianoncu Ungaria-recunoştea unirea Transilvaniei cu
România;
 oct. 1920 -Tratatul de la Pariscu Marea Britanie recunoştea unirea Basarabiei cu
România;
Observaţie: România se implică în relatiile internationale cu scopul asigurării păcii si securităţii în
regiune contribuind la constituirea alianţelor regionale:

a.1921-România devine membră a alianţei regională-Mica Înţelegerealături de Cehoslovacia şi

Regatul Sârbo-Croato-Sloven (din 1929, denumit Iugoslavia)

b.1934Înţelegerea Balcanicăalianţa regională cu Iugoslavia, Grecia şi Turcia care prevedea:

 garanţia securităţii frontierelor;

 prevenirea acţiunilor revizioniste în SE Europei;
Observaţie.Membră a Societăţii Naţiunilor, România a acţionat pentru menţinerea păcii,
stabilităţii pe continent şi în lume şi pentru păstrarea statu-quo-ului teritorial:

a.Pentru instituirea unui climat de încredere şi colaborare internaţională, statul român a semnat
Pactul Briand-Kellogg, propus în 1928 de Franţa şi S.U.A., de interzicere a războiului pentru
rezolvarea conflictelor internaţionale;

b.a participat, cu diferite propuneri, la pregătirea Conferinţei asupra dezarmării (1926 –

1932) şi la lucrările acesteia, la Geneva, în anii 1932 – 1935.

 Constituţia din 1923 - a consolidat si modernizat statul roman modern creat la 1918

 1938 - Constitutia adoptată de Carol al II lea – constitutie autoritara- incalca principii

democratice
 23 august 1939 - Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat de Germania şi U.R.S.S-act prin
care cele două state îşi împărţeau sferele de influenţă în Europa══>România intră in sfera de
influentă sovietică(comunistă);
 1940- cedările teritoriale:
 cedarea Basarabiei a Bucovinei de Nord şi aţinutului Herţa
cătreURSS
7
  dictatul de la Viena(30 august 1940)obliga România să cedeze nord-
vestul TransilvanieiUngariei
 7 septembrie 1940, România a cedat Bulgariei Cadrilaterul
 nov. 1940- România aderă la Pactul Tripartit (Axa Roma –Berlin-Tokio) pentru a-şi
recupera teritoriile pierdute ══> Româniaa intrat în războiul antisovietic la 22 iunie 1941,
eliberând teritoriile ocupate de U.R.S.S.
 23 august 1944România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste ══> a semnat
armistiţiul cu Uniunea Sovietică, la 12 septembrie 1944══> în România începe preluarea
puterii politice de către comunişti;
 10 febr. 1945 - Conferinţei de pace de la Paris- este semnat Tratatul de pace cu Naţiunile
Unite :România trebuia să plătească despăgubiri de război către URSS

 10 decembrie 1947 - Conferinţa de la Paris - recunoştea anularea dictatului de la Viena, din

1940, dar consfiinţea şi juridic ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa
de către U.R.S.S.

ROMÂNIA POSTBELICĂ
Preluarea puterii politice de către comuniști s-a făcut treptat, favorizat de factori interni
și externi:

-inlaturarea mareşalului Ion Antonescu de la putere si intrarea Romaniei in razboi alaturi de

URSS(actul de la 23 august 1944);
- În urma înţelegerii sovieto-britanice(Acordul de procentaj) de la Moscova (octombrie 1944),
România intră în sfera de influenţă sovietică
- prezența Armatei sovietice și a trimisului Moscovei, Andrei Vîșinski în România
-falsificarea alegerilor de catre comunisti in 1946;
- 1947: partidele politice democratice (P.N.L., P.N.Ţ.) au fost desfiinţate, liderii lor arestaţi şi
condamnaţi la închisoare
-obligarea regelui Mihai de a abdica la 30 decembrie 1947
REGIMUL STALINIST A LUI GH. GHEORGHIU-DEJ(1948 – 1965)
Pe plan intern
a.politic
8
  1948 – partid unic- crearea Partidului Muncitoresc Român PMR (fuziune PSD+PCR)
 1948 adoptara Constituţiei
 toate partidele politice sunt desfiintate, liderii partidelor democratice sunt arestati=>se
creeaza lagare de munca si inchisorile comuniste(Sighet, Aiud, Pitesti)
 1948 înfiinţarea Securităţii => toate domeniile vieţii sociale se aflau sub controlul
statului;
 principiul separării puterilor era desfiinţat, se creează organul suprem al puterii Marea
Adunare Națională(MAN) care reprezenta atât puterea legislativă cât și puterea
executivă;
 drepturile şi libertăţile cetăţeneşti erau îngrădite, nefiind permisă nici o formă de
opoziţie politică.
 1952 adoptara Constituţiei
b.economic
 Desfiintarea proprietatii private si crearea proprietatii colective prin:
o Nationalizarea fabricilor și întreprinderilor(1948-1950) și etatizarea băncilor
o colectivizarea agriculturii(1949-1962)
 Industrializarea fortata pe baza planurilor cincinale
c. cultural
 Organizarea învățământului după modelul sovietic
 Desființarea Bisericii Greco-catolice(1948)
 Cenzura presei
 Falsificarea istoriei naționale
Pe plan extern
a.politică asemănătoare blocului comunist
 1948 România semnează Tratatul de prietenie şi asistenţă mutuală cu URSS(pe 20
de ani) ══> în urma discuţiilor dintre V. Molotov şi Petru Groza URSS anexează
Insula Şerpilor
 1949 – stat fondator CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc
 1955 – stat fondator Tratatul de la Varşovia══>1956 Romania participa alaturi de
URSS la inabusirea revoltei anticomuniste din Ungaria.
b. Distanțarea față de URSS:
 1958 – retragerea trupelor sovietice din România ══>distanţare faţă de
U.R.S.S══>1964, România respinge planul Valev ; încurajarea legăturilor în
domeniile culturii şi ştiinţei cu statele occidentale;

REGIMUL NAŢIONAL-COMUNIST(1965 – 1989)

 1965 - se desfăşoară Congresul Partidului Muncitoresc Român ══>revenirea la vechea

denumire de P.C.R. şi alegerea în funcţia de secretar general al partidului a lui Nicolae
Ceauşescu.
 1965 - Este adoptată noua Constituţie, prin care România devenea Republică Socialistă
(R.S.R.).
Pe plan politic intern(politica internă)

 relativa îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale populaţiei;

 atenuarea politicii represive a Securităţii, eliberarea şi reabilitarea unora dintre deţinuţii
politici;
 principiul separării puterilor era desfiinţat, existența MAN;
 drepturile şi libertăţile cetăţeneşti erau îngrădite, nefiind permisă nici o formă de opoziţie
politică
Perioada 1971-1989 s-a caracterizat prin:
9
  ,, Tezele din iulie” (1971) -discursul lui N. Ceauşescu care a marcat începerea "revoluţiei
culturală", de inspiraţie chineză şi nord-coreeană - exacerbarea culturii comuniste, şi a
cultului personalităţii lui N. Ceauşescu
 instaurarea dictaturii personale a lui N. Ceauşescu (preşedinte al Republicii din 1974);
 promovarea în funcţiile de conducere a membrilor familiei Ceauşescu (socialismul dinastic);
 reluarea industrializării forţate şi realizarea marilor construcţii cu scop propagandistic
(Canalul Dunăre-Marea Neagră, Casa Poporului - Bucureşti) care determină secătuirea
resurselor ţării şi creşterea rapidă a datoriei externe a României=>achitarea datoriei externe
(începând din 1980) prin restrângerea drastică a consumului populaţiei(raționalizarea
alimentelor)=>scăderea accelerată a nivelului de trai;
 politica de teroare internă exercitată de Securitate şi alte instituţii ale statului asupra
populaţiei, reprimarea drastică a revoltelor (greva minerilor din Valea Jiului - 1977,
manifestaţiile muncitoreşti de la Braşov - 1987);
  iniţierea programului de sistematizare urbană şi rurală care a dus la distrugerea
bisericilor, a centrelor istorice urbane şi a satelor româneşti;

1.apropierea de statele occidentale, reluarea legăturilor politice, economice, culturale cu

acestea ═>1967 - a restabilit relatiile diplomatice cu RFG;
1968 – începutul tratativelor cu GATT (Acordul pentru Tarif şi Comerţ) ══>1971 –
România membră;
1972- România a devenit membră a Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional;
1975 - România a semnat Actul final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa,
de la Helsinki care avea ca obiective:
- Respingerea apelului la forţă sau ameninţarea cu forţa;
- Egalitatea statelor;
1975 - SUA acordă României clauza naţiunii celei mai favorizate(până în 1988);
2.distanţarea faţă de URSS, evidenţiată în mod special prin:
 1967 România refuză să adopte pozitia Tratatului de la Varsovia fata de Israel care
declanşase ,,Războiul de 6 zile”(Israelul atacă Siria, Egiptul, Iordania) ══> România a
devenit mediator în conflictul arabo-israelian;
 refuzul ca România să intervină alături de statele membre ale Tratatului de la Varşovia, în
1968, împotriva mişcării democratice din Cehoslovacia══>N. Ceauşescu este apreciat în
blocul democratic datorita neimplicării în Cehoslovacia ══>România a fost vizitată de
presedintele francez Charles de Gaulle(1968) si presedintele SUA, Richard Nixon(1969);
 România a criticat agresiunea sovietică din Afganistan, din 1979;
 1987 – vizitaluiMihail Gorbaciov în România şi respingerea de către N. Ceauşescu a oricăror
sugestii de a se alinia la programul său de reforme politice şi economice Glasnosti şi
Perestroika;

REVENIREA LA DEMOCRAŢIE
POSTCOMUNISMUL (1990-1996)
DECEMBRIE 1989. CONTEXT ŞI CONSECINŢE
MOTIVELE(cauzele) REVOLTEI/ prăbușirii regimului comunist
1. interne
 motive economice şi sociale: prăbuşirea nivelului de trai
 motive politice şi intelectuale: concentrarea puterii în mâna activiştilor de partid,
suprimarea drepturilor omului
2. motive externe: politica reformatoare a lui M. Gorbaciov în URSS, prăbuşirea comunismului
în Europa
ÎNLĂTURAREA CLANULUI CEAUŞESCU

10
 16 dec. 1989 - Securitatea încearcă să-l aresteze la Timişoara pe pastorul reformat Tokes
Laszlo---începe revoluţia la Timisoara, continuată la Bucuresti în zilele de 21-22 decembrie 1989.=>
22 dec 1989 - fuga lui Nicolae Ceauşescu în 22 decembrie=>22 dec.1989 - se constituie
Frontul Salvării Naţionale (FSN), condus de I. Iliescu care preia puterea format din disidenţi,
intelectuali şi militari, care şi-a prezentat programul 10 puncte, în cadrul căruia schiţau principiile
noii societăţi democratice.
25 decembrie 1989 - s-a desfăşurat la Târgovişte, procesul lui Nicolae Ceauşescu şi al Elenei
Ceauşescu, încheiat cu condamnarea moarte şi executarea celor doi
9 feb 1990 - se constituie Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională
REVENIREA LA DEMOCRAŢIE
POSTCOMUNISMUL (1990-1996)
I. POLITICA INTERNĂ
1.20 Mai 1990 - primele alegeri libere câştigate de FSN şi I. Iliescu
 31 decembrie 1989 s-a publicat Decretul de funcţionare a partidelor politice=> La scurt
timp au apărut vechile partide politice interbelice-PNŢ-CD, PNL, PSD, dar şi partide noi-
FSN, PUNR, etc.
 Este adoptată Constituţia din 1991 – care promova principii democratice
2. 1992 – alegeri câştigate de I. Iliescu şi PDSR
3. 1996 - au loc alegeri parlamentare la care se produce alternanţa la guvernare, acestea fiind
câştigate de Convenţia Democrată Română şi de Emil Constantinescu.
4. 2000 -alegeri câştigate de PDSR şi Ion Iliescu
 2003 - a fost modificată Constituţia din 1991, în sensul armonizării legislaţiei
româneşti cu cea europeană
5. 2004 -alegeri câştigate de alianţa „Dreptate şi Adevăr" formată din Partidul Democrat şi
Partidul Naţional Liberal şi de Traian Băsescu. Forţele de dreapta reunite, realizau a doua alternanţă
la guvernare
II. Politica externă:
- 1991 - tratat politico-militar cu URSS
- 1993 – tratat de asociere la Uniunea Europeană, aderarea la Parteneriatul pentru Pace
- 2004 -integrarea României în NATO
-2007 - integrarea României în UE
OBS. EVOLUȚIA ROMÂNIEI LA SFÂRȘIUL SEC. XX: ROMÂNIA TRECE DE LA UN
REGIM TOTALITAR LA UN REGIM DEMOCRATIC – fapte istorice:
- 31 decembrie 1989 s-a publicat Decretul de funcţionare a partidelor
politice=>pluralismul politic
- adoptarea Constituției din 1991.

11