CAPITOLUL 11

EVALUAREA NEVOILOR DE PROMOV AREA

SÁNÁTÁTII LA NIVELUL COMUNITÁTII

Sociolog drd. Marian Matei

SCOP
Scopul acestui capitol este de a contribui la aprofundarea
cuno~tintelor, rolului ~¡ importantei pe care o are acest proces in
succesul intervenpilor in promovarea siiniitiipi.

11.1 . CONCEPTUL DE COMUNITATE

Ca reflectare perfecta in practica a principiilor democra¡iei

participative, autorita¡i, institu¡ii media ~¡ ale sectorului non-guvemamental,
persoane ~¡ diferite institu¡ii promoveaza, implementeaza, dezvolta ~¡ sus¡in
impreuna programe, proiecte sao interven¡ii la nivel macro- ~¡ micro-social,
legitimate de acelea~i valori; toleran¡a, pluralism valoric, egalitate, partici-
pare publica, sanatate publica, civism etc .
Comunita\ile se nasc sau se definesc, se regasesc sau se dezvolta
continuo intr-un spa¡iu unde criteriile identitare se ancoreaza in spa¡ii istorice,
realita¡i socio-economice, structuri culturale ~¡ idealuri in schimbare.
Un astfel de context complex conduce la structuri comunitare deri-
vate, in care varia¡ia mare a unui pattern general valabil determina
interven¡ii sociale fundamentate pe o cunoa~tere temeinica a grupului ¡inta ~¡
ajustate continuu pe parcursul interven¡iilor.
De aceea, institu¡iile care ac¡ioneaza la nivel comunitar prin proiecte
~i programe ar trebui sa cunoasca elementele constitutive ale teoriei progra-
melor sociale ~i sa-~i deruleze activita¡ile con~tiente de impactul progra-
mului, pe termen mediu ~¡ long, la nivelul intregii comunita¡i.
Masora unei schimbari este data mai ales de dimensiunea participarii
~¡ implicarii active a participan¡ilor, implicit a grupurilor ¡inta, la aceasta
schimbare. Numai a~a se poate vorbi de dezvoltare comunitara, de capa-
citate institu¡ionala crescuta, de practici pozitive ~¡ mai ales de programe ~¡
interven\ii eficiente.

17

NOTIUNI LEGA TE DE COMUNITATE

Ce este de fapt o comunitate ~¡ ce caracteristici are ea?
De cele mai multe ori, cand facem referire la termenul de comunitate
ne gandim la delimitiírile spa¡iale de genul sat-ora~ sao la ceea ce inseamnií
cartierul sao veciniítií¡ile. Comunitatea poate fi definita ~¡ dupa alte criterii,
altele decat cele geografico-spa¡iale. Putem definí comunitií¡ile plecand de la
distinc¡ii lingvistice, religioase sao culturale. Fiecare dintre noi poate fi parte
din mai multe comunitií¡i in acela~i timp. Totu~i trebuie sií luiím in
considerare faptul ca nu to¡i cei care populeazií un anumit areal apar¡in in
., ,.. .
mod automat unei comunitií\i. Tipul de rela¡ii pe care un individ le are cu
,,, ,...