Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Meteorologie Ciulache

    Încărcat de

    Luci Bolohan State
    32 vizualizări474 pagini

    Titlu original

    meteorologie ciulache

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    32 vizualizări474 pagini

    Meteorologie Ciulache

    Încărcat de

    Luci Bolohan State

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 474
    ‘INTRODUCERE Greoii antics aveau pentru gtiint® fnolinefiit cel pufin le fel de puternice ca gi pentru arth sau filosofie. De la ei a vines, printre altele, gi termenul de meteorologis (metecron - fenosen atnos- ferioy logos ~ ptiingh, ouncagtere), care denunegte, astiai on gi pe vremea lui Aristotel, totalitates cunogtintelor despre atmosfert gi fe nomenele ce petreo in cuprinsul ei. Accacth totalitate este insk substantial diferitd, atft dim punot de vedere oantitativ, eft 1 o1 litativ, Clei puginktates ebeervatiilor conore gi omracterul rudinen tar al mijlososlor de investigatie nu i-au parmia nici lui Platon (427 347 t.e.m.), mio lut Aristosel (384-322 f.e.n.), autorul primului thea~ tat 4 lorologie, gi nied tnvitatilor greet de dup ei, ak punt faa~ uned gtiinge meteorologice de sine at ntimple dup mai bine de dou milenii, timp tn care materialul fapttc 4 cresout netnoetat, dind posibtiitates gleirit unor réspunsuri, ¢¢ ngteau noi fntrebiri, dey 1egeay tndisoutebil afere ounongterii ne— teorclogice, elimining totedatl o scant de superstitii legate de fens menele atmosferice, In evul mediu, fondul de cunogtinge meteorolegice @ continua ai sporeasck, contribujii importante aduoind nevigetorii, mai ales in perioada marilor desooperiri geografice. Prin «{ Burepa lua ounogt intl de exietente aliseeler gi musonilor, « furtunilor tropic gi altor Senomene atmosferice earacteristice mirilor indepirtate. Epoon renagterii, au formidabile ei fork transfornetoare gf {noitoare, manife tk In toate domeniile setivitiyii umane, @ creat premizele meteorologiei inatrumentele, care w-a desvoltat apoi din oe in oe med rapid, pink in silele noestre, Astfel, @.0elilet constru: primul termometru (1597) gf demonstrenst experimentel of aerul arc ere: utate (1640); B. Torricelli eonstruiegte primul baronetry ou merour ot pune Sn evident& presiunes atmosferiok (1643)) R.Hooke inventeari be- vometrul aneroid (1673); C.Huygens imagineasX prima scalX termonetriok (2665) lufnd om punote de reper temperatura de Inghet 91 temperature de fierbere a apei; H.B.de Seuseure realizeas& primul higrosetru ou fir de pir (1783); J.Woltsmenn, primul anemometru (1790); R. August, primul peibrometruy H,Poillet, primul pirheliomatru ete. 6 . Determinrile instrumentsle ou oferit informatie concreti, obiectivd, pe besa cireia fiictenit eu putut face generalisiri ot descopert legi ce aveau of fundanentese teoretic cercetirile meteoro- Logicede ut tireiu. R&sboiul Crimeed (1854-1856) sau med exeot, distrugeres unei meri plrti a flotei militere frencese care participa le acest risboi, de oltre o furtund stirnitd pe Marea Neagri, @ determinat guvernul Prantei of-1 fnelroinene pe astronoaul Le Verrier ou eleborarea unet etode de prevedere @ timpulus. A tnoeput astfel o nouk staph fn de: voltarea neteorologiei, marcath de organisares unor rejele vaste de atagit motecrologice in mai multe state din vestul Buropei; de acumu- Jaren unui volum important de date sistenatice, comparabile intre de descoperirea uncr legi not (legea 1ui Dove privitosre la rotires vintului fn cfcloni 1 anticicloni, legea Buys-Ballot privind depea- dente vintulul de diotribufie orisontalk « preaiunii eto.); de reeli~ aerea de chtre Pits-Roy, @ primelor birti meteorologioes de aparitis gi denvoltarea metodes sinoptice de cercetare « proceselor atmosferice etc. In aceasth nouk etapt au fost puse agader bascle petegrologtes Binoptice. ‘Mot tn a doue jumMtate a secolului al XIX-lea, prin apliceres tn cerceterea procestlor ¢i fenonenelor atmosferice a noiloy cuceriri. ‘ale hidrodinonioit 91 termodinamioii tncepe et se contureze peteozalo- xia dinsmicl. Aceasta eate totodatt etapa aperitiet prinelor institute meteorologice, @ celor dintii eervicii de prevedere a tinpulud ei & a- firmirii meteorologiel oa gtiinga de sine sthtKtoare cu obsect #1 me- tode de cercetare proprid. Concomitent capltt amploare cercetares pro- ceselor atmosferice in interactinne cu condifiile fisteo-geografice 91 int elaborate primele sintese climatologice importente de citre V. Yerrel in 8.U.A., JeHann in Austyia, W.KOppen $n Germania, A.I.Yoeikor tn Rusia etc. In prima junitete fnregistreast succese importante datorcte met al prinse de J, of VeBjerknes (Norvegia), M.Margufe (U.R.8.5.), K.G-Rossby (Suedia) ete, ‘be rindul ef meteorologia sinoptich as desvolté inpetnos cu contributia unor cercet&tori on G.Pikker (Austria), Y.BJerknes (Rorve- sie), BsP.Multenovaki gi NL. aborovaki (U.R.3-5.) etc. Jerologie cunoagte de acenenea progrese notadile. Frintre cestes se numirh deacoptrires etratosferes (1902) de cltre Tei de Bort, inventares rediouonded de oltre P.A.Moloeanoy, J.Lugeon of He Lange ete ecolului nostru, meteorologie dinamich cercetarilor tntre- (avetria), A.A.Pridman 1 Mijloacele moderna de investigare a atmosferes, precum re- chete meteorologicl, radarul meteorologio, liderul (1 Toste, dar act slep eutelital weteorologic, au pernia tborderes Sin perapective nol a numeroase probleme privind estructura ¢1 conpositie Snveligulud de aer ol planetet, dinamica scestuia, prognosa timpului tee Cercethrile efectuate asupra atmosferei din afera ei, supra- | vegheres neincetat& a proceselor gi fenomenelor meteorologice prin mij- looirea unei re eliti geostationari, sondajele aerolo~ | gice sistematics cu radiosonde din oe in ce wai perfectionate gi cola~ ! borarea international’ sub egids Organisatiei Meteorologice Mondia: ou permie nu nunei conturarea unei noi renuri meteorologice nunith me- teorologie spatiels, oi e1 objinerea unor progrese in activitates de prevedere a vremii gi in cea de elaborare @ unor metode de influentere | dirijatd a ecestesa, Desigur, nu este realict o se creadi of onenires ar putes dispune, intr-un viitor previsibil, de mijloscele gi mai ales de energia necesare modifickrii conditiilor meteorologice 1a scerk re~ gionalt, Deocamdat& este vorba de experimente gi eo{iuri menite ok di- minueze efectele distrughtoare ale ciclonilor tropicali (prin insimfn- forea norilor din partea lor central), ef provosce clderes precipite- ¢idlor (prin pulverize: unor nuolee de condensere in norii eu struc~ turd microfisiod mixtd), sf prevink formas gi cXderea grindinel, e& combatd tngheturile rediative gi incileirile excesive etc. 1 In fore noastr’, ou toate ck misurktorile meteorologice ei tematice gi continui au inoeput, le unele stati, {nck de le jumktates secolulud trecut (din 185] le Sibiu, din 1859 le Sulina to.) , meteo- rologis ca gtiinti a ofpktat o desvoltere demni de ecest nume, adie ‘ dup infiinterea, in 1884, a Institutulut Meteorplogic. Un rol covir~ gitor in desvoltarea gi promovarea acestei gtiinte l-e evut fisictanul St.Hepites, Intemefetorul gi primul director al Institutului Meteoro- logic din. Romania, care in multe din cele circa o mie de luordri publi- cate, a adue contributii esentiele le conturarea 91 fundanentares prin- cipalelor directii de cercetare meteorologicd gi olimatologick din ja~ re nosstri. Contribugii importente au adus, de G.A.Dissescu, N.Topor gi alfii. Din cele precentete mai sus resulté ci meteorologie sau gilinte gare otudieek etmonfera, ot%t ub raportul {nsueirilor gf etructurit, eit ef sub cel el proceselor gi fer lor din cupringul ef, a inre~ gistrat, paralel ou desvolterea gi aprofunderea cunoagterii specifice, © diversificare din oe fn oe mai ampli. Au sparut setfel numerocese sub- remuri neteorologice noi, e clror individuelitate nu incetears of st jemenea, E.Oteteliganu, 8 aincersck. Printre acestes oe numir%; meteorologia genersl& sau fiztos stnosferen, core otudienX legile genezei i desvoltirit fenonenclor fiaice din atnosfers; eteorologie sinoptioX, anu gtiints prevederit timpului, care studies’ legile evolutied proc lor atmosferice in acopul prevederii vremti; peteorologie dinamio’, avind drept obiect seudieres prin netote fizico-aatenatice © procestlor dinenine gt terso- dinamice din atmosterly actinometrie sau rediometria, care coups ou studiul fluxurilor de energie Yadiant& ce etribat stmosferay rologia sou fizice atmosferet Libere, core otudierk procesele oi fenonencle fiatee din etraturile atmooferioe ineltes seronosia, care se ccupk cu studiul proceselor @f fenomenelor din tonosferk, exosfer& gi magneto- sferty micrometeorologia, cere studies’ stretul de cer inferior (sub 2 m Qndltime)} metectologia splicath, core cerceteaK influent condi- fillor meteorologice seupre unor potivithti entropice distincte, ceea ce a determinst Andividualiseres meteorologies agricole su agrometeo~ rologies, meteorologies forestiere, netects ogiei esronaptics, patton: rologies tehnices neteorologiel medicale etc. Printre subrenarile meteorologie!, individualizeree ces sat pregnant (tinsind otre nivelul gtlintei din care ea deaprins) @ cl- patat-o glimatologia, care stud: ash regimul pultianusl el yrepii, in fucide de condstiile fisieo-georrefice opsciticg fieckzes regiunt. apla i dexvoltere, Legeth oxgenic de cea etecrologiel, @ condus, fii ales in ultimele ofteva decenii, 1a separarea unoy subdivisiunt eu specific propria din o¢ in ce mat pronuntat, precum: Bigroolimetologia, HopogLiaetolosia, palecclisstolocia, clisetolesis sols south (ggzoclina= Hologia, cliastologis foreetieri, palnecoljnstolatis ete.) » gLipator, gzafia eto. Atit meteorologie, oft gi climatologis gint gtiinte geofizice, ou doosebixen ch prime cate mai apropieth de finich (fiind de fapt f1- sige stmoagered), ier a dour de 6) ogrefie (fiind de fant geogratta. limes). ‘Drapt urmere, prinoipalele lor m¢ tode de cercetare eint cele ale gtiingelor geofisice. Printre ecestes rolul oe) mai impotent $1 de informajii indiepen- lor gi fenomenelor atmosfe— rice in conditiile lor reale, Ba poste ft Viaualh (cum ente cerul epre- ederit cantitdfid norilor, felului precipitey ‘lor, presenyei difert~ teler fenonene neteorologice ete.) eau Snstzunentels (cue sete casul majoritayid covirgitoare & mhsurdtorilor ce 6 efectueza le statiile sereorolegice). La rindul ef observatie inatronentald 96 realineash cu agente cu of) 4h of ou gperate tnregistratoare. Aceates Gin uruk pot fi inregistretoare obtgnulte (utilisate le atetiile netec- rolegice incadrete cu personel teknic) #4 Inregietratoare cu trangei= | eet 9 tere 14 de la distanth (utilisete le statiile metecrologice auto mate care func{ioneass Sn regiunt greu accesibile). Desvolterea impetuoasi a tehnioii din ultimele decenti a pus le fndemtna meteorologiel g1 climatologiei o serie intreagt de.mijloace moderne de investigatie, de 1a radiosonde uitraperfectionath gi rade rul meteorologic de more putere, pin 1a 1idarul (leserul) meteorolo- gic gi satelitul meteorologic. Toate acestee au permis cercetarea sti tomntiod, din unghiuri diferite gi la soark globeld, « atnoaferet te- restre, atriigind dupi ele necesitates coleborSrii internationsle tn cadrel unor programe permanente cum sint: "Voghea Meteorclogici Inter- nafionali", "Programul de cercetiri atmosferice globale” eto, Observaties 1 e-a adfugat fn tinpurile mei recente gi metode ezperipentulus, care consti in cereetarea proceselor gi fenonenclor meteorologice 4n condifis de laborator, create pi dirijate conform sco- pului urmirit, Aceastt metods presinth avantejul unei resolviri met rapide a problenelor, dar gi desavantajul ce deourge din reduceres 1a soark a proceselor gi fenonenclor oercetate. In ultinul timp s-a tre. out 18 experimentul in neturtl gi chiar 1a aplicarea fa ecopuri practice a reaultatelor oercetirii experimentale din domeniul producerid arti- fMotale a preoipitatisior, producerii gi disipirii artificiale a ceju- rilor ete. Imensul volum de date scumilat in urma observatitlor efectua- te de otatiile pf observatoarele meteorologice de pe intreage planeth este prelucrat ou ajutorul mijloacelor mecanice gi electronice de cal- oul dupt netoda statistico-natenatios. Pe nXoure desvolt€rii lor, meteorologia gi climatologie gi~au diversifioat gi adinoit leghturile cu fisica (in apecial ou mecenios fluidelor, termodinanica, electrioitatea, electronica, optics etc.), natenstica, chimia gi astronomia, ale clror descoperiri au permis o mai bunk ingelegere # proceselor gi fenomenclor atmosferice, dar gi ou gtiin- fele Pinintulus, cum aint: geologia, geomorfologia, bidrologia, geobo- tanien, pedologia 91 alte: Datorith influentelor imediate, nemijlooite 94 permanente pe care vrenes #1 olima le eu asupra vietii gt activithtii fieckrui indi- vid gf fieoXred grupiri unene, meteorologia gi olimstologia sint ramuri ale geofisioit, care presint& nu numai o importentk teoreticd, de ou- nosgtere fundamental’, cf 91 una practicl de nethghduit. Sint suficten- te Sn acest sens, menfioneres caraoterulut indiepensabi) al prognored vrenii pentru numeroase domenii de activitate unank (trensporturile ae- riene gi navele, agriculture, zootehnia, construotiile, turism) eto.) gi oublinterea necesit&tii ounorgterii conditiilor climatice in vederea utdlieiedi lor optime intr-o gon lergh de ectivittfi esonomice, Since lo ping cu agrioultura 1 terminind cu sistenatisarea localit&tilor. Importante teoretiod gi preoticd a cunoagterii metecrologioe gf olimetologice se evidentiest on pregnant fn fiecare dintre oapi- tolele presented luoriri. | un PARTEA INTIT BPROROLOGIA @ Component a ptiintelor geofisice, meteorol nocfera terestré atSt sub raportul tneugirilor gi structurii, oft of teia, Principelele e1 probleme pot f1 grupe gi enune: stmoofere oa invelig gazos caracterizet prin inugiri 94 qnergia proceselor atmosterice; apa in atnosferty rh gd bazele meteorologiel sinoptice 7) ftmosfera ca invelig gazoe ee caracterizeazt, intre linitele e4 greu definibile, prin form, mash, densitate, coupozitie ei struc~ turd specifice. 2 Energia proceselor atmosferice are drept sure principald Sos- rele, clruia 4 se adeugh, ou pondere nesonificativd - nucleul flerbin- te al Pimintului gi, ou pondere neglijebilé - ensamblul corpurilor ce- regti. Energia solerk ejunge pe suprafate terestra sub forma a dou flururd distincte (radie{ia direct of rediatia difusd), care sint per- {ial reflectate gi partial ebsorbite. %) Apa tn atmoaferk este 0 consecintt © proceovlut evapcraties. Im atore gancask ea constituie umezeals serului, fer in urme condensk- rii gi sublimirid genereaz& rou, bruma, chiciure, poleiul, cesta, no- TH gi precdpitatiile. -}!Migcurea in atmosfert regultatul fortei gradientulut be- rio, care se datorearX, Ya rindul ou, dietributiel neuniforme © pre~ aiunis steosferice, Asupra aerului in migcare actioneazH, de osenenea, forte de deviatie datorata rotatie! Pamintului, forte de fzecare gi, Sn cesvl migedrilor curbilinil, forte centrifug’. Recultanta acestor forte constitute vintul. J) Bazele neteorologiel einoptice includ notiunile esentiele r feritoare 1a macele de ser, fronturile etnosferice, cicloni gi entict- cloud gi, in finel, prevederes tiupulus. 12 “1, AMMOSFERA EMOSEE e Agmosfera este Inveligul gozos (de eer) al Pinintulut, care i = ede paichide si 60-2 lide de origin’ terestr& oi cosmicK, Ba constitute, ca gi litosfere eeu hidrosfera, o parte @ Pamintului, der se deosebegte de aceates prin care-{ definese ou pregnant individuelite- Agzyl "pur" este {acalen, Syston, Seon pid, sesizebi1 nunai cind ge afli in migcare. Bl eote, Gompeesltal oi axpensibiy, putind totodat of tran preeiines, Transparent pentru o gauk lergk de Ay tugi insugirea de @ abserbi altele, Degi considerabil mai putin dens decit “Uncatul, ¢1 Fe goewysbe oi exexcith prestaeg, Piind com presibily deneitatea lui scede inal repede cu indifines, In oiude den- sithtii Yai reduee serul opune Fesdetenfl oblectélor cere 41 atribat, cAldure degojatd prin frecare fiind ouficient de mare pentru ca meteo- ritdd, de pild, sf fie pulverizati ineintea impaotului cu suprafete ter ra cote indiepenaabild vietit. Be cover respireties, protecfie impotriva radiatitlor ult: fouze-(datorati stratulut de ozon) sf cu densi de ebsorbtie in doneniul intr: jotrulud radietiv) , care tupicdic’ pierderea total a ofldurii fn timpul noptii ¢1 inok1- sirea excesivaé in timpul silei. yr (Di ED caisines stooetat a aid Intructt elementele care compun atmosfera terestri eint pre~ sente, fn cantith}’ mio, g1 In univeraul ounoscut, cele mai pleuzibile tpotene ou privire 1a origines acesteia, eu 1a bank cercetirile intre- prinee scupra atnonferet celorlelte plonete ale cietemulut soler. Uneve dintre prigele ipotexe considert qtmosfeze cape ualrest -Ain_ngee_ gosceol jucandencenth cazs-s font Pistrte} te faze inttield « forsHrid lui. Bete, fn orice caz, destul de probabil of forte gravitaq $ionel& slab care carecterize Pamintul in perioads so casoask, a per~ nie elenentelor ugoare, ca de exenplu hidrogenul gi heliul, of se in depirteze cel mai mult de centrul aceatuia, ba chisr sf ee pierdé in apetiul cosmic. De altfel, principalele geze*oare conpun stnesfe toalX, 1 ldmite ef eupericard, eint tonal hidrogenul ¢i heliol. & elror proportie in troposfer& este infink, oraté gazelor ag 2 atte ipoteze consider of garele oe intrk in componente ao~ tuald o atmosferet nu int rXmigige dizecte ale celor care sleStuten planeta nosatrl in periouda initial a evolutiei ovles Mai curind ele reprecintk o “stuoafér wecundark", rerultet& in urme eruptitlor vul- suntoe, euanatiiler davoorelor tereale, @ Alor obisice et, mas tireiu, comtribufillor vegetatiel, Briath dovert of accastl atuonfer’ ex fi olpitat ourecteristic! aveninbtoare celei de art, in urn cu 580 milfoane de oni, edick in periosda onubrienk. Gees ce nu inseamt of de atunod tncoase a rans neschimbeth. Pentru oh interactiunea e4 per manent ou litosfere, bidrosfers gi Vosfera o refnotegte netncetat, Amk£el, descorpuneree cidmicl, putrerizee oubstantelor orgenice, r piretie viepuitourslor ete., au loc cu consum de origen gi eliberare Ga bioxid 4¢ carbon; satmilatie olorofilienk coneual hioxid de carbon gi elibereack oxigeny szotul trece de asemenes printr-un otelu coxplex de le avtivitetes bacteritle: din sol 1a jecuturile viegudtuarelor gt, prin putrerirea acestora, din nou in atnosferd. Toste eceate proces contriuude 12 platrares unui eohitibr conplicat, atft fntre conven: tele atnosferet, eit gi intre eceanta gi celelalte fn/eliguri ele Pi- mintuied. 2 her S ZB wostere otnoos Limite infertosrk 9 atnosfered este, ntr-o eeceptiuae gene~ reld, suprafoye eotivl e planetes, In realitate, detorith endekrat de aervl atmosferic, 91 complexit&yis procearlor de inte- reotiune, limita reopectivd aonstitute un strat de interpitrundere. cu groeint variebile, dependents de adSncinen pink 1a care pStrunde sceote iu cxipSturiie litosferei, in pordd rocdlor 51 edlulut, in orgontenele vit ete, Amite superioart curing un strat. rl a rol ae ravitefioislk @ doestaia, Gaplicd accaptaren extinderit of M_le_nivelul dincolo de cere prozesele gi fenomencle ca~ racberietios emseteoului reapectiv de gaze, nu mei pet uvea loo. Si Sntructt aurorele pole¥e ee nunlrt printze aceste fenomene, limita oye perioart a atmosferei trebute put cel putin 18 1a inkl tien de. 1200. kay. =a Ya core ele saat observable uneord. Cercet&torul ceh M.Smoluchovski consider& o& limite superiosrh @ staonferet trebute pust2e-Hivelul unde forfe dé wtxdotie grovitetio- neta ‘a Bintatulut, eate echilibraté de forta lui centrifugs. Yornind 1a dpotera cf molecule: care, ca oi Pamintul ( ecuatorial xelatie: in oare: 8, rer Calculele efe ate of Jeasupr 1a Inf jimes de 42000 nije polere, @ evut dr: aotfel de infitini inet nu pertioulele diferitelor ¢l ce fnscomnd o rarefiere mult mai socentuth dectt & celud de km, o te acceleragia gravitaties 1a ecuator (= 978 on/ 4 Le eerulul au acceagi viterk unghiulert de aig~ @=7,29. 10a") el a stabilit pentru plenul \AE| fataLud (=6, 37. 10" om) ctuate pe daze scestes relatit au dus le conolu- Sustorului, Lisi ta superioark a stnosfered e¢ eitueark 0 reletie similar’, utilizaté pentru regio~ ept resultet inkltines 1imith de 26000 ka. ba poste vorbi de stmosfex, deoarece intre te sint distente de mii ei tect de mit net perfect vid obfinut vreodat intr-un Leborator, Un alt grit se bareart pe ipotere Jele corulut atnosfario trebuie of stings ste este de 11,2 kn/e gi reculth din relajfar parabolied. Ac ebilive # inkl tinii etaos! de atrectia Pimintului, molecu- weiss yiterk eritict atte of pentru a = 2gr 11,2 kn/ss in core: V, ante vitor oritio’ sau parabolict, g- accelerajia gravitatiel, y ~ rene Pimintulud. Pentru atingerea vitezei oritice sint necesare snumite condi fii de temperaturd of Vitere medic fera oe onloulees’ ov fn oarer R te_conet greutate moleculers. a migokrii moleculare @ 6! zelor o® compun atmos~ ajutorul relajiedt ots Lor, °D temperatura absoluth @ gasulut (in OR), M - greutet molecular’ a gazulut. pemuith ageder of vitera oritiol poste fi etinsk nat eles ae Nate noleoulerd nick Ta-tenparatuet absolut 1. Acest jueru ee intfmpld in cecul bidrogenudus ot heliului le indlfimi de circa 3000 km, unde temperaturile pint doar cu putin Anferioare celor din termoafert. Atingeree vite! 1 critics permite partioulelor ¢° 85% 5 ede atractia Pumintulut 91 sf pXtrunda in epatiud ar, Acest proces de disipere este insK suficient de aleb pentru on pierderile de maaX suferite de atmoofera terestrt of fie oon ponsate prin eruptiile vulcenice, emenetiile de gaze ale ofmpurilor petrolifere gi isvoarelor termele, contribujiile vegetatici atc. Inkl fimea de 3000 ka 18. ¢ produce egalisarea densitiyit Atmosfered ou cea a spatiulut interplaneter gi unde are loc prooesul anintit da dieipere a particulelor de aer, este consideraté de majori- toten cercetitorilor, drept limita puperioarK a atmosferet, Pirk indo- 4al& ch aceasth limitd este tntructtva conventional, decarece atit Lizerea densithyilor, oft gi progesul de disipare, nu pot fi atri- vuite ou precisie unui nivel anune, oi unui strat gros in care transi- rt WX Goamio se face treptat. Totugs mult mai apropiett de realitate deott linitele teoretice stabilite 1a 2Booe-42000 km, duph oriteriul egaliskrit forfelor gravitetionall of centrifugal, sau le 64000 km, dup ortteriul actiunii magnetiemlut de EP orm etnosterst A Intruoft participS tmpreund ou Pémintul le migcKrile scestuia, atmosfera trebuie ef aibM, cel puyin teoretic, forma unui elipsoid de rotatie. Acest elipsoid tr » de asemenea, af fie mai aplatizet In “Fegimmile polare gi mei bombat in cele eoustoriale, deott elignnidul terestru, din doud motives = primil, pentru of forte cehtritugl, din oe in ce mat mil, de le eouator oltre poli, action mai puternio asupra atmosferes: (media ou densitate aoteutt), deott aoupra litoafered (mediu cu densi- tate ridioatt); - =m doilea, fera regiunilor eouatorisle g oonvectie we Anferd 8 fost atestath prin aKourXtorile direote Intreprinse dé f.de Bort esupra limite’ superioare a tropostered, med fnalt 1a eoustor (16-26 km) gi mai Jone fn regiu- nile te (1o-12 km) ¢4 polere (6-8 kn), Ulterior ea @ fost con- fiemati fumdrate ori prin sondajele serologice intreprinse cu mij- lonce modarne 4 etigatie. Blipsoidul de rotatie nu este insX_o fora firé, El oufer& neincetat modifickri detorate Snokleirilor gf FF ofFilor diferentiete ele serului, care pot fi periodice (anusle gf di- urne) wau neperiodice. Cele met neanificative aint ine modifictrile tru of excesul de o&ldurt pi umezealt, din atmos mereazi fn permanente intense sigciri de 36 determinate de atractie Lunii 91 Soarelui, cunoscute oub numele de pe- dovedith prin misuritori directe, Dimpotrivé, fn 1960, cercetétorul sovietic ¥.G.Pesenkov a formulet teoris dup& care ti ar avea forma de park jometk, ou partea turtit& orient Cercetérile mai recente, efectunte ou rachete sf sateliti me- teorclogict au confizmat teorie lui V.G.Pesenkov, cel putin pentru aog- netonfert, Dar, age cum se va vedea nai departs, magnetoafere ne extin- de pink 1a Snllltimi de ciroa seoe rane terestre (64000 ka), unde este Ampropriu totugi, sh se vorbaasok de etaoeferk. Porua stmosferet auperioare, consideratt pink Ta tnXltimt dv circa Jooo km, rinine nck o problent de rerolvat. Nor 1 BD ame staat Caloulati 18 scare intregii plane mace 5,289. lol tone. Dar, intrucSt caloulele respective nu tin seama de vo- Tum SeFWTGE Tielocult de relieful terestru situet deasupra nivelulut general al oceanului plenetar, veloares objinut trebuie reduat ou 2,72%. Mase reel a ati 1 Pimintulud este agader de 5,147 rol tone, Ze represint& o milionine din nese Pmintulud care totelizeost 5,98.10°7 tone. Pe verticals se constatt o descregtere a mase: determinate ae eckderes preaiunii gi densith}it erioe, rulud, Astfel, 1a ni- velul_o&rii, masa unui metru oud de ser este de 2,292.ka, 18 12 ke tnll- time de 319 g, 18 25 ke de 43 a, dor le 4o km de nunai 4 5. Dr seoingh 50% din pink 1a lo ki mosferei se git ‘pint le 5 km inkltine, Ds 2 pind le 20 km 91 99% pink la 36 ke. EB denattoren atsonteres Ga fn casul orfckrut corp material, densitates aerului result qi yout £1 cal- H din raportul dintz M ovleté ou ejutorad | Ue FL 346) go deunde P= ge. Caloulet® pentru presiunes atmosferick FAS (1013,25 mb) of temperatura de 0°, deneitat ? gangs 1,299 kg/m? alitate, aerul atmosferic conjine intotdeauna cantitigi mai meri su mai mici de vapori de epi, « clxor densitate represinty seralut uscat (LE + 0622). Be tngelege deot of Fului umed (ou wm confinut oarecar, te fi deduei din reletia: Sun La rindul ef presiunes serului umed sau presiuneu totals este dath de sume presiunilor serului useat gi veporilor de apa die de le nivelul mi- Fulut uscat | * Sve Prot * Pane * Pyap* Deck presiunes. vaporiier se noteast ou ¢ (tensiunea vaporilori, reletia devine: " Prot " Paso + 0 4 nde Pugs * Phoy ~ ** In continua: termini denaitetea a }» pe bowe ecuatied Klapeyron-Mendeleey, se de- elu uscet: Soae = vaporilor de api Swap = 622+ ee cum g-a aritet, deneitates aerului umed oste rului uscat plus densitatea vaporilor de api, egal ou densitatea rezulti: Sua Suse + Trap ~ HBR + 09622 shes 18 de unde: ¢ Pyotn(1-0+622) ¢ Peoe Or 378 6 an Prot 2.378 @ Pe. Sono BR - Tbs. Het obtiner San = Spe 0-8 « —_—— ot. din care, dindu-se fectoral oomn (PERE Insugixes densit&{ii serului eate extrem de importentl, de re- leyiiie ef cu temperetura, preeiunes gi unezeale (tab.1) depincind o rie intreagl de process termedinamics, care influenteasK hotir itor etabilitaten sau instabilitates vremii. “Pabelul 2 Relatiile densithtii eerulut uscat gi umed (saturat ou vapord de apk) ou temperatura gi presiunea otmosfericl ala Aar_uscat, Aer umed saturet ou vepori eeiaccat ~20°9 0% ~—20°C—~20°0 0° 20° leco ab 1,376 1,276 1,190 14375 = 19273-14180 9oo mb 1,239 1,248 1,o7o 1,239 1,145 1,062 Din datele tab.1 se constett ugor cX densitates aerulni uned ¢ moi redusl dectt cee o acrului uscat, diferentele sclsind pink le anulere toteld, pe mloura desoregteris temperaturis 91 iaplioit « ce- pecitufii de fnmagazinare 9 vaporilor de spk. . : 5 WG Sonporstse stmosteres creott ontiot considerau aerul ca fiind on eleneitt chiato otn- infirmeti aba in secolul a1 XIX-lea ind Adentificat g1 denumit principslele douk gase cee Gotraptizoe de Oay-Lussoe ou efabilit propertisie volunetrioe ele celor douk (19 asotul gi 20,88 oxigenul), demonstrind totodst& presente in canvititi variebile @ bioxidulut de'carbon, emoniacului #1 de opk, In ultimele Souk decenii Sle secolului al X1%-Leo, J.W.Rayleigh gi W.Remeay 6u descoperit 9i denumit ou termeni de origine 19 greack: argonul ("inactiv"), heliul (deoarece are o pondere ineenneth 4n compozitia Soarelui), kriptonul ("ascune"), neonul ("nou") gi xeno- nul (“atrdin"), edict grupa gezelor rere sau nobile (pentru cf au o mare inertie chimict, necombinindu-se ou nici un corp). La nivelul cunoagterii actuale, Organizatia Meteorologict Mon- @ia1K fnscrie pe lista componentilor eerului uscat (prelevat din orice punct aflat intre eupratate terestri gi indltimea de 20-25 km) un nu- mir de 20 de gaze distincte (tab.2). Comporitia aerului uecet on co rope tia fe 5) ort, 8241 point “Savolum ext, C8802 ban Try 7 ‘Tabelul 2 seat om ) Gh 1 Agot Nz 78,088 75,527 11 Radon Ra 2 Origen 0, 28,549 23,243 12 Tod Tg eae 3 Argon Ar. “0,830 «21,282 «13 Meten CH, 2,220 4 Bioxid de 00, “0,030 0,045 14 Orid de N20 5,0.10 carbon = azot 6 3 5 Weon Ne 1,820 15 Ap ode 4,000 thet 2 6 Heliu He. 542.107 16 Bioxid 50, 0,0-1, 0.10% de cult 7 Keipton Ke 1,0.10~* 17 Bioria, HO, 00-2, 0.20% de a20t 8 -Hidrogen H 540-107 16 Oxid de CO urme carbon 9 Xenon Xe 80,10 19 Clorurk Nec 107% de nateia lo Ozon 1,0.207F 20 Amoniac NH, 107° San ne (azotul, oxigenul, ergonul ain voluaul gi 9999768 din greut: lelte tate. Cercettrile teoretice gi experinentale au ark} Yului uscet, doar bioxidul de preaint’ varistii in timp ¢1 epajiu. Cum ins: componentii. compori {ia Stmosrever in vecinutat siderat&’ constant&. In consecinté, aerul poate fi g ¢ care compun aerul us carbon) Feprezints 99,9970% ula, in timp ce tos din volum gi 0,0024% din greu- aale~ c& dintre tots ipa! radonul, je infink, euprafetei terestre poate f1 oon- imilet unui gaz u- nic, care, fn condititie de presiune 91 tenperaturd de 1a suprafats te- Yeetrd, se comport o unit’ atomice de mai perfect cu greutatea moleoulard de 28,97 ‘ 20 n naturd snot, coru) perfect _uscat ni exieti. BI contine, pe ‘Ling& componentzi_mentionatt, centithyi variabile de vapori de aps con- centrate ou preckdere in troposferi, unde pot atinge chiar 5% din uni- tetea de volum de ser. _ cvpeate aceoten ee adaugh gi suepensiiie golide ort liohide Ts es ee apropiere! gurselor, de mirin partioculelor sus] endate, de condititle meteorolo- gice sto. Agadar, luindu~ drept criteriu variatiile lor centitative (nau 1ipsa acestora), 2: ¢ compun atmosfera pot_fitnpirtste fn song categorii mori gi efumer gonstente # veriepile, > © tresa cu gorie o fo! iM quepensiiie care, “gegi nu eint componente propriu-sive le otmosferet, Jouck un rol deoredit de important in desfigurer humeroase procese gi fenomene meteorologice. 1.6.16 Rete un fapt ounoscut of aparitia gi desvolsare tuturor for- melor de vith de le cuprafata texestré i din mediul serian au fost po- Sipiie tonal datorith exietente stnosteret+ tn compozitia prezentath wat aus. Deeigur, uncle dintre gazele componente 08 pentru viaté 0 im portanté esentiel’, in timp o¢ altele aint Andiferente (cel putin im proportiile mentionst Prin ponderea gi inougirile lors otul @4 oxigenul, componen- te constente care totelizeast leolelté 99,0378 din volumil 91 98,670% din greutates atmosferes, sint gexele oe2e mai importante. 1.6sle1. Azotuh tp raport cantitativ, principelul gex component ¢) at- nooteres (70,0086 Min volun 91 75,527 dia greutate). Singur, el nu $n- tretine in ‘ou oxigenul (in proportiile din atmosfera) genpereast actiunea oxidant @ aceatuiey féoind posibild dexvoltarea vhetit. Bate Lipsit de toxieitate, dor dregterea concentragiel lui in venimel provoeck wbetis de ezot", care poste 2108 con- singele unan secinye grave. Pentru regaul vegetal constitute un Amportant element nutritiv, plantele de pe Gntregul Pamint consumind anual oirce 25 mili~ cane tone de ezot, obtipnt tie direct. din eer, fie din compusit ezotur Jui formeti in atmosferé 94 edued Qn sol prin mijlooiree precipitetsi~ lor.7Acestora 11 ee sdsugt contithys Amportente adninietrate entropte cub forma Sngréghmintelor chimice erovosee+ sintetigat, prin dietilexe frootionsté, direct din stmosfers, erotul cote utilizet of in industrie 21, eote compénsat prin procesele de descompunere a substantelor orgenice gi amoniacale care elibereazt azot. 1,661.2. Oxigenul Rete un gaz incolor, inodor gf insipid, al cui nume vine de a Fecegti; oxye ("acru") 91 genneo ("a produce”). In atmoo- ferk detine locul al doilea sub raport cantitativ (20,9494 din volun 91 23,143% din greutate), dar joac& rolul principal din punct de vedere calitativ. Aéessta deosrece eate indiepensabii procesulut reepiratiei, ceea ce fneeamnX of Sn abgenta lui vieya ar fi tmposibils, Consumul de oxigen Sn proceeul respiretiei etinge propor{ii impresionante, depen- dente de dimensiunile gi nuarul consumatorilor (un om adult, de exen- pln, coneua silnic circa 600 litri de origen). Oentit}i importente @ consuni, prin goat idle chimice cu diferite ele- ente, in urme ofrora ieu nagtere nuneropi oxizi. Aceste consumuri nu pa¥"e diminue proportia origenului din atwosferk, deoarece ele eint compensate prin oxigenul eliberat de plente in procesul asimilaties elorofiliene, Totugi, in ultima vrene, oamenii de gtiintx au inoeput sk averticeze ou privire le ecSderes contituyit de oxigen din atmos- ferk, care os: pe de o parte, oregterii gelopante a conauni- Fi acestuia th cuptoarele industriale gi motoarele de tot felul (un automobil cere parcurge looo km consum’ oxigenul necesar unui om in 75 de ani; un avion Boeing 707 consumi 35 tone de oxigen 1s o singuril tra- vereare a Atlenticulul eto.), iar pe a ‘AS parte, sckderi1 neinceta- te @ ouprefeyelor ecoperite cu pAduri, 1.6.2. Prinedpelele componente veriabile ale atmosferet In accosth categorie se remarok bioxidul de carbon, osonul gf 1 de op, care au o importanga deosebith atit pentru diferite pro- ctse aetecrologice, oft gi pentru viata vegetalX 91 animalk de pe pla- nets nosstri, 1.6.2.1. Bloxidul de carbon Degi eub raport cantitativ ocupl locul al patrulea printre component’d aerulud uscat (iA medie 0,0310% din volum 91 0,0456% din grevitete); bioridul de carbon josck un rol esential fn viata plantelor. Prin etomate @1 pitrunde in oitoplasna celulelor care alcituiesc frun- nele, unde are loc procesul fotoaintezei. Acesta conetX in conbinaree (da. 95/085 fase.2 ee phorsé ind de carbon ou hidrogenal provendt din disocteres apes 92 tor- verea, mu mune e hidratilor d@ carbon, of gf e wnor aubotente orgenice fred complexe, cum eint cele proteice. intrucit, #98 oul ereth gi nu- mele, fotosintess eate conditionett de presents uninit, fn serv! 62 deegupra terenurilor acoperite cu vegetsties concentratia bioxidului 4 de carbon ~ ite mai more nowpten (maximul fnoints rieXritului Soare- lus) ef mei mio’ niue (minimu? Gnainte de apusul Sorrelui). _ Proportie bioxidulut de carbon din straturiie inferfoare ole gropootdres presint&, mai eles In regiunile temperate, #2 0 variotie chedted onualA, oaracterigetS prin desoregtert importante prinkvars of cera, aind proceoul fotoointere se inteneificly et Prin oregteri sen- veoiie toanne gi terna, oind fotoeintess eats cones deren t) dininuotl. “Lypentzi acelemi moment, concentreyss bioridului de carbon din ger are Galori aad ridicate deasupra terenurilor ncoperite ot veget tle, oava mad ooborite desoupra torenurtlor flr vegetatie of mult met reduc (apropiate de 0,02) deaoupra suprefetelor acoperite ou enents qi 2upadh, mn ales cind aceoten aint fonrte intinsty oun cate cazul oalotelor_polere. 4 id Tn ancanblu, aerul de deesupra supratetelor continentale oon~ ine 1A mutt bioxdd de cerbon decit 06? “de deagupre auprafetelor oces— vices pe de o'parte pentru ok ggoatul enenk gene) ¥ epectiv, dar pe de faite pestra cf upa £1 absoorbe in centithes dependente de tempereturn, ; selinitutes 91 pH-ul ¢1- A te urmare « desconpunerit substantelor orgente neral ain Bol aote de Sect de ori mat bogat tn biorid $e hon deat cel de dessupre veiulus. Oind presdunee stmosgericl-scade,. au.iee enenstil de biorid de garbon din gol, ceca ce determin’ sporizen © oentyatiel acestui ez in aerul de upra solului. In situayiile einoptice cu vint puternic 9% CerbudentS intensi, concentratie biexidulut d¢ carbon din stratul de eer infericr scete substentiel. ~e™ . Licregters coneiderabile ale cantatéitt 40 pioxid de carbon din er au ioe in timpul eruptiilor vulesnice $4 incendiilor « Gocietatea onencasck contyibuie 1a sporires concentratie bt- oridulut de Gin tmosfere interiver& atit prin arderea conbueti~ taldier in foserele induatriale ai fn nenuwkre ele motosre de tot te- qui, cit gi prin sp eirea nunrului Leouttor42cr gi efectivelor de «ni- pale domestics caxe eliminf garul reapectty Gn procesul respiraties. e Gnodpertie supreaglonerete.si elah aerte’'*) conventyoyie pioxidulud de carbon poste depigi 0,050% din volumy devanind dfunXtcert { pentra sinb osnentlor + E Distrdbutie verticald s bioxsdulut de,cazon yrintr-0 sclde: Jent&, peralels cu cregtere! Gnkigimdi, In orice c8ty printrse guudegg Zocio'ka concentratie iui devine Meglijenis. cterizenrt 23 Intruoft bloridul de carbon prevint ineugirt absorbante pen tru med multe intervole din opectrul rediativ de und% lungs (caloric eau iafrerogu), ¢1 jock un rol important in er: aga-sisului “efeot de werd” (datorat traneparentet pentru radiatiile de und% ecurth gi opaoith}ii pentru cele de und& lungk), care protejazi atmosfera infe- ricert gi suprafaje terestri de riciri excesive in timpul noptit. Cu- nosoind aceste inaugiri, uni eutord su pus oscilatiile de lungh duratd ale olimei Pimintului, pe seeme variatiilor concentratiei bioxidwlui de carbon. 1.6.2.2. Ozonul Ocnstituie o stare alotropick » oxigenului. Humele iui vine greceoul gon, care inseannk "mirositor". Este un ges de oulea- re albdstraie, cu_niros caracteristic, reprerentind doer 1,0.10-° din ‘Volumil aerului care fnconjoart planeta. Identificabii tn atmonferk de " 1e.1o pink 1a 60 km inBitime, e] inrogistrensk concentratii mai ridi- cate Sn onunite straturi ale otratosferei (intre 20 yi 3o km iniltine, eu maximul 1a 25 km) gi mezosferet (Intre 40 gi 55 km, cu meximul 1a 50 km), cunoscute tmpreunk sub denumirea de ozonosferd. Oxonul din streturile menticnate ale atmosferet, ia nagtere Sn urma unor procese fotoohimice complexe, datorate actiunit rediatii~ lor ultraviciete of corpusculare emtee de Soere, soupra aoleculelor bu radistiilor ultraviolete (ou lungdmi da und& mad mict de 0,24) 91 @ redietiilor corpusculare so- lare, moleculele bietomice de origen se disociasd in atomi: o+0, Op Prin combinares utomilor liberi de oxigen, astfel recultati, ou molecule de oxigen diatomic, in presente meleculelor neutre ole altor geze atmosferice, 1a nagtere ozonuli © + Sarmnnm= 03 . Concomitent ere loo gi procesul combiniri1 ozonului ou oxigé- Bul monostomie, din care rezultt douk molecule inutebile de oxigen bi- atomic: 05 + 0 anne 2, Procenele fotochtmt formare @ ozonului sint Snsotite de eosberaren unex cantithy importante de energie caloric, ceca ce face ce in wtroturile atnosferice cu concentratie mare a acentut gaz, texpe- ratura serilud @& inregistress cregter4 exceptional: 24 In otzaturile de ser din imedjate oprepieve eauprafetet te- fire, ononiil ae poate forma, in eanttisti infime, oud sc{iunse dvs ckrebrilor electric Bistributie orizontalk a oronului nu este uniform, cantitetec dud f4ing “ad mare in stmosfera recionilor polare/ai mai mick in cea & 2 Fegiunilar sntertroptoale. Diferenterea ge dotoreedl faptulus of fm zegiunila polere roxele Soavelit stipung etocoftre pe tmiectodt mult mal lungt dest tn ote iterbrtoele Deterainir’ elatematice efectuate in regiunile polere cu ord— tat of in regim enual, concentratia ozonulud oregte primvara (cind flnxul rediotdy solar 4 intengificl, ier tenperstura este inc sclzu- th, ceea ce favoriseark divocieres oxigenulud tn eon! 91 combinarea eccatora cu oxigenul bietomte), pentra oa apot ef scedé in lunile 4 vark (din cauna cregterii temperaturii care fevorixeart desounpune in Goubinarea lui eu origenul monostomic) 91 in cele de nd (@in causa diminuXrii ori disparified fiumului radiativ soler). S-a oonetatat, dea Tadveagitior unor mase de sox dinspre jatitudini mai meri, cantitetes de oon sporegte, iar in cazul celor dinepre letitudini met mict, soade. ~ ido band’ de absorb{te reletiv ingustt (intre 8,6 gi 10,24) tn gan undelor lungi, ozonul influenteost Sntr-o alourk onrecare bi- lanyul aloric «1 siotemilul Pamint-etaceferk, prin socentuerea efcotu~ {Gviaulud de carbon gi vaporiior de epX. Dar, rolul sft. prinordiai ent socie de protector ol atnosferei inferioere ¢4_suyrafe tet ive, Impotzive eofiunii distrugktoare a radieyiilor solare vl- traviolete, pe care le abscarbe in ‘nMeuré eufiotent de mare pentru oe: vie 2 aultitudines ¢4 de forme, sh fie posibils. rea experimentald a unor "feret jtxe de transparentS totalA” la sero a concentratiet a pentru radiatidle ultraviolet (prin reducer Guonulut pe intreage coloank atmosferiok) a determinat distrugeres tu- toror formelor de viath din arzelul experimentului, pint le oftiva me- tri adinoim Humerogi meteorologi aint de pArere of aerosolis sre 8Juns in orcnopferk datorit& poludrid industrietr, sborurilor aeronavelor gf u Si1isHFii IngrMgaintelor ohimice in agriculturl, eneninté wh diniouere grav cantitatea de ozon fart de care vieye ru mat sate posibilk. Pen> eeted primejdii, Organizatia Meteo- pregent trei avertismente, ultiqul 1.6.2.3. Yapordi de op Reprezint& conponentul stmosferie ou cele mat anple varintit cantitetive (pink le 5€ din volum fn regiunil ecustorisle, pir —_——— rl 0,ool% in regiunile continent 4 intre 1,3% vara g1 0,4% tars Sn regiunile temperate). Z1_resulth in urma evaporirii aped de 1a su ry sol 11 g4 ghegit. Centithyi mult med reduse de va- pord ajung in atmosferk datorith proceselor fistologice aie animalelor gi plentelor (respiratie of transpirayie) 91 eruptiilor vuloanice. Distributie orisontel% a vaporilor de epi depinde, in prinoi-- pel, de temperatura aerului, prezenta surselor de eveporere, ciroulatia general a atmosferet etc. La rindul ef distributie verticalX este determinatt, mai ales de distanta fayt de eureele de evaporare #1 de intenoitates schimburi- lor turbulente 91 convective din atmosferk. Intrucit migokrile ascen- dente ale eerului eint fneotite, in enumite condifii, de condensers vaporilor de ap, scegtia aint concentroti ou precddere in stratul de eer de pink le 5 km SnMltine, pXtrungind rareori of in cantitéti atet dincolo de 10 km (tab,3). - ‘Pabelul 3 Dietributia vertical& a vaporilor de api in atmosfera latitudinilor medit Tnilfines tn km Vaporit de apk in 7 de_yolum 0,15 0,09 0,05 Denaitatee vaporiior de apt (§yq,) cote infertoork rului uscat (§,,,,)+ Teportul dintre acestee find: 3X tii Diapt urmere, p epk sporegte energis tate @ aerului, contribuind la intenaificares migcirii lui socendente. Procesul eveporkrii are loc cu consun de cAldurd, ier cel al conensirii ou eliberare de clldurk. Si, deosrece ambele process desfigoart atit pe ouprafata tereotri, cit 91 le diferite niveluri din troposfert, vaporii yeazh, in bund mieur%, bilantel ca. lorig al stetemului Pamint-atmonferd. Accant& influeny% se datoreazt nok, ou preckdere, efectului de ser determinat de absorbtin pe care vaporii de api exeroith in enuntte bens din gana _suprafate texeatri. dietiilor infra- 116.3. Gompozitie atnosferet inalte Cercsterea probelor luate cu ajutorul fuxeelor autopropulsste, de la intltimt de pink le loo km, nu a indicat modificlri sensibile ale concentraties nici unuia dintre constituientii permanenti ai at- mooferei. Datorith puternicelor migokri convective, azotul, heliul, neonul gi argonul igi pistreasd neachimbate proporgiile din troposfera inferioor&, iar origenul este foarte upropiat de proportia sa din ve- cinktatea ouprafetes terectre. "RXul de munte" pus, $n mod obignuit, Pp a Lipset _de oxigen, se datorcaet, mai ourind, prestunti atmos- ferice sogute, care nu favorizeazk-pktrunderes eceetuia prin peretit alveolelor pulmonare ‘Aga cun o-a erktat deja, ozonul Snregistzeark oregter{ substan- fdele le Initial de 25 gf So km, dioxidul de carbon dispare Ya altitu- d4nd moi mari de 20-30 km, tor vaporii de opt patrund foarte rex mnt sus de lo km. Relatiy recent, le inkltimi de circa Go km, @ fost descoperith presente stomilor de sodiu, # ofror proventent& nu a putut f1 tne ata bildte cu precizse. Ta_gyratul dintre 109 g4 lo km Sniljime, 95% din moleculele octant in atond liberi, sub influents Fadietiilor wo- ‘Ultraviolete gi corpusculare. Acelagi proces are loo ef in oazul azotulut, cere Snel devine monoatomic le inklfimt 4¢ circa 400 km, Pentru straturile tmalte ele atmonferet stabilirea proporties gexelor componente eate extrem de dificilK, Anulizele spectrale efec~ tuate eaiipra @uroréler polare de 1s inSltimi intre 400 $1 B00 km evi~ dentiask ou certitudine prozenye azotulut gi oxtgentlud ea principale componente ale atmosferei. In schimb, 1a limita supericark o atmoofe- rei, acolo unde se fece trecerea oltre spatiul cosmic, predominante sint elementele ugoare: hidrogen gi heliu. 1.6.4. Suspensiiie din atmosfer’ Definizea atmosfares ca anesten da gare ce poste f1 eoimilat unut gaz unie, exclude guspensiile solide, 1ichide 91 gezoese, core depi nu se nuns printre conponentele scesteia, sint totuel onnipre- aente in straturile ef inferioare. Impreunk ou aerul, ele eloktutenc tan aiptea coloidel, serul f1ind nediul de disperese, ter suepenstte, faze dispersed. R aT 1.6.4.1. Suapenstile solide Sint _partioule ou ¢imensinn! mscroncopioe (raza >5 4), mtero- (xaae tntre 5 g1 0,254) g1 aubmieroscopice (razo <0,254) ‘Pluteso in atuosferk eau cad cu vit arte redusz, Printre if a tUGit radiatie! glo- bale oi, partial, ¢ necesare formitrii Rorilor gi preotpitajisior, Proventente euspensiiior solide reunite eub denuaivea de pulberi, ogte otit atri, eft gi, wel eles, te- reatr&. Tudberile de sravententi extroterensrd, Resulth din pulvert- @ meteoritilor oare pltruni in atmosfera terestré, ~Pulbexike de provententi teragtrt. Se fapart, dupt origines Jor, in puthers pinerels ¢t pilberi argenios. Rulberile inevale stnt particule Tine de sol, de rook, de noge of eames do odvuri marine, de eubstante radieactive e Zulvexile grgenies eint ocnetituite din microargentone (peoils, vitugi. fermenti, infusori, elge ete.) fixate cel mai adesea pe pulbe: moi mari; dig polen; din spord af elgelor, mucegaiurilor 91 oriptogamelor vasoulare; din seninte foarte fine de Plantes din frognente infime de sudstante vegetsle gi animale otc. Atit_pulberile minerale, oft gi cele organice pot f4 tupirtite fn dou cotegorit meri (neturele gi antropice) duph causele care de- ternink genes 4 pétrunderes lor tn atnosferd, Printre cauzele natu- rele Aumirt vinturiie, furtunile gf migolrtle convective nice, erupgiile vulcenioe gi outrenurele, incendiiie provooat solr okrs electrise noturele, spulberares de cltie vint @ slrurdlor marine de le creetele valurilor etc, Printre caurele entrepice #¢ mumtri activiti- tile industriele, transporturile de tot felul, dei vf totelitet, provocate de combustibililor in focereie oasnice, damolirile eto. In funotie de intensitatea conponentelor verticele gi orizon~ tele ole curentilor de eer, procum 91 de dimensiunile 9i greutates lor, polberile de tot felul plut It sau mai putin, pu- tind £41 purtete uneori pind ia dietange considerabile fath de locul de orivine, Aetfel, praful spulberat de pe clmpiile sud-vestulud european a1 Uniunii Sevietice ecte transportat uneord pink le Cfmpia Romnk (apediie 1964, februarie 1979 etc.) oa de altfel gi nisipurile fine provenite din Degertul Sshare, 28 EX Mult mas more ente dietengs strNbktuts de_cennga fink, pro- dectats pink le Sn {imi de 80 kr, te ck!

    S-ar putea să vă placă și