CUM SE MANIFESTA FOLCLORUL IN SECOLUL 21?

MITUL URBAN
Identitatea culturală a fiecărui popor poate fi reflectată de miturile și legendele care l-au însoțit pe tot
parcursul dezvoltării lui. De aceea, este foarte important să fie cunoscută literatura de natură populară,
miturile și legendele care au circulat odinioară. Exista, totusi, diferente intre mit si legenda. Un mit
este o poveste culturală despre zeii care poate fi religioasă, dar, de asemenea, instruiește despre origini
și norme ale unei anumite culturi. Legenda aspiră, de asemenea, să instruiască, prin folosirea
oamenilor adevărați, nu a zeilor. Miturile se întâmplă în locuri îndepărtate cu mult timp în urmă, în
timp ce legendele se întâmplă în trecutul definit.
MITURI URBANE DIN GALATI
Bestia din canal

Video

Mireasa fără cap

Video

MITURI URBANE DIN LUME

Boogeyman, Omul negru, sau Bau-Bau  este un monstru folcloric. Omul negru nu are o înfățișare
specifică, întrucât concepțiile privind chipul unui monstru variază de la o gospodărie la alta, chiar în
cadrul aceleiași comunități. Se pare că legenda “Omului negru” își are originea în Scoția, acolo unde
asemenea creaturi sunt denumite “bogies”. Poveștile despre “omul negru” variază în funcție de zonă.
Astfel, în unele locuri, “omul negru” e bărbat, iar în altele e o femeie. În statele din vestul SUA,
“Omul negru” zgârâie la fereastră, pe când, în alte locuri din SUA el se manifestă ca o “ceață verde”.
El se poate ascunde sub pat sau sub toaletă și îi gâdilă pe copii atunci când aceștia se duc la culcare.
Ambulanța neagră este o legendă urbană despre o ambulanță folosită pentru a răpi oameni, mai ales
copii. Legenda se bazează pe cea a Volgăi negre din anii 1960 și 1970 din spațiul sovietic care a fost
adaptată în spațiul românesc ca o Dacie neagră. O variantă a legendei ambulanței negre spune că
aceasta fură copii ca să le recolteze organele. La 25 martie 2019 au fost comise violențe în Franța
împotriva unor romi români și bulgari care, la bordul unei camionete albe, ar răpi copii sau femei
tinere pentru trafic de organe și rețele de prostituție.
In concluzie, miturile modeleaza societatea din punct de vedere moral si cultural, literatura
contemporana avandu-si radacinile in acestea. Miturile stau la baza modului de gandire a unui popor,
reprezentand esenta naturii sociale a acestuia.
MUZICA IN SECOLUL 21

Recunoasterea existentei unui folclor urban nu este o noutate, printre primele culegeri aflindu-se
cunoscutul Spital al amorului (1850) al lui Anton Pann. Mai tirziu, folcloristi renumiti ca Petre
Ispirescu au cules numeroase texte folclorice din capitala tarii. Primele materiale de acest gen au fost
adunate in 1949-1950, din Bucuresti, informatorii fiind cintareti si instrumentisti ai unei trupe de
muzica populara, Taraful Gorjului.
Coexistenta folclorului traditional cu cel modern

Coexistenta folclorului traditional cu folclorul bun de consum prezinta forme diferite, dominanta unuia
fata de celalalt fiind si ea diferita dupa categorii a ceea ce numim global cultura populara. Sunt inca
multe zone si multe insule in care viata folclorica locala se desfasoara pe langa schimbarile social-
economice inerente, in formele ei traditionale, dupa cum sunt unele categorii traditionale foarte
rezistente si altele care se pastreaza datorita mutatiilor functionale pe care le-au suferit.

Exista un fenomen de contradictie intre doua tendinte aflate in antiteza: a cercetarilor urgente, menite
sa salveze acele bunuri ale folclorului traditionale care n-au disparut inca sau nu s-au transformat cu
totul si cea a cercetarii fenomenelor contemporane, care urmareste tocmai procesele de transformare,
de adaptare a folclorului traditional la conditiile vietii sociale, industriale.

Cea de-a doua se regaseste in repertoriul muzical al unor trupe contemporane cum ar fi: Pheonix,
Subcarpati, Gandul Matei, Cuibul si Alex Calancea si Lupii.

Subcarpati

Piesele lor îmbină folclorul cu ritmuri moderne, de electro și hip-hop și pun preț pe tot ceea ce
înseamnă tradițional românesc. Acesta a luat amploare si datorita multitudinii de instrumente
traditionale folosite, creand un sunet unic.

„Reinterpretăm folclorul în manieră proprie și aducem în prim-plan ideea că e important să ne

conectăm la originile noastre. Am ales să vorbim despre patriotism și dragostea pentru valorile
tradiționale fără să transformăm asta într-un discurs patetic. Știm că tinerii de azi sunt prea
prinși în haosul marilor orașe pentru a avea timp să se conecteze cu trecutul și natura” ,
menționează cei de la Subcarpați.

Cea mai virala colaborare a acestei formatii este cu Surorile Osoianu in melodia „Colind”. Repertoriul
Surorilor Osoianu include cântece de joc, colinde, cântece pascale, cântece de dragoste, balade și
altele. Surorile Osoianu sunt în fruntea Studioului Folcloric “Iedera. De asemenea, acestea sunt
cunoscute ca fiind conducătoarele mai multor ansambluri folclorice de copii și tineret.

Cateva melodii care pun in valoare importanta conexiunii cu originile noastre, a patriotismului si a
dragostei pentru valorile nationale care merita ascultate sunt: Balada Romanului, Rege Pe Deal, Rabda
Inima si M-a Facut Muma fumoasa.

Bucovina

Bucovina este o formatie care se incadreaza in genul folk-metal traditional, infiintata in 2000. Folk
metalul este caracterizat de diversitate, reprezenanții săi utilizând o gamă largă de instrumente folk, iar
formațiile de obicei au în componența de bază 6 membri sau mai mulți. Tematica versurilor genului în
general se axează pe fantezie, mitologie, păgânism, istorie și natură.

ARTA IN SECOLUL 21

Levantul este o epopee postmodernă de Mircea Cărtărescu, scrisă după

formula epopeilor clasice ale literaturii române. Opera (1990) are ca punct de plecare una
dintre "Scrisorile catre V. Alecsandri" ale lui I. Ghica, dar autorul apeleaza si la valentele poeziei
romanesti anterioare, creand un adevarat manifest literar postmodern. Autorul relatează călătoria
dinspre Levant spre București a unui tînăr revoluționar, care, cu ajutorul unui mic grup de prieteni (un
pirat, un inventator, un francez, o tînără căuzașă) reușesc să înlăture domnitorul fanariot din București.
Textul este, însă, o adevărată recapitulare a istoriei literaturii române. Autorul parodiază autori
cunoscuți și mai puțin cunoscuți, texte esențiale ale literaturii, de la Scrisoarea lui Neacșu din
Cîmpulung, Conachi, Anton Pann, Eliade și Alecsandri pînă la poeții sec. XX, Arghezi, Ion Barbu,
Ștefan Augustin Doinaș, Nichita Stănescu.
Epopeea sa se constituie astfel nu numai într-un act de recuperare a poeziei celorlalţi, dar şi într-
o recuperare de sine. În ultimă instanţă, Levantul capătă profilul unui vibrant elogiu adus Poeziei ca
unică raţiune a autorului de a exista. Poeziei, care suspendă timpul şi încrustează în chihlimbarul ei
chipul lumii. De aceea spre finalul cărţii sale Mircea Cărtărescu a putut scrie:

Eu al veciniciei doară trag în pept amar perfum.

Doar un vers de-aş scri, în care ca în picurul de rouă
Ghemui-s-ar lumea toată, veche dară totuşi nouă,
Doar un vers de va rămâne după mine, mă socot
Mai ferice ca un înger şi mai sfânt ca Savaot.

IMAGINEA SI TRANSFORMARILE EI IN SECOLUL XX SI LA INCEPUTUL SECOLULUI XXQ

Gandirea vizuala (Visual Thinking) insusita si comentata de oamenii de stiinta, filosofi, la

inceputul secolului XX (Bohr, Einstein, Heisenberg,etc.) se refera la capacitatea intuitiei ca, prin
imagini, omul poate sa construiasca, sa vada, sa discearna procesele fizice intr-o lume a perceptiilor.

’Aflati in fata unei situatii fara precedent, in evolutie constanta, nu mai este posibil’,
afirma Ascott, ’sa credem ca artistul este cel care poate sa adauge un plus perceptiei
noastre’. Aceasta credinta isi pierde din credibilitate in momentul in care perceptia umana se
afirma si se „artificializeaza” fara incetare recurgand la proteze tehnologice din ce in ce mai
performante si sofisticate.

Apare notiunea de inadrarea si montajul/editing-ul in sens conceptual care sunt rezultatele

evolutiei, inceputa in secolul XIX si continuata accelerat in secolul XX, a artei, stiintei si tehnologiei.
De la cadrarea picturii la cadrarea unui home page avem o intreaga productie de imagini fixe si in
miscare, cadrari conceptuale vii, care reprezinta gandirea artistica in imagini, picturi de informatii,
ecrane si interfete ale existentei noastre locale si globale zilnice.

Productia de imagini a unei culturi se constituie intr-o metafora a colectivitatii, sistem si

ambient, parte si intreg, pluralism si simultaneitate, repetitie si diferenta. Azi, aceasta lume de imagini
create si subcreate sparge granitele clasice ale cunoasterii noastre corporale si mentale despre realitate,
redefinind harta fiintei noastre aici si acum, pregatindu-ne pentru viitor.