Fișă de lectură "Chirița în provincie" de Vasile Alecsandri

1. Introducere
Vasile Alecsandri este un reprezentant de seama al perioadei pasoptiste in prima parte a vietii sale
pentru ca la maturitate sa faca parte din junimism.
Opera sa sta sub semnul diversitatii compozitionale astfel incat devine model pentru
contemporani, dar si pentru scriitorii care il vor urma. In mare parte opera sa este clasica; ea se
caracterizeaza prin ordine, rigoare echilibru compozitional,
printr-o seninatate a viziunii asupra lumii. Rareori apare in opera sa vreun sentiment de nostalgie,
formatia lui fiind cea a unui clasic. Intemeietorul speciei literare a pastelului in literatura romana,
Vasile Alecsandri este si un mare iubitor al folclorului roman („Poezii populare ale romanilor“).
Alecsandri experimenteaza si domeniul prozei prin creatii scurte cum ar fi povestirea sau nuvela.
In domeniul dramaturgiei se remarca in special prin comedia de moravuri si prin vodeviluri care
vor fi puse in scena la teatrul national. Remarcam faptul ca majoritatea pieselor sale vizeaza o
satira a moravurilor lumii contemporane.
Piesa de fata este alcatuita din doua acte si a fost pua in scena in 1952.

2. Specie literara
Piesa „Chirita in provintie“ este o comedie, apartine genului dramatic intrucat apar didascaliile
(indicatii scenice), personaje si dialogul dintre ele, lipsind cu desavarsire moduri de expunere
precum naratiunea si descrierea. Informatii legate de vestimentatie, comportament, aranjament
scenic, ne sunt oferite prin didascalii.
Piesa se incadreaza speciei literare a comediei de moravuri intrucat intamplarile infatisate,
replicile, comportamentul, numele sau situatiile starnesc rasul. La modul general comedia se
fundamenteaza pe contrastul dintre aparenta si esenta. Exista in comedie un conflict comic de
natura sa declanseze situatiile comice. Spre deosebire insa de alte specii in care comicul apare
izolat, in specia de fata el este o categorie estetica dominanta care genereaza rasul insotit de
atitudini din partea lectorului, de amuzament si buna-vointa. Exista mai multe tipuri de comic
regasite si in piesa noastra precum: comicul de limbaj, de nume, de situatie, de caracter, de
moravuri.
3. Tema - critica instituiilor i moravurilor societii feudale.
Tema textului este aceea a parvenitismului, a snobismului specific societatii contemporane. Prin
intermediul comediei sunt satirizate incercarile de a ascunde esenta printr-o aparenta
neconvingatoare.

4. Explicatia titlului
Titlul este alcatuit din doua substantive: unul care desemneaza personajul feminin devenit o
emblema a epocii, iar celalalt este un indice spatial care desemneaza o zona marginala in care
indivizii au tot soiul de aspiratii incercand sa se compare cu cei din metropole precum Parisul.
Modul de viata, vestimentatia, chiar si limba franceza, devin aspiratiile Coanei Chirita care isi
doreste depasirea statutului de provinciala, acesta actioneaza ca un complex de inferioritate pe
care Chirita se ambitioneaza sa il depaseasca.
5. Subiectul
Comedia are in centrul sau familia Barzoi cu reprezentanta ei de seaza, Chirita sotia boierului
Grigore Barzoi care pe tot parcursul piesei isi etaleaza snobismul. Scopul ei este acela de a fi in
pas cu moda pariziana, in acest sens a avut nevoie de un statut social imbunatatit. Astfel il
determina pe boierul Grigore Barzoi sa devina ispravnic. Chirita se remarca prin situatiile penibile
in care se pune, demonstrand un snobism iesit din comun.
Imitarea modei pariziene cu orice pret este o trasatura specifica epocii, prin aceasta Alecsandri
satirizeaza moravurile societatii contemporane folosindu-se insa de umor. Chirita este o imagine
caricaturala a femeii mondene din perioada pasoptista, idealurile sale sunt legate atat de
schimbarea propriei imagini cat si de viitorul fiului sau Gulita.
Comicul de nume este evident, astfel ca Gulita desi este nume pae un alint care dezvaluie o fire
rasfatata, dar si inculta. Chirita planuieste o casatorie intre fiul ei si Luluta, o orfana cu potential
de a mosteni o mare avere. Crescuta in casa ei, Luluta este o singuratica, traind din amintiri.
Leonas, un tanar inteligent si cu spirit de initiativa face parte din trecutul ei luminos, intamplarea
face ca acesta indragostit la randu-i de Luluta se intoarce pentru a pune la cale fuga lor.
In stratul de adancime al textului apare o opozitie intre traditie si ideile progresiste. Chirita este
cea care incearca sa se rupa de traditie, sa-si schimbe comportamentul, obiceiurile culinare, chiar
si limba. Contrastul intre posibilitatile intelectuale reduse si felul in care asimileaza ideile
progresiste creeaza un comic teribil, limba franceza pe care se straduieste sa o asimileze este
eronata, termenii fiind adaptati dupa limba romana (furculision). Fiul Gulita se pare ca o
mosteneste dovedindu-se incapabil sa asimileze franceza care era la moda.
Cuplul Luluta-Leonas este unul romantic, iubirea celor doi fiind sincera. Pentru a-i castiga
simpatia si a fi aproape de ea Leonas intors de curand din strainatate se deghizeaza inducand-o in
eroare pe Chirita. Ba mai mult el scoate in evidenta imoralitatea acesteia care nu se da in laturi in
a-i raspunde la avansuri, nestiind ca este chiar Leonas. Considerandu-l un rival pentru rasfatatul
Gulita, Chirita incearca in mai multe randuri sa-l indeparteze pe Leonas inca de fiecare data ea
cade in capcana tanarului.
 Apar in text si personaje secundare, personajul colectiv – grupul taranilor din care iese in
evidenta Ion, acesta intra in tiparul traditional al romanului simplu, cu bun simt care ironizeaza
snobismul stapanilor si incercarile lor esuate de a se adapta la o moda a timpului incompatibila cu
structura lor interioara.
Finalul este unul fericit pentru cei doi tineri care ajung sa fie impreuna. Emblema a unei epoci
marcata de influente straine si de parvenitism, Chirita este un personaj emblematic, o expresie a
formelor fara font condamnate de Titu Maiorescu.