Machine Translated by Google

Vaccin 37 (2019) 6750–6759

Liste de conținut disponibile la ScienceDirect

Vaccin
pagina de pornire a jurnalului: www.elsevier.com/locate/vaccine

Explorarea efectului furnizării de informații privind riscurile și beneficiile

asupra luării deciziilor privind vaccinarea
b
Mehrnaz Mostafapour a, , Samantha B Meyer A
, Abigail Scholer
aUniversitatea din Waterloo, Școala de Sănătate Publică și Sisteme de Sănătate, Canada
bUniversitatea din Waterloo, Departamentul de Psihologie, Canada

informatii despre articol abstract

Istoricul articolului: În epoca în care oamenii sunt bombardați cu informații greșite despre vaccinare, cercetarea cu privire la gradul în care diferitele
Primit la 17 ianuarie 2019 tipuri de informații despre risc sau beneficii afectează percepțiile asupra vaccinurilor și intențiile de vaccinare sunt critice.
Primit în formă revizuită 27 august 2019
Prezenta cercetare utilizează o metodologie robustă pentru a cuantifica măsura în care informațiile despre risc și beneficii
Acceptat la 30 august 2019
afectează intențiile de vaccinare. Munca noastră demonstrează o relație inversă între riscurile și beneficiile percepute ale unui
Disponibil online pe 23 septembrie 2019
vaccin. Oferind informații despre riscurile sau beneficiile unui vaccin, descoperirile noastre sugerează că ne putem schimba
percepția cu privire la riscurile și beneficiile vaccinului. Având în vedere că principalele bariere cognitive în calea vaccinării sunt
Cuvinte cheie:
Risc perceput
legate de preocupările legate de eficacitate și siguranță, rezultatele noastre sugerează că mesajele vaccinului pot fi încadrate
Beneficiul perceput pentru a răspunde principalelor preocupări ale publicului, fie că este vorba despre eficacitatea scăzută a vaccinului sau
informație siguranța acestuia, știind că ambele cadre ar avea rezultate similare.
Vaccinare
2019 Elsevier Ltd. Toate drepturile rezervate.

1. Introducere În plus, investigăm gradul în care intenția de a vaccina se schimbă după ce

În ultimii ani, amenințarea percepută a bolilor infecțioase a scăzut ca o
consecință a inițiativelor globale de imunizare. În același timp, totuși, a existat o
creștere a preocupărilor cu privire la siguranța vaccinurilor [10]. Ambii acești
factori au dus la o apariție mai pronunțată a mișcărilor anti-vaccin și, în
consecință, prevalența (dez)informațiilor despre riscurile și eficacitatea vaccinării.
Riscurile și beneficiile percepute au fost documentate ca factori critici care
afectează deciziile de vaccinare [1,6,7,26]. Cu toate acestea, există cercetări
empirice limitate care investighează cantitativ efectul expunerii la informații
asupra riscurilor și beneficiilor percepute ale vaccinării și, în special, a vaccinării
copiilor. Într-o epocă în care oamenii sunt bombardați cu (de)informații despre
riscurile și beneficiile vaccinării [17], este important să înțelegem gradul în care
riscul și beneficiile percepute ale vaccinurilor sunt influențate de expunerea la
diferite tipuri de informații. Prezenta cercetare investighează măsura în care
percepțiile indivizilor despre risc și beneficii în ceea ce privește vaccinarea sunt
afectate de expunerea la informații care implică faptul că un vaccin ar putea
avea un risc sau un beneficiu ridicat sau scăzut.
Autor corespondent la: University of Waterloo, School of Public Health and Health Systems,
200 University Ave West, Waterloo, Ontario N2L 3G1, Canada.
Adrese de e-mail: M3mostaf@uwaterloo.ca (M. Mostafapour), samantha.
meyer@uwaterloo.ca (SB Meyer), ascholer@uwaterloo.ca (A. Scholer).
indivizilor li se oferă informații care implică faptul că un vaccin are un risc sau un
beneficiu ridicat sau scăzut. Obiectivul prezentei lucrări este de a oferi mai multe
informații cu privire la modul în care indivizii reacționează la mesajele de sănătate
publică și la promovarea vaccinării și pot fi utilizate pentru a informa metodele
de comunicare în domeniul sănătății.
si interventii.
2. Context
Numeroase studii au arătat rolul semnificativ pe care riscul perceput și
beneficiul perceput îl joacă în comportamentul de vaccinare [1,6,7,26]. În urma
lucrării retractate a lui Andrew Wakefield, care sugera în mod fals o legătură
între vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei și autism [23], sentimentul
anti-vaccin a reapărut și informații inexacte despre potențialele riscuri și
ineficacitatea vaccinurilor au fost diseminate pe scară largă prin diverse surse
[ 23]. 15].
Diseminarea a fost în mare măsură amplificată prin creșterea internetului,
schimbând modul în care oamenii pot și accesa informațiile despre sănătate
[25]. În ciuda recunoașterii de către cercetătorii în domeniul vaccinurilor că
informațiile despre sănătate, inclusiv vaccinarea, sunt adesea obținute prin
canale nefiltrate și că accesul crește doar ca urmare a globalizării, difuzării mass-
media de știri și rețelelor sociale [3,26], există cunoștințe limitate cu privire la
modul în care conținutul unor astfel de surse influențează efectiv vaccinarea

https://doi.org/10.1016/j.vaccine.2019.08.083
0264-410X/ 2019 Elsevier Ltd. Toate drepturile rezervate.
Machine Translated by Google

M. Mostafapour et al. / Vaccin 37 (2019) 6750–6759 6751

intenții. Pe măsură ce indivizii continuă să fie expuși la diferite tipuri
de informații care provoacă și refuză vaccinarea, este esențial să înțelegem gradul
în care riscul perceput și
beneficiile percepute ale vaccinurilor sunt influențate de expunerea la aceasta
informație. Această înțelegere ajută la dezvoltarea unor metode sau politici mai
eficiente de comunicare în domeniul sănătății pentru a reglementa
efectele negative pe care diversele informații le-ar putea avea asupra oamenilor
comportament de vaccinare.
Modelele tradiționale de judecată și de luare a deciziilor recunosc riscul și
beneficiul ca două constructe mentale distincte care influențează
deciziile oamenilor [14,20]. Natura beneficiilor din care se obține
întreprinderea unei acțiuni este diferită de riscurile asociate cu aceasta
acțiune. De exemplu, beneficiile pe care le obținem prin administrarea de antibiotice
sunt diferite de riscurile la care se expune cineva prin administrarea de antibiotice.
Cu toate acestea, în ultimii ani, mai multe studii au arătat că
judecata de risc și aprecierea de beneficiu nu sunt distincte
separate și, dimpotrivă, sunt de fapt percepute ca fiind invers legate [1,11], Finucane
și colab. [12]. Adică este frecvent
a observat că cu cât riscul perceput este mai mare, cu atât beneficiul perceput este
mai mic și invers. Folosind exemplul de mai sus, recent
teoretizarea ar sugera că beneficiile percepute de indivizi ale
administrarea de antibiotice este mai mică dacă riscurile percepute de a lua
antibiotice sunt mai mari. Studiile anterioare s-au concentrat în primul rând pe
relația dintre aprecierea riscului și beneficiului în deciziile sociale
privind utilitățile sociale (de exemplu, utilizarea energiei nucleare, a alimentelor
conservanți sau vaccinuri pentru societate) spre deosebire de personal
decizii de sănătate [1,11]. În cercetarea de față, primul nostru obiectiv
a fost să extindă cercetările anterioare prin investigarea relației
între judecata de risc și beneficiu atunci când se face a
decizia personală cu privire la vaccinarea propriului copil. În plus,
3. Metoda de studiu
Patru sute de participanți au fost recrutați prin Amazon
Mechanical Turk (www.mturk.com). Singura condiție pentru
recrutarea participanților a fost că aceștia trebuiau să fie părinte. Noi
a inclus acest criteriu de participare deoarece de obicei este vorba de părinți
care iau decizii cu privire la vaccinarea copiilor lor și astfel
ar putea exista diferențe între modul în care părinții și cei care nu sunt părinți
percep riscurile și beneficiile vaccinărilor pentru copilărie.
Am inclus și o verificare a atenției în sondaj, care a rezultat
în eliminarea a 32 de responden i. Respondenților li s-a cerut
răspunde la următoarea întrebare: „Dacă ai avut o opțiune de a alege
una dintre următoarele opțiuni, pe care ați alege-o?” (A) A
bilet de loterie gratuit cu o șansă de 50% de a câștiga 200 USD, (B) O loterie gratuită
bilet cu o șansă de 80% de a câștiga 195 USD sau (C) Un bilet de loterie gratuit
cu o șansă de 40% să câștigi 100 USD. Opțiunea B a fost în mod clar cea mai bună
alegere. Prin urmare, respondenții au fost excluși din studiu dacă
au ales orice alte variante. Ca urmare, numărul final de
respondenții au fost 368 dintre care 52% erau bărbați (vârsta Mdn = 35–
44 de ani; Mdn număr de copii = 1). Tabelul 1 afișează informațiile demografice ale
respondenților mai detaliat. Ar trebui notat
că acest studiu a făcut parte dintr-un studiu mai amplu în care au fost măsurate și
evaluarea afectivă a vaccinului de către respondenți
tabelul 1
Statistici descriptive ale informațiilor demografice ale respondenților.
Total
n %

după cum sa menționat anterior, există puține cercetări care investighează Vârstă

gradul în care aprecierea riscului și beneficiului în deciziile personale specifice 18–24 9 2.5
25–34 141 38,5
vaccinării sunt afectate de expunerea la informații privind riscul și beneficiul. Prin
35–44 113 30.9
urmare, al doilea obiectiv 45–54 58 15.8
a fost de a investiga modul în care informațiile privind riscurile/beneficii mari/scazute 55–64 33 9.0
a unui vaccin afectează judecata oamenilor cu privire la riscul și beneficiul 65–74 10 2.7
75 și mai mult 2 0,5
vaccin. În cele din urmă, al treilea obiectiv al acestui studiu a fost să identifice dacă
Educa ie
informațiile referitoare la riscuri/beneficii au schimbat intențiile de vaccinare. Au
A terminat ceva liceu Absolvent 2 0,5
fost explorate următoarele întrebări de cercetare: de liceu A absolvit o facultate 18 4.9
Gradul asociat Licență A terminat 65 17.7
(1) Cum sunt judecata de risc și judecata de beneficiu o diplomă postuniversitară de 34 9.2
master Doctorat, drept, diplomă 172 46,7
legate atunci când indivizii fac evaluări personale ale
de medicină sau altă diplomă 14 3.8
vaccinarea copilariei?
avansată dincolo 53 14.4
(2) În ce măsură se schimbă judecățile indivizilor cu privire la riscul și beneficiul 10 2.7
vaccinării în copilărie atunci când sunt expuși la noi o diplomă de masterat
informații despre riscurile sau beneficiile unui vaccin? Numărul de copii
Zero 0
(3) În ce măsură are intenția cuiva de a-l vaccina
unu 0 187 50,9
schimbarea copilului atunci când este expus la noi informații despre risc Două 126 34.3
sau beneficiul unui vaccin? Trei 36 9.8
Patru sau mai multe 18 4.9
Pentru a explora întrebările menționate mai sus, respondenții Vârsta celui mai mic copil
au primit informații despre o boală ipotetică și un vaccin 0–4 ani 5– 138 37.6
și li s-a cerut să indice riscul și beneficiul perceput al vaccinului și să indice, dacă li s- 9 ani 10– 97 26.4
14 ani 15–19 51 13.9
au primit informațiile furnizate, ar face-o
ani 19 ani și 27 7.4
vaccinează-și copilul. Respondenții au fost apoi supuși la patru peste 54 14.7
afecțiuni diferite, fiecare oferind diferite tipuri de informații noi despre riscul/ Venitul gospodăriei

beneficiile bolii și vaccinul acesteia. Mai puțin de 25.000 USD 74 20.1

25.000 USD–34.999 USD 63 17.1
Apoi am investigat dacă riscurile și beneficiile lor percepute ale
35.000 USD–49.999 USD 53 14.4
vaccin pentru a doua oară, precum și dacă intenția lor de a vaccina
50.000 USD–74.999 USD 86 23.4
copiii lor s-au schimbat după expunerea la nou 75.000 USD–99.999 USD 53 14.4
informație. 100.000 USD–149.999 USD 31 8.4

Pe parcursul acestei lucrări, am luat în considerare riscul perceput al 150.000 USD sau mai mult 8 2.2
Gen
vaccin ca efecte secundare potențiale percepute ale vaccinului. The
Masculin 191 51,8
beneficiul perceput în această lucrare este considerat ca fiind eficacitatea percepută Femeie 176 47,7
a vaccinului pentru a preveni vaccinul aferent care poate fi prevenit Identitate diferită 2 0,5
boala.
Machine Translated by Google

6752 M. Mostafapour et al. / Vaccin 37 (2019) 6750–6759

printr-o versiune adaptată a lucrării lui Alhakami și Slovic [1] . Tabelul

2 Descrierile oferite respondenților în fiecare condiție.
Urmând abordarea lui [18], am cerut participanților să evalueze un vaccin ipotetic
numit vaccin împotriva bolii decolorării respiratorii (vaccin RDD) în raport cu o Condiție Scenariu

serie de declarații descriptive; cu toate acestea, rezultatele la scară afectivă
depășesc scopul prezentei lucrări.
La începutul sondajului, respondenților li s-a cerut să citească o descriere
despre o boală nouă și foarte contagioasă și despre vaccinul asociat. După cum
sa menționat mai sus, noua boală a fost numită Respiratory Discoloration
Disease (DRD). RDD și vaccinul său au fost dezvoltate în mod intenționat pentru
Stare de mare Vaccinarea RDD este foarte eficientă în protejarea unei persoane
beneficiu de virusul RDD fără a provoca suferința consecințelor severe ale
bolii în sine.
Vaccinarea RDD este singura modalitate de a proteja o persoană de
virusul RDD periculos și foarte contagios, deoarece nu există tratament
pentru acesta. Vaccinul RDD creează imunitate prin întărirea propriului
sistem imunitar al organismului. În ultimii ani, toți indivizii care au primit
vaccinul au fost 100% imuni la boală.

a fi foarte asemănătoare cu vaccinul împotriva rujeolei și rujeolei, oreionului și

Risc scazut
rubeolei (MMR). Utilizarea unui nou nume, RDD, spre deosebire de MMR, a fost
condiție
intenționată, deoarece nu doream ca nicio perspectivă sau convingeri
preexistente despre MMR să ne afecteze rezultatele. Pe de altă parte, am dorit
să stabilim informațiile despre cel mai controversat vaccin ca linie de bază pentru
a vedea modul în care oamenii au primit informații despre riscuri și beneficii
Deoarece complicațiile vaccinului sunt extrem de rare, nu există suficiente
dovezi pentru ca oamenii de știință să fie siguri dacă complicațiile sunt
chiar cauzate de vaccinare; și, prin urmare, nu există nicio legătură
semnificativă între vaccinul RDD și aceste consecințe. Într-un set de studii
recente de încredere, riscul vaccinării RDD s-a dovedit a fi aproape zero.
În ultimii ani nu au existat complicații documentate ale vaccinării.

despre vaccinul ROR, neștiind că informațiile sunt de fapt legate de vaccinul ROR.
Am oferit respondenților informații despre simptomele și complicațiile bolii,
precum și despre eficacitatea și efectele secundare ale vaccinului. Informațiile
furnizate în studiu au imitat informațiile prezentate pe site-ul web al Centrului
pentru Controlul și Prevenirea Bolilor despre rujeolă și vaccinul ROR [21]. Vezi
Anexa A, pentru formularea exactă.
Stare cu În ultimii ani, au fost raportate câteva probleme grave în urma
risc ridicat vaccinului RDD, acestea includ reacții alergice severe și probleme
precum leziuni permanente ale creierului, convulsii pe termen lung,
comă sau scăderea conștienței și surditatea. Oamenii de știință afirmă
că aceste complicații nu sunt frecvente, dar recent au fost raportate mai
multe cazuri de aceste complicații severe.

Cu beneficii reduse
Condiție
După ce respondenții au citit informațiile principale despre DDR și vaccinul
acestuia, le-am rugat să evalueze cât de benefic/risc au considerat că vaccinarea
DDR este pe o scară Likert de 7 puncte, de la deloc benefic/riscător la extrem de
benefic/riscant. Ordinea în care am pus întrebările despre riscul și beneficiul
perceput al vaccinului a fost contrabalansată între respondenți.
Deși medicii cred că vaccinarea este singura modalitate științifică de a
proteja o persoană de virusul RDD periculos și foarte contagios, unii
oameni susțin că nu este nevoie de vaccin, deoarece pot controla
consecințele infecției prin alte metode, cum ar fi pe bază de plante.
medicamente. Mai mult, se arată că 10% dintre persoanele vaccinate care
iau vaccinul RDD nu dezvoltă imunitate. În ultimii ani, au existat unele
persoane care au primit vaccinul și încă au fost afectate de virus.

În continuare, respondenților li s-a cerut să răspundă la următoarea

întrebare pe o scară Likert de 5 puncte de la da, mi-aș vaccina copilul la nu, nu
mi-aș vaccina copilul folosind următoarele:
După ce respondenții au citit noile informații, li s-a cerut să răspundă la
același set de întrebări pe care le-au primit după citirea scenariului principal
Imaginați-vă că aveți un copil de 1 an, v-ați vaccina copilul cu vaccinul RDD?
(adică întrebări despre riscul și beneficiul perceput al vaccinului și intenția lor de
a-și vaccina copiii).

După ce au citit scenariul principal și au răspuns la întrebări, respondenții au

primit următoarele instrucțiuni care le-au spus că vor primi informații noi despre
boala RRD și vaccin: 4. Analiză și rezultate

În cele ce urmează, vom explora cele trei întrebări principale ale noastre de cercetare.

Studiile ulterioare au oferit noi constatări cu privire la boala RDD și vaccinul
acesteia. În pagina următoare, vi se va prezenta o informație complementară.
Vă rugăm să citiți-l cu atenție, deoarece vi se va cere să răspundeți la întrebări
similare pe baza acestei noi informații suplimentare.
În primul rând, discutăm relația dintre riscul perceput și beneficiul perceput în
diferite condiții. Apoi, explorăm gradul în care riscul și beneficiul perceput al
vaccinului RDD s-au schimbat după expunerea la noi informații despre risc sau
beneficii. Ulterior, identificăm gradul în care intenția de vaccinare a copiilor s-a
schimbat după expunerea la diferite informații despre riscuri sau beneficii.

Respondenții au fost apoi repartizați aleatoriu la una dintre cele patru condiții
în care au primit o nouă informație care indică faptul că vaccinul a fost fie cu
beneficii mari (96 respondenți), fie cu risc scăzut (90 respondenți), beneficii
scăzute (93 respondenți) , sau cu un risc ridicat (89 de respondenți). În fiecare
condiție, am furnizat o informație complementară care includea doar informații
despre risc ridicat, beneficiu ridicat, risc scăzut sau beneficiu scăzut al vaccinului.
De exemplu, dacă noua informație trebuia să sugereze că vaccinul are beneficii
mari, descrierea includea doar informații despre beneficiul ridicat al vaccinului și
nu includea nicio informație despre riscurile potențiale ale vaccinului (vezi
tabelul ). 2). După trecerea în revistă a literaturii gri cu privire la argumentele pe
care comunitățile pro și anti-vaccin le împărtășesc online [2,19,22,24,16], am
adoptat argumente legate de riscul și beneficiul vaccinurilor pentru a dezvolta
scenariile, afișate în Tabelul 2, cu intenția de a oferi informații despre riscul/
beneficiu ridicat/scăzut al vaccinului.
4.1. Relația dintre riscul perceput și beneficiul perceput
După cum sa discutat mai devreme, studiile anterioare au arătat că aprecierea
riscului și aprecierea beneficiului sunt invers legate atunci când se face o judecată
despre utilitățile sociale [1]. Extindem această cercetare și investigăm relația
dintre judecățile de risc și beneficiu atunci când cineva ia o decizie personală cu
privire la vaccinarea propriului copil.
Am constatat că, similar cu deciziile sociale, a existat o relație negativă
semnificativă între aprecierea riscului și aprecierea beneficiului atunci când vine
vorba de deciziile de vaccinare. Cu alte cuvinte, cu cât beneficiul perceput este
mai mare, cu atât riscul perceput este mai mic și invers. Acest lucru a fost
adevărat la momentul 1, după citirea informațiilor generale și înainte de orice
informații suplimentare (r(366) = 0,54 P < 0,001), precum și la momentul 2, după
citirea
Machine Translated by Google

M. Mostafapour et al. / Vaccin 37 (2019) 6750–6759 6753

informație nouă în fiecare dintre condițiile diferite (a se vedea tabelul 3). O implicație și scăderea riscului și, respectiv, a beneficiului perceput al vaccinului.
a acestui lucru, așa cum se examinează mai jos, este că va fi dificil, dacă nu imposibil,
să se afecteze percepția riscurilor sau beneficiilor în mod izolat. Mai degrabă,
percepțiile schimbate asupra riscurilor ca urmare a expunerii la informații despre 4.4. A depins amploarea schimbării riscurilor și beneficiilor percepute de tipul
risc vor afecta probabil percepțiile asupra beneficiilor și invers. Trebuie remarcat particular de informații?
faptul că o analiză UNIANCOVA nu a evidențiat nicio diferență semnificativă între
corelațiile dintre riscul și beneficiul perceput al vaccinului între diferitele condiții (P Am fost interesați să înțelegem dacă informațiile despre risc sau beneficiu ar
= 1). avea efecte diferite asupra gradului în care percepția cuiva asupra riscului sau
beneficiului se modifică. Prin urmare, am calculat două scoruri de schimbare pentru
fiecare participant: timp 2 beneficii percepute – timp 1 beneficii percepute; timpul 2
4.2. Modificări ale riscurilor și beneficiilor percepute după noi informații riscurile percepute – timpul 1 riscurile percepute. Pentru a evalua dacă amploarea
acestor modificări în riscul și beneficiul perceput a fost diferită în funcție de condiție
Am examinat în continuare măsura în care judecățile indivizilor privind riscul și (adică tipul de informații), am efectuat o analiză a varianței (ANOVA) pentru fiecare
beneficiul vaccinării copiilor s-au schimbat după expunerea la noi informații despre dintre aceste variabile de modificare între diferitele condiții.
riscurile sau beneficiile unui vaccin. Pentru a aborda cu precizie această problemă,
am luat în considerare două întrebări separate. În primul rând, expunerea la
informații noi a dus la modificări ale riscurilor și beneficiilor percepute? În al doilea
rând, amploarea schimbării a depins de tipul particular de informații? 4.4.1. Schimbarea beneficiilor percepute
A existat o diferență semnificativă între magnitudinea modificării beneficiilor
percepute între cele patru condiții F (3363) = 66,841, P < 0,001. Analizele post-hoc au
fost efectuate folosind criteriul Scheffé post-hoc pentru semnificație. Nu a existat
4.3. Expunerea la informații noi a dus la modificări ale riscurilor și beneficiilor
nicio diferență semnificativă în amploarea modificării beneficiului perceput între
percepute?
condițiile de informare cu beneficii mari și cu risc scăzut (|Mdiff| = 0,13, P = 0,94). În
plus, amploarea modificării beneficiilor percepute în condiția de informare cu
4.3.1. Beneficii percepute
beneficii reduse a fost semnificativ mai negativă decât în condițiile cu informații cu
Am efectuat mai întâi o serie de teste T cu eșantioane pereche pentru a investiga
beneficii mari și cu risc scăzut (P < 0,001). Poate cel mai interesant este că amploarea
gradul în care expunerea la informații noi a schimbat percepția respondenților cu
modificării beneficiilor percepute în condiția de informare cu risc ridicat a fost
privire la beneficiile vaccinului RDD de la momentul 1 la momentul 2 (vezi Fig. 1 și
semnificativ mai negativă decât condiția de informare cu beneficii reduse (P = 0,009),
Tabelul 4) . Beneficiul perceput de către respondenți a vaccinului a crescut
precum și alte condiții (P < 0,001) (vezi Fig. 3 ). ).
semnificativ după ce au primit informații despre beneficiul ridicat sau riscul scăzut
al vaccinului; în mod similar, beneficiul perceput al vaccinului a scăzut semnificativ
după primirea de informații despre riscul ridicat sau beneficiul scăzut al vaccinului.

4.4.2. Schimbarea riscurilor percepute

A existat o diferență semnificativă în amploarea schimbării riscurilor percepute
4.3.2. Riscuri percepute
în cele patru condiții de informații F(3.364)
Apoi am efectuat o serie de teste T cu mostre pereche pentru a investiga gradul
= 59,568, P < 0,001. Analizele post-hoc au fost efectuate folosind criteriul Scheffé
în care expunerea la informații noi a schimbat percepția respondenților cu privire la
post-hoc pentru semnificație. Amploarea schimbării riscurilor percepute în condiția
riscurile vaccinului RDD de la momentul 1 la momentul 2 (vezi Fig. 2 și Tabelul 4). .
de informare cu risc ridicat a fost semnificativ mai pozitivă decât toate celelalte
Riscurile percepute de respondenți ale vaccinului au scăzut semnificativ după ce au
condiții (P < 0,001). Nu a existat o diferență semnificativă în amploarea schimbării
primit informații despre beneficiul ridicat sau riscul scăzut al vaccinului; în mod
riscurilor percepute între condițiile de informare cu beneficii ridicate și cele cu risc
similar, riscurile percepute ale vaccinului au crescut semnificativ după primirea de
scăzut (|Mdiff| = 0,41, P = 0,19). Cu toate acestea, amploarea schimbării riscurilor
informații despre riscul ridicat al vaccinului. În mod interesant, deși percepția riscului
percepute în condiția de informare cu beneficii reduse a fost semnificativ mai
a crescut prin expunerea la informații despre beneficiul scăzut al vaccinului,
pozitivă decât condițiile cu beneficii mari și riscuri scăzute (P < 0,001) (vezi Fig. 3).
creșterea nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic.

Analiza a arătat că furnizarea de informații care indică faptul că vaccinul este fie
Aceste constatări indică, în general, că expunerea fie la informații despre risc,
benefic (adică stare de beneficiu ridicat), fie sigur (adică stare de risc scăzut), a avut
fie despre beneficii despre un vaccin poate schimba semnificativ percepția cuiva
un efect similar asupra gradului în care riscul perceput și beneficiul perceput au
asupra riscului și beneficiului vaccinului. Mai precis, furnizarea de informații despre
scăzut și, respectiv, au crescut. În plus, analiza a sugerat că expunerea la informații
beneficiile mari sau riscurile scăzute ale unui vaccin are ca rezultat, de obicei, o
despre beneficiul scăzut al vaccinului a scăzut semnificativ beneficiile percepute și
creștere și o scădere simultană a beneficiului și riscului perceput al vaccinului,
a crescut riscurile percepute. În mod similar, analiza a indicat că expunerea la
respectiv. În mod similar, furnizarea de informații care indică beneficiul scăzut sau
informații despre riscul potențial al vaccinului nu numai că a fost cel mai probabil
riscul ridicat al unui vaccin a dus la o creștere simultană
să afecteze modificări ale riscurilor percepute, ci și modificări ale beneficiilor
percepute. De fapt, gradul în care beneficiile percepute și riscurile percepute au
scăzut și, respectiv, au crescut, a fost cel mai mare atunci când a fost expus la
Tabelul informații care sugerează că un vaccin poate avea un risc ridicat. Această constatare
3 Corelația dintre riscurile și beneficiile sugerează că, deși oamenii sunt conștienți de consecințele adverse și uneori fatale
percepute în fiecare afecțiune.
ale unei boli, ei sunt totuși foarte sensibili la primirea oricăror informații care
Condiție Corelație sugerează că un vaccin poate avea efecte secundare potențiale (adică riscuri
potențiale ale unui vaccin). Ulterior, ei percep vaccinul ca fiind semnificativ mai puțin
Mare beneficiu r(94) = 0,63** r(88)
Risc scazut = 0,64** r(91) = benefic și mai riscant după expunerea la informații scurte despre riscurile potențiale
Cu beneficii reduse 0,71** r(87) = ale vaccinului.
Risc ridicat 0,77**
**
Toate corelațiile sunt semnificative la p <
0,001.
Machine Translated by Google

6754 M. Mostafapour et al. / Vaccin 37 (2019) 6750–6759

7.00

6.00

5.00

4.00

3.00

2.00

1.00

Beneficiu mare Risc scazut Beneficiu scăzut Risc ridicat

Timpul 1 Timpul 2

Fig. 1. Beneficiul mediu perceput al vaccinului RDD atunci când este expus la diferite tipuri de informații în diferite condiții. Barele de eroare arată eroarea standard.

Tabelul 4
Rezultatele analizei testului t pereche între beneficiul/riscul perceput la momentul 1 și beneficiul/riscul perceput la momentul 2.

Pereche: Beneficiați la momentul 2 și beneficiați la momentul 1 Diferențele pereche

Condiție: Diferența medie* Std. Deviere Std. Eroare medie 95% încredere t df Sig (2 cozi)
intervalul de
Diferență

Inferior Superior

Beneficiu mare 0,563 1.141 0,116 0,331 0,794 4.831 95 <0.000

Risc scazut 0,629 0.993 0,105 0,420 0,838 5.978 88 <0.000
Beneficiu scăzut 1.143 1.411 0,148 1.437 0,849 7.727 90 <0.000
Risc ridicat 1.697 1.433 0,152 1.999 11.166 11.166 88 <0.000

Pereche: Risc la momentul 2 și risc la momentul 1 Diferențele pereche

Condiție: Diferența medie* Std. Deviere Std. Eroare medie 95% încredere t df Sig (2 cozi)
intervalul de
Diferență

Inferior Superior

Beneficiu mare 0,708 1.230 0,126 0,958 0,459 5.640 95 <0.000

Risc scazut 1.122 1.297 0,137 1.394 0,851 8.210 88 <0.000
Beneficiu scăzut 0,130 1.092 0,114 0,096 0,356 1.146 90 0,250
Risc ridicat 1,236 1.470 0,156 0,926 11.166 7.934 88 <0.000

*
Diferența medie este media diferenței dintre beneficiul/riscul perceput la momentul 2 și beneficiul/riscul perceput la momentul 1.

4.5. Intenția de vaccinare a scăzut semnificativ după expunerea la informații despre oricare
beneficii reduse sau riscuri mari.
A treia întrebare de cercetare a examinat măsura în care intențiile indivizilor
de a-și vaccina copiii s-au schimbat după
expunerea la noi informații despre riscurile sau beneficiile unui vaccin. Similar 4.5.2. A depins de amploarea schimbării intențiilor de vaccinare?
cu analiza de mai sus, am examinat mai întâi dacă pe tipul specific de informații?
expunerea la fiecare tip de informații noi a condus la schimbări în intențiile de Pentru a investiga această întrebare, am calculat mai întâi modificările în
vaccinare. Am examinat apoi dacă amploarea intentia de vaccinare inainte si dupa primirea noului
schimbarea depindea de tipul particular de informații. informa ii prin scăderea din timp a inten iei de vaccinare
2 din intentia de vaccinare in timpul 1, pentru fiecare afectiune.
Apoi am rulat un ANOVA pentru a compara modificările intenției
4.5.1. Modificări ale intențiilor de vaccinare după expunerea la noi între diferitele condi ii.
informație O analiză a varianței a arătat că a existat o diferență semnificativă între
Am efectuat o serie de teste T cu mostre pereche pentru a investiga schimbările în intenția de a-și vaccina copilul.
gradul în care a influențat expunerea la informații noi între cele patru condiții F(3,364) = 175,739, P < 0,001 (vezi
inten iile responden ilor de a- i vaccina copiii de la momentul 1 la Fig. 5). Analize post-hoc folosind criteriul post-hoc Scheffé pentru
timpul 2 (vezi Tabelul 5 și Fig. 4). Analiza a indicat că semnificația a arătat că nu a existat o diferență semnificativă în
intenția de a-și vaccina copilul a crescut semnificativ după expunerea la amploarea schimbării inten iilor de vaccinare între
informații despre beneficii mari sau riscuri scăzute ale condițiile de informare cu beneficii ridicate și cu risc scăzut (|Mdiff| =
vaccinul. În mod similar, intenția de a-și vaccina copilul 0,03, P = 1). De asemenea, amploarea schimbării vaccinării
Machine Translated by Google

M. Mostafapour et al. / Vaccin 37 (2019) 6750–6759 6755

7.00

6.00

5.00

4.00

3.00

2.00

1.00

Beneficiu mare Risc scazut Beneficiu scăzut Risc ridicat

Timpul 1 Timpul 2

Fig. 2. Riscul mediu perceput al vaccinului RDD atunci când este expus la diferite tipuri de informații în diferite condiții. Barele de eroare arată eroarea standard.

2,0000

1,5000

1,0000

0,5000

0,0000

Beneficiu mare Risc scazut Beneficiu scăzut Risc ridicat

-0,5000

-1,0000

-1,5000

-2,0000

-2,5000

Schimbarea beneficiului perceput Schimbarea riscului perceput

Fig. 3. Modificările riscului perceput și riscului perceput de la momentul 1 la momentul 2. Barele de eroare arată eroarea standard.

Tabelul 5
Rezultatele analizei testului t pereche între intenția de a vaccina la momentul 1 și intenția de a vaccina la momentul 2.

Perechi: Intenția la momentul 2 și intenția la momentul 1 Diferențele pereche

Condiții
Diferența medie* Std. Deviere Std. Eroare medie 95% încredere t df Sig (2 cozi)
intervalul de
Diferență

Inferior Superior

Beneficiu mare 0,448 0,844 0,086 0,277 0,619 5.197 95 <0.000

Risc scazut 0,478 0,864 0,091 0,297 0,659 5.245 88 <0.000
Beneficiu scăzut 0,441 0,650 0,067 0,575 0,307 6,536 92 <0,000
Risc ridicat 1.011 1.028 0,109 1.228 0,795 9.281 88 <0.000

intențiile în condițiile cu beneficii reduse a fost semnificativ mai mare Similar cu analiza modificărilor riscurilor percepute și
negativ decât condițiile cu risc scăzut sau cu beneficii ridicate beneficiile vaccinului, analiza a arătat că furnizarea de informații fie despre
(P <0,001). În sfârșit, amploarea schimbării intenției de a vaccina în starea cu beneficiul ridicat al unui vaccin, fie informații despre
risc ridicat a fost semnificativ mai negativă care indică faptul că un vaccin are un risc scăzut au un efect similar
decât în toate celelalte condi ii (P < 0,001). asupra gradului în care a crescut inten ia de vaccinare.
Machine Translated by Google

6756 M. Mostafapour et al. / Vaccin 37 (2019) 6750–6759

5.00

4,50

4.00

3,50

3.00

2.50

2.00

1,50

1.00

Beneficiu mare Risc scazut Beneficiu scăzut Risc ridicat

Timpul 1 Timpul 2

Fig. 4. Intenția medie de vaccinare atunci când este expus la diferite tipuri de informații în fiecare condiție. Barele de eroare arată eroarea standard.

1,5000

1,0000

0,4479 0,4778
0,5000

0,0000

Beneficiu mare Risc scazut Beneficiu scăzut Risc ridicat

-0,5000
-0,4409

-1,0000
-1,0112

-1,5000

Fig. 5. Schimbarea intenției de vaccinare după citirea noii informații. Barele de eroare arată eroarea standard.

În plus, analiza a indicat că o expunere la informații care implică riscul ridicat al
unui vaccin a scăzut drastic
intenția de vaccinare a copiilor în comparație cu orice alt tip de informație. Această
constatare sugerează că primirea de informații despre
riscul vaccinului poate fi cel mai probabil să afecteze negativ pe oameni
comportament de vaccinare.
5. Discuție
Deși se presupune că expunerea la informații noi influențează deciziile de
vaccinare ale oamenilor, există puține lucrări pentru a investiga modul în care
aceste informații le afectează percepția asupra riscurilor și
beneficiile vaccinului și intenția sau comportamentul de vaccinare. În
Acest studiu, am explorat mai întâi relația dintre aprecierea riscului și beneficiului
în deciziile personale cu privire la vaccinare și apoi am investigat gradul în care o
expunere la
informații cu privire la riscurile/beneficii mari/scazute ale unui vaccin
afectează percepția cuiva asupra riscurilor și beneficiilor vaccinului;
și ulterior, intenția lor de a-și vaccina copiii.
Aprecierea riscului și beneficiului s-a dovedit a fi inversă
legate atunci când oamenii emit o judecată cu privire la o problemă societală
privind utilitățile sociale [1,11]. În această lucrare, am extins acest lucru
găsirea și explorarea relației dintre riscurile percepute
și beneficii în deciziile personale privind vaccinarea. Noi
a constatat că, asemănător cu deciziile sociale, aprecierea riscului și a beneficiului
sunt invers legate atunci când vine vorba de deciziile personale de a
vaccina. Adică, cu cât riscurile percepute ale unui vaccin sunt mai mari, cu atât
reduceți beneficiile percepute și invers. De exemplu, când
se percepe un vaccin ca fiind riscant (adică să aibă efecte secundare), atunci
el/ea este mult mai probabil să perceapă beneficiile
vaccin ca fiind mai puțin decât ceea ce el/ea ar fi perceput că a făcut
el/ea percepe vaccinul ca fiind mai sigur și invers. Cu alte cuvinte,
această constatare indică faptul că prin furnizarea de informa ii despre oricare
riscurile sau beneficiile unui vaccin, este posibil să ne schimbăm percepția cuiva
atât a riscurilor, cât și a beneficiilor vaccinului.
Mai mult, am arătat că informațiile care implică faptul că un vaccin ar putea fi
benefic sau sigur are efecte similare asupra percepției
riscul, beneficiul perceput și intenția de vaccinare. Mai mult
Machine Translated by Google
M. Mostafapour et al. / Vaccin 37 (2019) 6750–6759
în special, constatările noastre au arătat că efectele expunerii la
informații despre siguranța sau eficacitatea unui vaccin au fost
nu diferă semnificativ în măsura în care percepția cuiva
a riscului și beneficiului vaccinului a scăzut și a crescut,
respectiv. În mod similar, gradul în care a crescut intenția de a vaccina nu a fost
semnificativ diferit între cele mari
beneficiu și condițiile de furnizare a informațiilor cu risc scăzut. Aceste
rezultatele sugerează că mesajele de vaccin pot fi încadrate pentru a se adresa
principala preocupare a publicului fie că este vorba despre eficacitatea scăzută
a vaccinului sau a siguranței acestuia, știind că ambele cadre ar fi purtate
rezultate similare. O altă implicație a acestui rezultat este informarea
furnizorilor de servicii medicale și agenților de comunicare în domeniul sănătății publice să
să includă discuții în jurul acestor informații și să comunice clar informațiile despre
siguranța și beneficiile vaccinurilor, observând cât de influente sunt informațiile
care transmit un risc scăzut sau
eficacitatea vaccinului depinde de deciziile de vaccinare.
De asemenea, am arătat că informațiile care transmit beneficiile scăzute ale
un vaccin a scăzut semnificativ beneficiile percepute și
a crescut riscul perceput al vaccinului și, în consecință, a scăzut semnificativ intenția
de vaccinare. Această constatare indică rolul semnificativ pe care beneficiul perceput
îl are asupra
intentia de vaccinare. Studiul nostru oferă dovezi empirice suplimentare pentru a
susține cercetările anterioare care identifică că beneficiul perceput scăzut al
vaccinurilor (așa cum s-a observat cu Gripa sau
HPV) este cel mai influent factor care contribuie la ratele scăzute
a captărilor [8,9].
În cele din urmă, studiul nostru a arătat că expunerea la informații despre
efectele secundare potențiale ale unui vaccin pot schimba percepția cuiva
beneficiul și riscul unui vaccin, mult mai mult decât expunerea
la orice alte tipuri de informații. Evaluarea generală a respondenților
a vaccinului, precum și intenția lor de a vaccina s-au schimbat cel mai mult
negativ atunci când sunt prezentate informații de risc despre vaccin. De fapt, am
arătat că, în ciuda informării respondenților
despre consecințele grave și chiar fatale ale bolii, expuneți-vă la exemple/informații
anecdotice care sugerează că vaccinul
ar putea avea un risc ridicat, a afectat negativ cognitivul respondenților
evaluarea vaccinului; și, în consecință, a scăzut drastic
intentia lor de vaccinare. Această constatare arată cât de dăunătoare
expunerea la informațiile care implică riscul ridicat al unui vaccin
poate fi în comportament de vaccinare și indică importanța
reglementarea informațiilor despre riscuri prezentate în mod fals privind vaccinarea
publicului.
6. Limitări și lucrări viitoare
Deși efectul riscului și beneficiului perceput în comportamentul de vaccinare
este studiat pe larg în literatură [4,5,8,9,13],
prezenta cercetare a fost prima de acest gen care a cuantificat amploarea
la care informațiile despre risc și beneficii afectează intențiile de vaccinare. Acest
studiu sa bazat pe un scenariu ipotetic pentru a investiga rolul informațiilor despre
riscuri și beneficii privind vaccinarea
deciziile controlând în același timp efectele potențialului participantului
prejudecăți preconcepute cu privire la anumite vaccinuri. Cu toate acestea, viitor
trebuie efectuate cercetări pentru a investiga gradul în care
informațiile despre risc și beneficii afectează atitudinile existente
și convingerile despre vaccinare. De exemplu, un viitor potențial
direcția acestei lucrări ar fi investigarea modului în care percepția
riscurile și beneficiile vaccinului MMR real ar fi afectate
atunci când furnizați diferite tipuri de informații despre riscuri și beneficii.
În plus, metodologia utilizată în această lucrare poate fi îmbunătățită
utilizate pentru a explora efectul altor tipuri de riscuri sau beneficii
informații, de exemplu efectul imunității efective asupra intenției de vaccinare.
Una dintre limitările acestei lucrări a fost că am măsurat doar
intenția respondenților de a se vaccina. Pașii viitori ar putea fi monitorizarea
comportamentului respondenților și studierea gradului în care var
6757
Tipurile diferite de informații afectează vaccinarea lor ulterioară
comportament. O altă limitare a acestei lucrări a fost că nu am făcut-o
măsurați convingerile/atitudinile anterioare ale participanților cu privire la vaccinare.
Viitorii cercetători pot include acest factor în analiza lor și
explorați măsura în care credințele anterioare pot juca un rol în
măsura în care riscurile și beneficiile percepute se modifică după expunerea la
informații noi.
De asemenea, este important să menționăm că am măsurat doar riscul perceput
al respondenților, beneficiul perceput și intenția lor de a-și vaccina copilul(i) imediat
după expunerea la noile informații.
Prin urmare, semnificația constatărilor acestei lucrări ar putea fi
limitat la acea cronologie. Un posibil următor pas ar fi studiul
efectele pe termen lung ale expunerii la informații despre riscuri și beneficii
asupra comportamentului de vaccinare.
Declarație de interese concurente
Autorii declară că nu au interese financiare concurente cunoscute
sau relații personale care ar fi putut apărea
pentru a influen a activitatea raportată în această lucrare.
Confirmare
Această cercetare a primit aprobarea etică de la Oficiul de
Etica cercetării la Universitatea din Waterloo sub numărul de dosar 21792. Nu a
existat niciun conflict de interese între cercetătorii care efectuează această cercetare
sau sursa de finanțare și
subiectul cercetării.
Anexa A
Vă rugăm să citiți cu atenție aceste informații, vi se va cere
răspunde la următoarele întrebări pe baza acestor informații.
Agențiile de sănătate publică au identificat un nou virus care duce la
Boala de decolorare respiratorie. Boala este foarte contagioasă
și se transmite prin tuse și strănut, contact personal apropiat sau
contact direct cu persoanele afectate.
În cele ce urmează, vi se vor prezenta câteva informații
referitor la boala RDD și vaccinarea acesteia. Mai multe informatii
va fi furnizat ulterior.
A.1. Simptome și complicații
Primul semn de RDD este, de obicei, o febră mare, urmată de o curgere
nas, tuse, ochi roșii și lăcrimați și mici pete albe în interior
obrajii se pot dezvolta. După câteva zile, culoarea pielii se schimbă
spre roșu în diferite pete, de obicei pe față și gât. Peste
aproximativ 3 zile, decolorarea se extinde, ajungând în cele din urmă la
maini si picioare. Această condiție durează 5-6 zile și apoi dispare.
RDD poate duce la complicații. Cele mai grave complicații
includ orbire, umflarea creierului, diaree severă și înrudite
probleme de deshidratare, infecții ale urechii sau infecții respiratorii severe, cum ar
fi pneumonia. Cele mai multe decese legate de RDD sunt cauzate de
complicații asociate bolii. Complicațiile sunt mai multe
frecvent la copiii cu vârsta sub 5 ani sau la adulți peste 20 de ani.
A.2. Vindeca
Nu există un tratament specific pentru boala RDD. Cu toate acestea, există
un vaccin care poate împiedica persoanele să facă boala.
A.3. Vaccinarea și efectele secundare ale vaccinării
Un vaccin, ca orice medicament, este capabil să provoace grave
probleme de sănătate, cum ar fi reacții alergice severe. Riscul de a
Machine Translated by Google
6758 M. Mostafapour et al. / Vaccin 37 (2019) 6750–6759
Vaccinul RDD care provoacă vătămări grave sau deces este extrem de mic.
Obținerea vaccinului RDD este mult mai sigură decât obținerea RDD. Majoritatea
copiilor care primesc vaccin RDD nu au probleme cu acesta.
Următoarea este lista cu potențiale efecte secundare:
A.4. Probleme ușoare
Febră (până la 1 persoană din 6) Erupție cutanată ușoară (aproximativ 1 persoană
din 20).
Umflarea glandelor din obraji sau gât (aproximativ 1 persoană din 75).
Dacă apar aceste probleme, este de obicei în decurs de 614 zile de la vaccinare.
A.5. Probleme moderate
Convulsii (smucituri sau privirea) cauzate de febră (aproximativ 1 din 3000 de
doze).
Durere și rigiditate temporară la nivelul articulațiilor, mai ales la adolescenți sau
femei adulte (până la 1 din 4).
Număr temporar scăzut de trombocite, care poate provoca o tulburare de
sângerare (aproximativ 1 din 30.000 de doze).
Probleme severe (foarte rare)
Reacție alergică gravă (mai puțin de 1 doză dintr-un milion).
Au fost raportate alte câteva probleme grave după ce un copil primește acest
vaccin, inclusiv: surditate, convulsii pe termen lung, comă sau scăderea conștienței
leziuni permanente ale creierului
Anexa B
B.1. Scenariile în fiecare condiție
B.1.1. Vaccinarea RDD
cu beneficii mari este foarte eficientă în protejarea unei persoane de virusul
RDD fără a provoca suferința consecințelor severe ale bolii în sine. Vaccinarea RDD
este singura modalitate de a proteja o persoană de virusul RDD periculos și foarte
contagios, deoarece nu există tratament pentru acesta. Vaccinul RDD creează
imunitate prin întărirea propriului sistem imunitar al organismului. În ultimii ani,
toți indivizii care au primit vaccinul au fost 100% imuni la boală.
B.1.2. Beneficiu scăzut
Deși medicii cred că vaccinarea este singura modalitate științifică de a proteja
o persoană de virusul DDR periculos și foarte contagios, unii oameni susțin că nu
este nevoie de vaccin, deoarece pot controla consecințele infecției cu alte persoane.
metode precum medicamentele pe bază de plante. Mai mult, se arată că 10% dintre
persoanele vaccinate care iau vaccinul RDD nu dezvoltă imunitate. În ultimii ani, au
existat unele persoane care au primit vaccinul și încă au fost afectate de virus.
B.1.3. Risc ridicat
În ultimii ani, au fost raportate câteva probleme grave în urma vaccinului RDD,
acestea includ reacții alergice severe și probleme precum leziuni permanente ale
creierului, convulsii pe termen lung, comă sau scăderea conștienței și surditatea.
Oamenii de știință afirmă că aceste complicații nu sunt frecvente, dar recent au fost
raportate mai multe cazuri de aceste complicații severe.
B.1.4. Risc scăzut
Deoarece complicațiile vaccinului sunt extrem de rare, nu există suficiente
dovezi pentru ca oamenii de știință să fie siguri dacă complicațiile sunt chiar cauzate
de vaccinare; și, prin urmare, nu există nicio legătură semnificativă între vaccinul
RDD și aceste consecințe.
Într-un set de studii recente de încredere, riscul vaccinării RDD s-a dovedit a fi
aproape zero. În ultimii ani nu au existat complicații documentate ale vaccinării.
Referințe
[1] Alhakami S, Slovic P. Un studiu psihologic al relației inverse dintre riscul perceput și beneficiul
perceput. Risk Anal: Off Publ Soc Risk Anal 1994;14 (6):1085–96. https://doi.org/10.1111/
j.1539-6924.1994.tb00080.x.
[2] Argumente pentru și împotriva vaccinărilor: (nd). Preluat la 4 aprilie 2018, de la http://
www.vaccineinjury.info/vaccinations-in-general/pro-con.html.
[3] Attwell K, Leask J, Meyer SB, Rokkas P, Ward P. Vaccinul care respinge implicarea părinților cu
sistemele experte care informează programele de vaccinare. J Bioethical Inquiry 2017;14(1):65–
76. https://doi.org/10.1007/s11673-016- 9756-7.
[4] Benin AL, Wisler-Scher DJ, Colson E, Shapiro ED. Analiza calitativă a luării deciziilor mamelor cu
privire la vaccinurile pentru sugari: importanța încrederii Recuperat de la. Pediatrie
2006;117(5):1532–41. http://ejournals.ebsco.com/ direct.asp?ArticleID=4E0D8926EC68EEE2D8A7.
[5] Betsch C, Brewer NT, Brocard P, Davies P, Gaissmaier W, Haase N și colab.
Oportunități și provocări ale Web 2.0 pentru deciziile de vaccinare. Vaccin 2012;30(25):3727–
33. https://doi.org/10.1016/j.vaccine.2012.02.025.
[6] Bond L, Nolan T, Pattison P, Carlin J. Boli și imunizări prevenibile prin vaccin: un studiu calitativ
al percepțiilor mamelor cu privire la severitate, susceptibilitate, beneficii și bariere. Aust NZJ
Public Health 1998;22 (4):441–6. https://doi.org/10.1111/j.1467-842X.1998.tb01411.x.
[7] Brewer NT, Chapman GB, Gibbons FX, Gerrard M, McCaul KD, Weinstein ND.
Meta-analiză a relației dintre percepția riscului și comportamentul de sănătate: exemplul
vaccinării. Health Psychol 2007;26(2):136–45. https://doi.org/10.1037/0278-6133.26.2.136.
[8] Brewer NT, Fazekas KI. Predictori ai acceptabilității vaccinului HPV: o revizuire sistematică
informată de teorie. Prev Med 2007;45(2–3):107–14. https://doi.org/ 10.1016/j.ypmed.2007.05.013.
[9] Chapman GB, Coups EJ. Predictorii acceptării vaccinului antigripal în rândul adulților sănătoși.
Prev Med 1999;29(4):249–62. https://doi.org/10.1006/ pmed.1999.0535.
[10] Dubé E, Gagnon D, Ouakki M, Bettinger JA, Guay M, Halperin S, et al.
Înțelegerea ezitării la vaccin în Canada: rezultatele unui studiu de consultare realizat de
Canadian Immunization Research Network. PLoS ONE 2016;11(6). https:// doi.org/10.1371/
journal.pone.0156118.
[11] Finucane M, Alhakami A, Slovic P, Johnson SM. Euristica afectului în judecățile riscurilor și
beneficiilor Recuperate din. J Behav Decision Making 2000;13:1–17. http://www-abc.mpib-
berlin.mpg.de/users/r20/finucane00_ the_affect_heuristic.pdf.
[12] Finucane ML, Alhakami A, Slovic P, Johnson SM. Euristica afectului în judecățile riscurilor și
beneficiilor, 17; 2000. p. 1–17. Preluat de la http:// www.anderson.ucla.edu/faculty/keith.chen/
negot. documente/FinAlhSlovicJohn_ AffectHeur00.pdf%0Ahttp://citeseerx.ist.psu.edu/viewdoc/
download?doi=10. 1.1.589.6788&rep=rep1&type=pdf.
[13] Hobson-West P. Înțelegerea rezistenței la vaccinare: trecerea dincolo de risc.
Sănătate Risc https://doi.org/10.1080/
Soc 2003;5(3):273–83.
13698570310001606978.
[14] Hochbaum G, Rosenstock I, Kegels S. Model de credință în sănătate. Serviciul de Sănătate Publică
al Statelor Unite 1952. https://doi.org/10.1037/10519-035.
[15] Kata A. A postmodern Pandora's box: anti-vaccination misinformation on the Vaccine
Internet. 2010;28(7):1709–16. https://doi.org/10.1016/ j.vaccine.2009.12.022.
[16] Kunzmann Kevin). Medicii se confruntă cu povara argumentului anti-vaccinare|MD Magazine;
2017 [preluat la 4 aprilie 2018] http://www. mdmag.com/medical-news/physicians-face-the-
burden-of-the-antivaccination-argument .
[17] Myers MG, Pineda D. Informații greșite despre vaccinuri. Vacc Biodefense Emerging Neglected
Dis 2009;255–270. https://doi.org/10.1016/B978-0-12- 369408-9.00017-2.
[18] Osgood CE, Suci GJ, Tannenbaum PH. Măsurarea de
sens. Urbana: University of Illinois Press; 1957.
[19] Ar trebui să fie necesare vaccinuri pentru copii?; 2018 [preluat la 4 aprilie 2018]
https://vaccines.procon.org/.
[20] Slovic P. Risk Slovic.Pdf. Science, New Series; 1987. Preluat de pe http://socsci2.ucsd.edu/
~aronatas/project/academic/risk slovic.pdf.
[21] Declarație de informații despre vaccin|MMR|Rujeolă-Oreion-Rubeolă|VIS|CDC; 2018 [preluat la 4
aprilie 2018] https://www.cdc.gov/vaccines/hcp/vis/vis statements/mmr.html.
[22] Vaccinuri ProCon.org; 2018 [preluat la 3 aprilie 2018] https://vaccines.procon.
org/.
Machine Translated by Google

M. Mostafapour et al. / Vaccin 37 (2019) 6750–6759 6759

[23] Wakefield A, Murch S, Anthony A, Linnell J, Casson D, Malik M și colab.
RETRAS: Hiperplazie ileo-limfoid-nodulară, colită nespecifică și tulburare
generalizată de dezvoltare la copii. The Lancet 1998;351 (9103):637–41. https://
doi.org/10.1016/S0140-6736(97)11096-0.
[24] OMS|Șase concepții greșite comune despre imunizare. CARE; 2013.
Preluat de la http://www.who.int/vaccine_safety/initiative/detection/
immunization_misconceptions/en/ .
[25] Witteman HO, Zikmund-Fisher BJ. Caracteristicile definitorii ale Web 2.0 și
influența lor potențială în dezbaterea vaccinării online. Vaccin 2012;30 (25):3734–
40. https://doi.org/10.1016/j.vaccine.2011.12.039.
[26] Yaqub O, Castle-Clarke S, Sevdalis N, Chataway J. Atitudini față de vaccinare: o
revizuire critică. Soc Sci Med 2014;112:1–11. https://doi.org/10.1016/
j.socscimed.2014.04.018.