Sunteți pe pagina 1din 2

Familia Coronaviridae Include virusuri ce infecteaz animale (feline, bovine, roztoare, etc) i omul.

De fapt, o singur specie viral are semnificaie n patologia uman, provocnd infecii ale tractului respirator i gastro-intestinal. Morfologie i structur Virionii au form sferic sau ovoidal, cu dimensiuni ntre 75-160 nm. Structura virionului include : - Anvelopa - dublu strat lipidic la suprafaa cruia proemin spiculi dispui radiar (sub form de "coroan"). Spiculii conin glicoproteinele E1 (cu rol de matrice) i E2 (implicat n adeziunea virionului la celula int i n fuziunea membranelor celulare). - Capsida are simetrie helicoidal i conine o protein nucleocapsidic (N). - Genomul este ARN monocatenar, cu polaritate pozitiv. Replicare Se realizeaz dup modelul replicrii moleculelor ARN cu polaritate pozitiv. Patogenez Infecia determin probabil distrucii la nivelul epiteliului respirator ciliat sau ale epiteliului gastro-intestinal, producnd simptome de intensitate medie. Uneori, la copiii mici, infecia poate determina enterocolite necrozante. Rspuns imun Aspectele legate de imunitate nu sunt elucidate. Se pare c durata imunitii naturale (dobndite prin infecie) este redus, dat fiind c frecvena reinfeciilor este ridicat. Diagnostic de laborator A. Microscopia electronic evideniaz virionii cu aspect caracteristic, n extractele de fecale. B. Cultivare - Se realizeaz n culturi primare embrionare umane, culturi diploide umane. Efectul citopatic este reprezentat de formarea de sinciii celulare i de vacuole citoplasmatice. C. Inoculare la animal - Se utilizeaz oareci nou-nscui care sunt inoculai intracerebral. B. Serologia - Decelarea anticorpilor specifici prin : - RFC

- ELISA