Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Materialul Genetic
Materialul Genetic
Acizii nucleici reprezintă lanțuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt formate
dintr-un radical fosforic, o pentoză și o bază azotată. În cadrul acidului nucleic sunt prezente legături
covalente (în cadrul nucleotidelor între bazele azotate și pentoze) și legături de hidrogen (între bazele
azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.: între adenină și timină/uracil sau între citozină și guanină).
Aceste două tipuri de acizi nucleici sunt prezente în toate organismele vii, având rol important în
desfăşurarea proceselor vitale normale şi patologice; acizii dezoxiribonucleici sunt substanţele de
bază în aparatul genetic, care asigură ereditatea şi variabilitatea, pe când acizii ribonucleici au
mai mult rol funcţional legat de sinteza proteinelor.
-Este materialul genetic al corpului fiind principalul constituent chimic al cromozomilor. Fiecare
cromozom conţine câte o moleculă de ADN care este suport al controlului activităţilor celulare şi
al transmiterii caracterelor ereditare.
Molecula de ADN este foarte lungă şi este formată din două fire răsucite unul în jurul celuilalt
formând o dublă elice. Secvenţialitatea structurilor de pe lanţurile ADN-ului formează un cod
special, codul genetic care stabileşte cum arată, creşte şi funcţionează corpul.
Pe unul dintre fire se află informaţiile coordonează sinteza proteinelor de către enzime.
Proteinele sunt cele care controlează activitatea celulară. În timpul diviziunii celulare, enzimele
separă cele două fire şi sintetizează alte două fire noi în faţa celor vechi. Astfel se formează două
noi molecule de ADN, identice cu cea iniţială. Aceste două noi molecule de ADN sunt destinate
fiecare în parte câte unei alte celule-fiice. Acest fenomen, denumit replicarea ADN-ului, asigură
identitatea genetică în timpul multiplicării celulare.
Exista multiple infecţii virale la nivelul ADN-ului ce provoacă diferite boli. De exemplu,
infectarea ADN cu Papilomavirusul uman poate duce la apariţia negilor şi a displaziilor în
diferite zone ale corpului, dar mai ales în zona genitală unde poate provoca cancerul de col.
Functiile AND-ului
ADN-ul are doua functii:
-functia autocatalitica (reprezentata de replicatia ADN-ului)
-functia heterocatalitica (reprezentata de sinteza proteinelor)
Conform dogmei centrale a geneticii, informatia genetica se reproduce prin replicatie si este
decodificata, adica transformata intr-o proteina specifica, prin transcriptie si translatie
1.Functia autocatalitica
Consta in capacitatea moleculelor de ADN de a se autoreproduce cu mare fidelitate dupa
modelul semiconservativ (replicarea ADN-ului)
2.Functia heterocatalitica
Consta in faptul ca ADN-ul are capacitatea de a determina sinteze specifice de proteine cu o
anumita secventa de aminoacizi.
Proteinele sunt macromolecule formate prin inlantuirea intr-o anumita ordine a celor 20 de
aminoacizi.
Informatia necesara sintezei proteinelor este depozitata in moleculele de ADN.
-Este un acid nucleic care utilizează informaţia ereditară purtată de către acidul
dezoxiribonucleic (ADN) pentru sinteza proteinelor. Molecula de ARN are o structură
analoagă cu cea a unui fir de ADN. În nucleul celular, informaţia genetică purtată de către
ADN este transmisă în ARN, apoi tradusă într-o proteină a citoplasmei care este totalitatea
elementelor dintr-o moleculă, mai puţin nucleul.
Tipuri de ARN
ARN ribozomal (ARNr): intră în alcătuirea ribozomilor, având rol în sinteza proteinelor;