Sunteți pe pagina 1din 18

OBIECTIVE VIZITATE:

 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului ICPA Bucuresti  Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultur Pite ti M r cineni  Barajul Budeasa  Muzeul de Viticultura si Pomicultura Golesti, Arges  Statia de epurare Mioveni  Groapa de gunoi Albota, Arges  Uzina de tratare si de productie a apei potabile Crivina  Uzina de tratare si productie a apei Rosu  Uzina de tratare si productie a apei Rosu  Uzina de apa Valea lui stan Bradisor, Valcea  Hidrocentrala Ciunget-Lotru.  Barajul Vidra  Barajul Bradisor  Statia de epurare a fabricii de mezeluri din loc. Filipestii de Targ, Prahova.  Statia de tratare a apei Voila, Prahova  Barajul Paltinu  Curgerea de noroi de la Patarlagele, Buzau.  Alunecarea si prabusirea de teren Groapa Vantului, in rezervorul Lacului Siriu  Rampa ecologica pentru deseuri Glina, Ilfov.  Incineratoarele pentru deseuri Chiajna.

11.07.2011
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETAREDEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE, AGROCHIMIE SI PROTECTIA MEDIULUI ICPA BUCURESTI Activitatea de studii si cercetari in domeniile pedologiei si agrochimiei a inceput in mod organizat inca din prima decada a secolului XX. A fost fondat in 1970 in cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe IonescuSisesti" prin gruparea diferitelor compartimente de specialitate existente inainte in diferite structuri. Mandatul ICPA este acela de a promova cercetarea strategica, fundamentala si aplicata, n domeniul pedologiei si al agrochimiei, cu efectuarea monitoringului si a prognozei pe termen lung pentru solurile si terenurile agricole ale Romniei. Acest mandat implica att contributii stiintifice semnificative n domeniile mentionate, ct si activitati de consultanta specifice. n acest fel, cercetatorii si cadrele tehnice din ICPA contribuie direct la competitivitatea economica a Romniei si la mbunatatirea calitatii vietii. Mandatul este realizat avnd n vedere cteva obiective strategice importante:
y y y y y y y y

culegerea, interpretarea si asigurarea datelor privind solurile si terenurile Romniei, precum si starea lor agrochimica inventarierea (clasificare, cartare) si monitoringul calitatii solului la scara nationala aprofundarea cercetarilor pentru o mai buna ntelegere si prognoza a diferitelor procese din sistemul sol - planta - mediu nconjurator dezvoltarea cercetarilor privind procesele pedogenetice si functiile biologice ale solului, att n sisteme naturale ct si antropizate acordarea de consultanta specializata, obiectiva si independenta dezvoltarea si folosirea de noi tehnologii, concomitent cu asigurarea cadrului pentru desfasurarea unei activitati stiintifice de nalta performanta asigurarea legaturilor cu beneficiarii, ca si a transferului eficient al rezultatelor cercetarii catre acestia instruirea si perfectionarea unui personal calificat (n domeniul pedologiei si al agrochimiei, ca si n domenii conexe (mediul nconjurator, sisteme informatice geografice, teledetectie, modelare, sisteme suport de decizii etc.) contributii la sporirea gradului de educatie a opiniei publice, prin diseminarea de informatii despre impactul antropic asupra solului si mediului nconjurator.

12.07.2011 INSTITUTUL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE PENTRU POMICULTUR PITE TI M R CINENI


Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultur Pite ti - M r cineni, Arge a fost nfiin at n anul 1967 sub conducerea acad. prof. T. Bordeianu (m. 1969). Sol i clim : Tipul de sol predominat este cel al solurilor brune pornind de la luvisoluri la soluri brune erodate, coluviale i aluviale, cu con inut mediu sau redus de humus. Zona dispune de condi ii climatice favorabile culturii pomilor; temperatura medie multianual este de 9,7C; temperatura maxim absolut 38,8C, iar cea minim absolut 24,4C; suma precipita iilor anuale 663,3 mm. Sursa de apa: raul Arges, in amonte existand si barajul Budeasa. Tematica de cercetare in ultimii 10 ani: y Studiul si conservarea colectiilor de germoplasma; y Genetica si ameliorare; y Combaterea integrala a bolilor si daunatorilor; y Metode noi de identificare si combatere a virusurilor; y Noi tehnologii de inmultire a plantelor si conservare a materialului prebaza si baza; y Tehnologii durabile in plantatii (taieri, sisteme de fertilizare si irigare etc); y Bazele economice ale productiei pomicole, noi modele de ferme pomicole; Specii: semintoase (mar, par, gutui), samburoase (prun, cais, cires), nucifere (nuc, alun, migdal), arbusti (capsuni, catina, agrise) etc. Portaltoi: Se folosesc pt: y A se obtine uniformitate de crestere intr- cultura; y Cu vigoare mai mica; y Performante productive inalte. Exemple de portaltoi: pt cires- IP-C2/IP-C7, pt piersic- Adaptabil, Miroper, pt mar- Romus 5, Nicol, Rebra. Initial au existat 28 de statiuni pomicole, urmand ca mai apoi sa se reduca la doar 7 centre.

BARAJUL BUDEASA

Barajul Budeasa
Geografie Ru Lac de acumulare Bazin hidrografic Localizare Arge Budeasa Arge Budeasa, Date technice Data d rii n folosin Cota coronamentului 1978 306 m d. m.

n l ime Lungime (la coronament)

33,00 m 53,00 m cu diguri de 5559.00 m

Realizatori Inginer gospod rirea apelor

Paul Solacolu

Lac de acumulare Volum Lungime 25.00 km3 5,5 kn km

Nivelul reten iei normale 301 m d. m. Folosin e Energie hidroelectic , alimentare

MUZEUL DE VITICULTURA SI POMICULTURA GOLESTI, ARGES


Muzeul Viticulturii i Pomiculturii, Gole ti - Arge este al treilea muzeu ca reprezentare i importan na ional i ntiul dedicat ocupa iilor poporului romn. Ra iunea organiz rii acestui muzeu la Gole ti deriv din importan a viticulturii i pomiculturii pe teritoriul jude ului Arge . Muzeul viticulturii i pomiculturii din Romnia. cuprinde dou mari sectoare, care reprezint totodat i dou moduri de rezolvare expozi ional : 1. Un sector n aer liber, care nf i eaz civiliza ia r neasc de la mijlocul veacului al XIX-lea din principalele zone viticole i pomicole ale rii. 2. Sectorul pavilionar, menit s prezinte, prin obiecte autentice i elemente auxiliare specifice, istoria viticulturii i pomiculturii de pe teritoriul rii noastre din cele mai ndep rtate veacuri pn n zilele noastre, incluznd, evident, i perspectivele de dezvoltare ale celor dou ocupa ii.

13.07.2011 STATIA DE EPURARE MIOVENI


Staia de Epurare a oraului Mioveni este n subordinea SC Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni SRL i este amplasat pe raza cartierului Colibai, la 300 m de soseaua PitetiColibai n apropierea c ii ferate Goleti Cmpulung, n bazinul hidrografic Rul Doamnei care constituie emisarul. A fost pus n funciune n anul 1985 i a fost proiectat pentru un debit maxim de epurat de 166 l/s cu un randament de 89% pentru CBO5 i 78% pentru suspensii. Datorit dezvolt rii populaiei oraului i extinderii sistemului de canalizare i n celelalte cartiere, a fost necesar modernizarea sa. Fluxul tehnologic cuprinde: .Treapta de epurare mecanic ; Treapta de epurare biologic ; Treapta de tratare a n molului; Rezultate specifice: mbunat irea calit ii apelor evacuate n Raul Doamnei astfel nct indicatorii de calitate s se 5

ncadreze n limitele admise precizate n avize i normative; retehnologizarea i automatizarea instalatiilor existente; conformarea cu politicile de mediu ale U.E. n privina epurarii i devers rii apelor uzate; mbun t irea monitoriz rii cantitative i calitative a apelor care intra n reteaua de canalizare i a celor care sunt evacuate n emisar; mbun t irea calit ii mediului prin reducerea concentratiilor de poluani deversati n emisar; creterea calit ii vieii. Laboratorul de analize fizico-chimice al staiei de epurare este dotat cu aparatur noua de ultim generatie.Personalul existent acoper toata gama de ncercari care se efectueaz conform, Autorizaiei de Mediu,Autorizaiei de gospod rire a apelor i prin legislaia aplicabil n domeniu.Activitatea se desfasoar continuu pe flux, laborantele lucrnd 12 cu 24 h.

GROAPA DE GUNOI ALBOTA, ARGES Reprezinta singura celula ecologica din judetul Arges, fiind prevazuta cu o statie de sortare a deseurilor, respectiv o statie de compost, ce vor permite reintroducerea in circuit a deseurilor reciclabile. In acest depozit, lichidele rezultate din amestecul deseurilor sunt tratate astfel incat apa sa fie deversata, iar deseurile sunt colectate selectiv. Prin sta ia de sortare care a fost instalat vor fi reintroduse n circuit principalele de euri: peturi clasice, din sticl i din metal. Depozitul ecologic are o capacitate a de eurilor de 70.000 m3, fiind deschis pe o perioad de cinci ani. n perioada urmtoare, se va construi o noua celula ecologica.

14.07.2011
UZINA DE TRATARE SI DE PRODUCTIE A APEI POTABILE CRIVINA Filiera de tratare a uzinei de apa de la Crivina include urmatoarele trepte de tratare: Tehnologii moderne de tratare a apei Pre-ozonare. Coagulare-floculare. Preparare si dozarea reactivilor pentru controlul pH-ului si coagulare floculare se face intr-o statie de reactivi moderna complet automatizata Decantarea se realizeaza cu ajutorul unui procedeu de decantare lamelara care indeparteaza materiile in suspensie, culoarea si algele in procesul de potabilizare. Inter-ozonare Filtrare rapida pe nisip,cu spalare cu baleiaj orizontal Clorinare Corectie pH

y y y y y y y

Functionarea statiei de tratare este complet automatizata, integrand ultimele tehnologii in domeniu si permitand astfel operarea in deplina siguranta a uzinei cu minimum de personal. Flexibilitatea in exploatare a uzinei este asigurata prin realizarea a cel putin doua linii de tratare pentru fiecare obiect principal, astfel incat sa permita desfasurarea operatiunilor de operare si mentenanta fara intreruperea productiei de apa sau diminuare calitatii acesteia:
y

Ozonarea apei si dezinfectia finala cu clor cuprind cate doua linii paralele de injectie si contact.

Decantarea cuprinde o baterie de 4 decantoare identice, iar filtrarea se face in 12 filtre functionand in paralel.

15.07.2011 UZINA DE TRATARE SI PRODUCTIE A APEI ROSU


Captata la Crivina din raul Arges, apa bruta este condusa printr-o caseta dubla catre Uzina de apa Rosu care are o vechime de peste 40 de ani. Apa captata, deznisipata intra in 2 casete, urmand sa ajung in bazin. Statia de pompare a apei brute este formata din 6 pompe verticale de tip Dunarea, cu o capacitate unitara cuprinsa intre 86400 m3/zi si 216000 m3/zi, alimentate la 6000 volti. Din rezervorul de apa bruta, apa va trece prin mocrosite, pentru ca mai apoi sa treaca prin etapa de pro-ozonizare. De acolo va ajunge in decantorul suspensional cu lamele si cu satii. Este prevazut cu conducte cu orificii ce colecteaza apa limpezita si o distribuie catre filtre. Surplusul de namol se decanteaza si se evacueaza printr-o conducta sifonata. In partea de sus se gaseste componenta de apa limpezita. Urmeaza trapta de interozonizare, apa ajunge apoi la filtrele de nisip cu crepine, cu granulometrie 13 mm. Un filtru produce 600 m3/h. Exista 30 de filtre cu o suprafata de 120 m3 fiecare. De aici apa este preluata prin conducte si distribuita intr-un rezervor subteran. Dupa post-ozonizare, apa va ajunge la cele 2 filtre cu carbune activ, pentru reducerea substantelor organice. Urmeaza instalatia de clorinare. Excesul de clor se neutralizeaza cu amoniac. Dezinfectarea prin clorinare este un tratament ce vizeaza eliminarea micro-organismelor patogene, a bacteriilor, a visururilorsi parazitilor, precum si a majoritatii germenilor banali mai putin rezistenti. Apa ajunge intr-un final in rezervorul de apa filtrata, de unde este distribuit catre toate directiile din oras.

18.07.2011 STATIA DE EPURARE RAMNICU VALCEA


Sta ia de epurare a apelor uzate a Municipiului Ramnicu Valcea este amplasata la cca 4 km in aval de oras, pe malul drept al rului Olt. Sta ia de epurare a fost construita in doua etape: - etapa 1 func ioneaz din 1 septembrie 1979 cu un debit de epurare de 510 l/s; - etapa a-2-a func ioneaz din 1989 ,debitul de epurare fiind de 1020 l/s. Linia tehnologica este compusa din: gr tar rar, gr tar des, desnisipator, separator de gr simi, debitmetru, decantor primar de 3000mc, bazin de aerare de 3000 mc, distribuitor, 2 decantoare secundare fiecare a 3000 mc, sta ie pompare n mol, 2 bazine de fermentare fiecare a 1500 mc, gazometru de 500 mc, centrala termica.

10

In decantorul secundar longitudinal au loc 2 etape: una aeroba, in care amoniacul reactioneaza cu oxigenul, rezultand oxidul de azot si etapa anaeroba, cand oxidul de azot se descompune in azot care se degaja. Namolul rezultat este reintrodus in sistem, fiind tras de pe fundul decantorului, pentru a se pastra constanta cantitatea de namol.

UZINA DE APA VALEA LUI STAN BRADISOR, VALCEA


Sursa de apa este de suprafata, provenind din lacul Bradisor. Exista o conducta cu o lungime de 1200 m ce transporta apa intr-o microhidrocentrala, unde presiunea apei ce intra este de 8-9 barri. Statia are in componenta 2 decantoare radiale, cu diametrul de 45 m si inaltimea de 18,5 m. Apa intra prin conul decantor, iar namolul rezultat se aduna cu podul raclor. Pentru ca decantoarele sa nu dezvolte flora, este aplicata preclorarea. De aici apa ajunge la filtrele rapide clasice cu nisip de cuart. Are loc clorinare si in filtre, urmand ca in conductele spre rezervor sa se faca si clorinarea finala.

11

HIDROCENTRALA CIUNGET-LOTRU

Hidrocentrala Lotru-Ciunget este o hidrocentral subteran situat n jude ul Vlcea, situat pe rul Lotru. Se afl la o adncime de 130 m. Este proiectat pentru a intra n func iune n situa iile de criz ale rii, cnd nevoia de electricitate este mare. Se aprozioneaz din lacul de acumulare Vidra din localitatea omonim . Centrala a fost pentru prima dat pus n func iune n 1972 i are o putere instalat de 510 MW (un reactor de la Cernavod are o putere de circa 600 MW), fiind echipat cu trei hidroagregate cu turbine de tip Pelton a cte 170 MW fiecare. n anul 2009, hidrocentrala Lotru-Ciunget a fost oprit complet n vederea retehnologiz rii. Pn la acel moment, a produs peste 26 milioane MW, cumulnd peste jum tate de milion de ore de funcionare. Centrala a fost repus n funciune n februarie 2011, dup un proces de retehnologizare care a presupus investiii de 88 de milioane de euro. Lucr rile de retehnologizare, prin care centrala a 12

intrat ntr-un nou ciclu de via de 30 ani, s-au concretizat prin modernizarea echipamentelor hidroagregatelor. Intre turbina si captare este o diferenta de nivel de 860 metri. In cadrul amenajarilor, exista si un castel de echilibru contra loviturii de berbec, precum si statii de pompare.

BARAJUL VIDRA
Barajul Vidra este amplasat pe rul Lotru, n cheile Vidra, la 30 km amonte de staiunea Voineasa. Reprezint principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a rului Lotru. n lacul principal Vidra sunt captate i alte ruri prin sistemul de aduciuni i capt ri secundare, ce cuprinde 81 de capt ri grupate n trei ramuri distincte: Ramura Nord (gravitaional i cu pompaj), Ramura Sud (gravitaional i cu pompaj), Ramura Vest (gravitaional ). Lacul de acumulare are urm toarele caracteristici: y lungime: cca 8 km y l ime maxim : cca 1,4 km y volum total brut (la NNR): 340,0 mil. m y volum total (la nivel maxim de exploatare): 370,0 mil. m y volum mort (la nivel minim de exploatare): 40,0 mil. m y nivel normal de retenie (NNR): 1289,00 mdM y nivel maxim de exploatare (Nmax E): 1293,00 mdM y nivel minim de exploatare (Nmin E): 1237,00 mdM y suprafaa la NNR: 1240 ha Barajul Vidra este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argil . Caracteristicile geometrice: y n limea maxim de la cota minim de fundaie: 121,00 m y n limea maxim deasupra talvegului: 113,00 m y lungimea la coronament: 350,00 m y l ime maxim la coronament: 10.00 m y l ime maxim la baz : 450,00 m y panta paramentului amonte: 1:1,75 i 1:2,50 y panta paramentului aval: 1:1,50 i 1:2,00 y cot coronament: 1293 mdM y cot fundaie: 1175 mdM y cot talveg: 1180 mdM Descarcatorul de ape mari este amplasat n versantul stng, fiind alc tuit dintr-un deversor cu nivel liber, continuat cu o galerie subteran cu scurgere cu nivel liber i arunc toare n aval, toate executate din beton armat. Corpul barajului a fost etanat cu nucleu de argil . Priza de ap , n form de plnie, amplasat pe versantul drept, servete la conducerea apelor din lacul Vidra n aduciunea principal .

BARAJUL BRADISOR
Valorificarea energetica a potentialului acumularii Bradisor constituie ultima treapta de cadere a amenajarii hidroelectrice a raului Lotru. 13

Debitul mediu multianual n regim amenajat este de 25 m/s. Acumularea realizeza o regularizare sezoniera-anuala a debitelor si permite functionarea centralei pe o durata de cca 2.000 ore/an. Suprafata lacului este de 229 ha. Barajul Bradisor este un baraj in dublu arc din beton, amplasat n albia rului Lotru, la cca 6 km aval de axul amenajarii Malaia, retinand debitele defluente si derivate. La debite mari, 2 deversoare de suprafata evacueaza cca 140 m/s, iar 4 descarcatori de fund echipati cu vane segment de 3,30 x 3,30 m evacueaza un debit de 1.240 m/s. Tot aici se gaseste si priza de apa pentru alimentarea municipiului Rmnicu Vlcea, o conducta cu =1.200 mm. Debitele acumulate n lacul Bradisor sunt dirijate la centrala subterana prin 2 galerii de aductiune sub presiune. Lucrarile au nceput n anul 1973, iar punerea n functiune n 1982, perioada mare de timp de executie datorndu-se necesitatii de schimbare a amplasamentului cavernei centralei, amplasamentul initial dovedindu-se ca avnd o roca slab rezistenta.

19.07.2011 STATIA DE EPURARE A FABRICII DE MEZELURI DIN LOC. FILIPESTII DE TARG, PRAHOVA
Exista 2 trepte de epurare: - mecano-chimica; - biologica Resturile se ard, rezultand un gaz ce va fi folosit pe timp de iarna pentru incalzirea serelor. Apa epurata se amesteca cu cea subterana, urmand sa fie folosita ka irigarea serelor.

STATIA DE TRATARE A APEI VOILA, PRAHOVA


Sursa de apa eo constituie raul Doftana, priza de captare aflandu-se la barajul Voila. Apa ajunge gravitational. Uzina cuprinde doua linii tehnologice, una pentru apa potabila si una pentru apa industriala, aceasta din urma nefiind sterilizata. Debitul total este de 3m3/s, cate 1,5m3/s pentru fiecare linie. Debitul poate sa creasca, uzina nefiind utilizata la capacitate maxima. Procesele la care este supusa apa sunt: decantare, filtrare, sterilizare la plecarea din statie. Pentru linia de apa potabila, decantarea se face in 2 decantoare radiale, iar pentru cea de apa industriala in 2 decantoare suspensionale modificate, numinte decantoare verticale. 14

Turbiditatea apei reprezinta continutul de substante aflate in suspensie. La intrare, turbiditatea este de 8.3, iar la iesire de 4.3-5. pH-ul la intrare are valoarea 8.4, iar la iesire 7.9. Se introduc substante coagulante (policlorura de aluminiu sau sulfat de aluminiu) pentru a se forma flocoane, ce se vor depune sub greutate proprie pe radierul decantorului. Se mai poate introduce si un adjuvant (poliectrolit anionic sau policlorura de aluminiu), pentru adunarea flocoanelor si depunearea acestora. Statia este prevazuta cu un bazin de amestec, unde apa este amestecata cu policlorura de aluminiu. Doza sed stabileste in functie de turbiditatea apei, pH sau temperatura. De la bazin, apa ajunge in conul central al deversorului, catre jgheaburile radiare si pana la radier, de unde va trece in jgheabul circular zimtat, apa limpezita urmand sa fie colectata de acolo si dusa catre filtre. Namolul rezultat este adunat cu podul raclor, dus in buzunarul de namol, apoi in sistemul de sifonare, de unde va fi preluat si evacuat in batalul de namol aflat in aval de statie. Clorinarea se face in 2 etape: clorinarea apei decantate (in bazinul tampon) si apoi in rezervor. Apa decantata ajunge prin 2 canale laterale la filtre. Un filtru este prevazut cu 2 cuve. Grosimea filtrului de nisip este de 1-1.1 metri, cu o granulatie de 0.5-2.5 mm. Sub acesta se afla placile cu crepine, iar sub placi se acumuleaza apa filtrata. Dupa ciclul de filtrare de 30-40 de ore, filtrul se spala in contracurent cu apa si aer (de jos in sus), aproximativ 30 de minute. Apoi se reia ciclul de filtrare. Exista 5 rezervoare de cate 5000 mc fiecare.

BARAJUL PALTINU
Barajul Paltinu este situat n Jude ul Prahova, pe valea rului Doftana, n aval de confluenta acesteia cu valea P ltinoasa, n cheile numite "La Tocile". Barajul are o n ltime deasupra fundatiei de 108 m., cota coronamentului barajului fiind la cota 654 m.d.M., lungimea total a coronamentului barajului este de 455 m, iar volumul lacului de 310 mii metri cubi. Pentru stabilizare, au mai fost executate lucr ri de consolidare a ambilor versanti prin ancorare cu cabluri pretensionate. Cu toate aceste lucr ri, n timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat infiltratii mari pe sub soclu, dep sind 150 l/s si deplas ri ale structurii la contactul dintre arcul central si aripa parabolic . Ca urmare, s-au executat diferite lucr ri suplimentare printre care suplimentarea voalului de etansare, amplificarea sistemului de drenaj si acoperirea p rtii aval a versantului stng cu blocuri de beton n trepte de 6 8 m, ancorate n adncime cu cabluri pretensionate. Cu aceste m suri, infiltratiile au ncetat iar comportarea barajului si a versantilor au r mas n limite admisibile. Lucr rile de executie a barajului Paltinu au nceput n 1966, barajul fiind dat n functiune n 1971. O a doua etap de consolid ri a fost executat n intervalul 1976 - 1982. Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un desc rc tor de suprafat de tip plnie. Tot n turnul deversorului plnie s-a mai executat o golire de semiadncime. n plus, mai exist si o golire de fund, executat ntr-o galerie de deviere de pe versantul drept, care a fost folosit si pentru devierea debitelor n timpul costructiei barajului. Golirea de fund este controlat prin vane situate la iesirea galeriei de deviere si are o capacitate de desc rcare de 50 m/s. La piciorul barajului s-a executat o central hidroelectric cu o putere instalat de 10 MW. Centrala este echipat cu dou turbine de tip Francis. Barajul Paltinu serveste n principal pentru alimentarea cu ap potabil si industrial a municipiilor Cmpina si Ploiesti. n subsidiar, barajul asigur si ap pentru irigarea a 9.000 ha n lunca rului Prahova n zona B icoi-Ploiesti si pentru salubrizarea rului Dmbul din Ploiesti. 15

20.07.2011 CURGEREA DE NOROI DE LA PATARLAGELE, BUZAU


Aceasta s-a produs in urma imbinarii cu apa a depozitelor de alterare de pe versantii despaduriti, afectati de precipitatii abundente. Datorita faptului ca materialul noroios depaseste de 1,5-2 ori densitatea apei, curgerile de noroi au o mare putere de transport si de distrugere. Conul de dejectie are un aspect de evantai, alc tuit din bolov nisuri, pietrisuri, nisip si argil depozitate de toren i si ruri acolo unde se produce o schimbare de pant . O serie de factori au favorizat aparitia fenomenelor de eroziune: seceta prelungita, poluarea atmosferica, care au stanjenit dezvoltarea covorului vegetal, uscarea productiilor etc.

16

ALUNECAREA SI PRABUSIREA DE TEREN GROAPA VANTULUI, IN REZERVORUL LAUCULUI SIRIU


Aceasta a aparul in aprilie 2006, afectand o suprafata de 252.675 km2. Volumul de material dislocat a fost de aproximativ 25 mil mc, reducand volumul rezervorului cu 10.6 mil mc. Acest eveniment s-a produs datorita litologiei versantilor (flisuri), a precipitatiilor abundente ce au determinat oscilatii ale nivelului apei si datorita defrisarilor masive.

21.07.2011 RAMPA ECOLOGICA PENTRU DESEURI GLINA, ILFOV


Are in componenta un sistem de absorbtie si de ardere a gazului. Exista 126 de puturi de gaz, legate in substatii, inca 80 de puturi aflandu-se in curs de forare. Temperatura de ardere a gazelor este de 1200 de grade Celsius, prin ardere rezultand gaze mai putin toxice. Arderea se face fara recuperare de caldura, dar in viitor va fi construit un sistem de captare a caldurii si de producere de electricitate. In cazul in care se depasesc concentratiile diferitelor gaze, instalatia se opreste automat. Rampa ecologica are prevazuta si o statie de colectare selectiva si reciclare a deseurilor, in functie de natura lor: mase plastice, cartoane, materiale feroase. Deseurile sunt descarcate pe o rampa, apoi fiind preluate de suruburi melc, care desfac sacii, urmand ca acestea sa intre intr-un tambur rotativ cu gauri pentru eliminarea pamantului, apoi separate in functie de material de catre operatori. Exista si un deferizator, care separa deseurile feroase. Sortarea se face in prima faza automat, apoi manual. Resturile organice ies din statia de sortare si pot fi duse la rampa de depozitare sau pot fi balotate si depuse (mai eficient din punct de vedere al spatiului folosit). Deseurile neselectate ies pe 2 benzi transportoare sunt duse la tocator,puse in baloti si depozitate. In cadrul statiei de epurare, se curata apa utilizata in cadrul diferitelor procese de pe teritoriul rampei, apa ajungand prin cadere libera in decantoare. 17

INCINERATOARELE PENTRU DESEURI CHIAJNA


Inaugurat la 13 aprilie 2006, incineratorul functioneaza in conformitate cu normele de protectie a mediului si a sanatatii populatiei si este dotat cu un sistem performant de monitorizare. Incineratorul este fabricat in Statele Unite ale Americii de catre Pennram Manufacturing Corporation. Datorita performantelor de ardere si monitorizare, incineratorul poate elimina deseuri periculoase atat solide cat si lichide, cu exceptia deseurilor radioactive. Este dotat cu un sistem performant de ultima generatie care realizeaza monitorizarea continua a parametrilor emisiilor, pentru controlul acestora si incadrarea in limitele stabilite de legislatie. Este alcatuit din 2 camere de ardere si poate realiza temperatura de 1.100 C (min 2 secunde) pentru eliminarea celor mai periculoase substante din deseuri. Capacitatea operationala a Modulului I este de 16 to/zi (6.000 to/an). Incineratorul va fi extins pana la capacitatea totala de 12.000 to/an. Incinerarea se realizeaza in doua trepte, sub presiune (debit de aer fortat), asigurandu-se reducerea masei deseurilor cu minim 95%.Sistem de colectare a particulelor in suspensie si a metalelor grele si sistem de filtrare a efluentului gazos. Datorita unei serpentine cu beton refractar, temperatura gazelor scade la aproximativ 250 de grade Celsius. Incineratorul este prevazut cu constructii anexe pentru depozitarea deseurilor care includ: camere frigorifice cu panouri termoizolante si cu agregat de racire capabil sa mentina temperatura de -10 grade C. Constructii anexe pentru depozitarea deseurilor sunt: y constructie pentru deseuri periculoase ce trebuie pastrate la o temperatura joasa, camera frigorifica cu volum 25-30mc, izolata cu panouri termoizolante si cu agregatul de racire aferent care este capabil sa mentina temperatura maxima de -10 grade C. y a doua constructie pentru depozitarea deseurilor periculoase ambalate in containere, camera fiind bine ventilata. Receptia deseurilor se monitorizeaza computerizat.

18