Academia de Studii Economice a Moldovei

Facultatea ”Economie Generală și Drept”

Departamentul ”Teorie și Politici Economice”

RAPORT
privind practica de producție în cadrul
S.R.L. ”ROMADRIA”

Autor:
Studentă al grupei EG-191
Spînu Corina

(semnătura)

Coordonator/departament:
Aurelia Tomșa

(semnătura)

Coordonator/entitate:
Andrei Văcaru

(semnătura)

CHIȘINĂU,2021
 CUPRINS
JURNALUL PRACTICII DE PRODUCȚIE
Ordonanța....................................................................................................................................2
Foaia de delegație..........................................................................................................................3
Chestionar...................................................................................................................................4-5
Planul calendaristic de muncă.....................................................................................................6
Activități realizate în cadrul prcaticii..........................................................................................7
Evaluarea locului de practică de către student...........................................................................8
Evaluarea activității studentului practicant de către îndrumatorul practicii ...................9-10
Observaţiile şi indicaţiile conducătorului practicii de la departamentul de profil................11
Rezultatul practicii.Rezultatul susținerii..................................................................................12
Introducere...................................................................................................................................13
CAPITOLUL I.PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI………………………………14
1.1 Date privind SRL ”Romadria”………………………………………………………..14-18
1.2 Organizarea funcţională a firmei...................................................................................18-19
1.3 Promovare și perfecționare a personalului ..................................................................20-21
CAPITOLUL II BAZA JURIDICĂ ȘI NORMATIVĂ DE ACTIVITATE
A ÎNTREPRINDERII.................................................................................................................22
2.1 Cadrul legislativ și normativ la activitatea S.R.L ”ROMADRIA”..................................22
CAPITOLUL III STAREA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII.......................................23
3.1 Starea patrimonială a întreprinderii..............................................................................23-25
3.2 Mijloacele fixe...................................................................................................................25-27
3.3 Sursele de finanțare a întreprinderii..............................................................................27-32
3.4 Analiza performanțelor financiare a entității (Veniturile, Cheltuielile, Rezultatele
financiare a întreprinderii)....................................................................................................32-33
CAPITOLUL IV MANAGEMNTUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII.......................34
4.1 Subiecții activității financiare a întreprinderii.................................................................34
4.2 Gestiunea riscurilor la întreprindere..............................................................................34-37
Încheiere..................................................................................................................................38-39

2
3
 CHESTIONAR
Stimate Partener de practică, pentru a stabili care sunt competenţele necesare unei
persoane pentru a fi competitivă în domeniul Economie Generală, Vă rugăm să completaţi acest
chestionar. Rezultatele obţinute vor fi luate în consideraţie la elaborarea programelor de studii
oferite de A.S.E.M.
Vă mulţumim anticipat şi Vă dorim mult, mult succes!

Mai jos sunt prezentate competenţe profesionale pe care ne le propunem de a le forma

studenţilor în ciclul Licenţă pentru a fi competitivi. Vă rugăm să apreciaţi pe o scală de la 1 la 5
puncte competenţele propuse (cu 5 puncte cele mai importante şi 1 punct cele mai puţin
importante). Se vor însemna cu X căsuţa corespunzătoare punctajului considerat potrivit pentru
fiecare competenţă.

Competenţe
Descrierea competenţelor
profesionale 1 2 3 4 5
La finalizarea studiilor studentul trebuie să fie capabil:
Licenţă

Să demonstreze cunoştinţe şi comprehensiune în x

următoarele domenii:
Economie reală – ansamblu de activităţi economice
eficiente pentru a susţine oferta agregată, menită să
asigure satisfacerea cererii agregate
x
Pieţe – dezvoltarea şi funcţionarea pieţelor de
resurse, bunuri şi servicii
x
Clienţi – anticipările clientului, orientare,
comportamentul consumatorilor
Finanţe – coordonarea fluxurilor financiare, x
utilizarea contabilităţii şi altor sisteme financiare
Cunoştinţe Politici economice – utilizarea instrumentelor x
fundamentale decizionale pentru atingerea scopurilor propuse cu
costuri şi riscuri minime
Sisteme informaţionale – dezvoltarea şi exploatarea x
sistemelor informaţionale şi impactul lor asupra
activităţilor
x

Tehnologii informaţionale şi de comunicare –

cunoaşterea şi utilizarea tehnologiilor informaţionale şi
de comunicaţie în domeniul afacerilor

4
 Politici şi strategii în afaceri şi în economie – x
elaborarea politicilor şi strategiilor adecvate în
cadrul unui mediu schimbător, satisfacerea
intereselor părţilor ce activează în acest mediu,
evaluarea eficienţei deciziilor luate în economie
Inovaţii în afaceri – comerţul electronic, creativitatea şi x
dezvoltare, globalizarea, etica în afaceri, valori şi
norme
x
Să iniţieze o afacere
Să adopte decizii optime în condiţii de certitudine, x
incertitudine şi risc
Să elaboreze strategii de dezvoltare a întreprinderii, x
Competenţe de ramurii, economiei naţionale
cercetare
Să evalueze şi să îmbunătăţească eficienţa şi x
eficacitatea activităţilor din întreprindere, ramură,
economie naţională
Să elaboreze o lucrare aplicativă care se referă la x
soluţionarea unei probleme din domeniul economiei
x
Să creeze relaţii colegiale productive

Să selecteze corect personalul pentru diverse activităţi x

Să evalueze colaboratorii în vederea determinării x

Competenţe de eficienţei activităţii şi rezervelor existente
organizare şi Să asigure, să evalueze şi să gestioneze utilizarea x
gestionare eficientă a resurselor materiale
(a activităţilor, Să asigure, să evalueze şi să gestioneze utilizarea x
oamenilor, eficientă a resurselor financiare
resurselor)
Să asigure, să evalueze şi să gestioneze utilizarea x
eficientă a resurselor umane
Să elaboreze şi să aplice mecanisme de asigurare şi x
creştere a calităţii în afaceri şi în activitatea economică
şi de gestiune
Să dobândească şi să utilizeze eficient informaţia în x
formă scrisă, verbală şi non-verbală , în limba maternă
Competenţe de şi străină
gestionare a
informaţiei Să aplice metode cantitative şi calitative eficiente de x
analiză a informaţiei
Să asigure transmiterea rapidă şi corectă a informaţiei x
Să elaboreze şi să folosească ansamblul de reguli şi x
norme morale care vizează conduita agenţilor în
Competenţe etice activitatea economică şi de afaceri
Să ia decizii, bazate pe cunoaşterea problematicii x
sociale şi etice
Să elaboreze proiecte economice şi de afaceri, să x
coordoneze cu realizarea proiectelor şi să ajusteze
Competenţe de implementarea proiectelor la posibilele riscuri şi
proiectare incertitudini
Să finalizeze proiectul şi să determine gradul de x
eficienţă a lui

5
 I. Planul calendaristic de muncă
Nr. Denumirea activităţilor de la până la

1. Acomodarea cu locul de practică și personalul entității 19.04 20.04

SRL”Romandria”.Organizarea muncii în cadrul
entității:instructajul conform normelor sanitare și de
igienă,securitatea și sănătatea în muncă
2. Caracteristicile generale a companiei 20.04 26.04
SRL”Romandria”,structura organizatorică și organele
de conducere.
3. Baza juridică și normativă de activitate a întreprinderii, 26.04 30.04
managemntul financiar al întreprinderii
4. Evaluarea cunoștințelor colectate în urma studierii a 30.04 10.05
materialelor și aplicarea lor în practică
5. Aducerea la cunoștință cu situația financiară a 10.05 14.05
entității:principalii indicatori ce caracterizează rezultatele
activității și dinamica acesteia în ultimii anii
6. Finalizarea practicii de producție 1405 21.05

_______________ Îndrumătorul practicii de la întreprindere

(semnătura)
_______________ Conducătorul practicii de la A.S.E.M.
(semnătura)

6
 II. Activităţi realizate în cadrul practicii

Conţinutul rezumativ al lucrărilor executate

Observaţiile practicantului şi notele conducătorilor/îndrumătorului Data
practicii

În prima zi,am făcut cunoștință cu angajații companiei ROMADRIA și locul 19.04

unde am desfășurat practica.
Mau adus la cunoștință cu regulamentul de organizare a muncii pe timp de 19.04
pandemie,și care sunt normele de igienă pentru a presta servicii în siguranța
clienților.
A doua zi de practică am făcut cunoștință despre caracteristica companiei,și care 20.04
sunt obiectivele ei.
Am analizat structura organizatorică și organele de conducere 21.04
Am examinat promovarea și perfecționarea personalului în cadru activității. 22.04
Am analizat evoluția și dinamica și a structurii a activelor în ultii mii ani 23.04
Împreună cu expertul am structura în dinamică a mijloacelor fixe ,și mi s-a 26.04
explicat care sunt condițiile de determinare a uzurii mijloacelor fixe .
Analiza structurii surselor de formare a patrimoniului întreprinderii,pentru a 27.04
aprecia gradul de dependență a firmei de sursele atrase și împrumut.
Am analizat ratele de autonomie financiară ,și mi sa explicat ca cu ajutorul ei 28.04
putem aprecia gradul de îndatorare pe termen lung
Am primit marfă,și am dus contu pentru ca să fie factura pentru marfa 29.04
corespunzătoare,apoi am ajutat pentru a aseza marfa la locul ei.
Am participat împreună cu coordonatorul la analiza ,care sunt veniturile din 30.04
vînzări ,și dacă întreprinderii îi permite să acopere cheltuielile .
Am petrecut ziua ,în calitate de vînzător,și am primit marfă. 10.05
Am analizat datele întreprinderii ,dacă veniturile din vînzări are o creștere 11.05
majorabilă a profitului brut,și cum este influențată rentabilitatea vînzărilor.
Am analizat cum influențează rentabilitatea activelor,față de anii 2020-2021,și 12.05
dacă întreprinderea se utilizează eficient sau indeficient.
Am analizat de asemenea și rentabilitatea capitalului propriu ,mi sa explicat care 13.05
sunt calculele pentru a fla cît a pierdut entitatea pînă la prima impozitare.
Am ajutat la ștampilarea facturilor și documentelor. 14.05
Am ajutat la aranjarea documentelor pe rafturi. 17.05
Am informat clienții despre posibilitățile și ofertele companiei 18.05
Am ajutat la primirea mărfii și la ștampilarea facturilor. 19.05
Mi s-a întocmit evaluarea activității pe parcursul practicii de către îndrumatorul 20.05
de practică de la entitate
Am primit recomandări pentru creșterea profeională pe viitor și am fost notată 21.05
pentru stagiul de practică

III. Evaluarea locului de practică de către student

7
1. În ce măsură consideraţi că stagiul de practică v-a fost util?
în mare măsură
în mică măsură
prea puţin

2. Care au fost aspectele pozitive ale stagiului de practică?

Stagiul de practică la S.R.L. ”ROMADRIA” ,este prima mea experiență fiind una interesantă și
interactică.Am obținut noi cunoștințe și aptitudini de la colectivul bine instruit și prietenos.

3. Care au fost aspectele negative ale stagiului de practică?

După părerea mea ,aspectul negativ ,este din cauza pandemiei .Deoarece sunt prezente multe
restricții și respectarea normelor de protecție,ce a fost o greutate ca sămi dezvolt la maxim
energia.

4. Cum aţi colaborat cu îndrumătorul stagiului de practică de la întreprindere?

Cu îndrumatorul stagiului de practică de la întreprindere am colaborat foarte bine,în orice
problemă întîlnită ma ajuta,și mă îndruma cu diferite sfaturi.

5. Cum apreciaţi climatul psihologic în colectivul în care aţi efectuat stagiul de practică?
1. favorabil
2. neutru
3. nefavorabil

6. Cum apreciaţi atitudinea faţă de Dvs. a membrilor colectivului în care aţi realizat stagiul de
practică?
 binevoitoare şi înţelegătoare, cu acordare de ajutor în caz de necesitate
 indiferentă
 ostilă
7. Cum apreciaţi calitatea instruirii practice?
 foarte bună
 bună
 satisfăcătoare
 insuficientă
8. Consideraţi că acest loc de practică poate fi recomandat şi altor colegi?
 Da
 Nu

9. Vă rugăm să adăugaţi orice alte comentarii pe care consideraţi necesar să le comunicaţi în

legătură cu acest stagiu de practică.
Sunt recunoscătoare că am ales anume la la SRL ”ROMADRIA” sami desfășor practica de
producție.Pe parcursul acestei perioade am avul posibilitatea de a mă afla intr-un colectiv
prietenos și am învățat să lucrez în echipă.Am reușit să exersez lucruri noi,dezvoltîndu-mi
abilitățile.

Studentul (a) _______________________________

semnătura

IV. Evaluarea activităţii studentului practicant de către îndrumătorul

practicii
Stimate Îndrumător de practică, Vă rugăm să evaluaţi onest şi obiectiv competenţele
8
Practicantului în conformitate cu indicatorii stabiliţi. Pentru fiecare indicator sunt utilizate
următoarele calificative cu punctajul respectiv: nesatisfăcător – 0 puncte, satisfăcător – 1 punct,
bine – 2 puncte, foarte bine – 3 puncte.
Se va însemna cu „X” căsuţa corespunzătoare punctajului considerat potrivit pentru fiecare
indicator.

Competenţe Indicatori de evaluare 3 2 1 0

profesionale
Cunoştinţe posedă cunoştinţe profunde în domeniul X
fundamentale economic
integrează cunoştinţele şi propune soluţii pentru X
soluţionarea diverselor probleme de ordin economic
Competenţe de identifică problemele de ordin economic X
cercetare (scopul cercetării)
selectează şi aplică metodele de cercetare şi analiză X
economică, potrivit scopului urmărit
elaborează rapoarte privind analiza economică şi X
politicile economice promovate
Competenţe de iniţiază programe de promovare şi stimulare a activităţii X
analiză economică economice, politici de dezvoltare economică, le
adaptează la specificul agentului economic
comunică convingător şi eficient, oferă soluţii X
pentru probleme economice
Competenţe de elaborează strategii şi politici economice pentru agenţii X
organizare, analiză, economici
evidenţă şi asigură desfăşurarea activităţilor economice în X
gestionare conformitate cu legislaţia în vigoare
(a activităţilor
gestionează utilizarea eficientă resurselor materiale, X
economice, a
financiare şi informaţionale
resurselor umane şi
materiale) adoptă decizii eficiente în condiţii de incertitudini şi X
riscuri
evaluează eficienţa activităţilor economice X
gestionează utilizarea eficientă a resurselor umane X
Competenţe de elaborează şi coordonează realizarea proiectelor X
proiectare
Competenţe etice cunoaşte şi aplică normele deontologice profesionale X

Total 39 puncte

Vă rugăm să menţionaţi punctele tari şi orice aspect care, din punctul DVS. de vedere, ar
conduce la o îmbunătăţire majoră a competenţei profesionale a Practicantului.

9
Puncte tari
1.Este e o persoană responsabilă,se prezintă la timp la practică.
2.Este prietenoasă,și indeplinește cerințele.
3.Posedă abilități de a comunica.

Recomandări
Pe viitor îi recomand,să nu fie rușinoasă,și să fie mai încrezută în sine.

Barem de notare

Puncte 45-40 39 - 34 33 - 28 27 - 22 21 - 16 15 14 - 11 10 - 7 6-3 2-0

Nota 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

L.Ş. Nota _____________ ___________________________

semnătura îndrumătorului practicii

„_____” ______________ 2021

V. Observaţiile şi indicaţiile conducătorului practicii de la departamentul de

profil

10
 VI. Rezultatele practicii

Referinţa conducătorului practicii de la Departamentul de profil

11
 Rezultatele susţinerii

Şef Departament____________ „__” __________2021

(semnătura)

INTRODUCERE
Raportul de practică prezent are drept scop prezentarea activității pe care am desfășurat-o în
cadrul entității agricole SRL ”Romadria” începând cu data de 19.04.2021,până la 22.05.2021.În
această perioadă,împreună cu îndrumatorul practicii de la unitatea economică am desfășurat
activități specific a entității agricole.Datorită acestor activității mi-am putut dezvolta cunoștințele
profesionale ,și datorită informațiilor obținute în timpul orelor leam putut folosi în practică.

12
Misiunea SRL ”Romadria” este de a oferi o varietate largă de: semințe ,turbă și substraturi,
îngrășăminte chimice , ghivece si palete pentru rasad, utilaj agricol, stropitori si accesorii.
De asemenea compania acordă o atenţie deosebită deservirii calitative şi rapide a clienţilor săi.
Pentru menţinerea şi perfecţionarea calităţilor profesionale ale colaboratorilor, managerii
companiei vizitează regulat expoziţiile, seminarele şi treningurile specializate. Datorita acestui
fapt acordă clienţilor consultaţii calificate la alegerea sortimentului de mărfuri.

Scopul acestei societății este câștigarea și păstrarea clienților printr-o gamă variată de produse
in domeniul agriculturii. Împreună cu un personal calificat, garantăm calitate la prețuri
accesibile.
Raportul de practică este structurat în patru capitol,în primul capitol este descris entitatea SRL
”Romadria”,iar în capitolul următor este descries mai pe larg activitatea desfășurată.
În prima parte am realizat o scurtă descriere a entității prezentând câteva informaţii generale, de
asemenea şi câteva informaţii privind principalele obiective pe care agenţia şi le propune să le
urmărească, domeniile de activitate şi piaţă.
A doua parte a prezentului raport reprezintă descrierea activităţilor desfăşurate, prezentarea
principalelor rezultate obţinute pe parcursul acestei perioade, rezultate ce se referă atât la
cunoştinţele dobândite, cât şi la formarea capacităţilor de autoevaluare şi identificare a
compatibilităţilor cu locurile de munca potenţiale, precum şi principalele obligaţii şi
responsabilităţi pe care le-am avut în cadrul 
Ultima parte a raportului este alcătuită din concluziile cu privire la sarcinile întreprinse

CAPITOLUL I.PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI

1.1 Date privind SRL ”Romadria”

S.R.L ”Romadria” este o societate fondată în conformitate cu Legea Republicii Moldova
”Cu privire la societățile cu răspundere limitată” nr. 135-XVI din 14 iunie 2007. Societatea cu
personalitate juridică S.R.L ”Romadria” are capitalul social divizat în părţi sociale conform
actului de constituire şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii. Societatea este
o persoană juridică din momentul înregistrării la Camera Înregistrării de Stat a Republicii
Moldova la 08.02.2020 cu numărul de identificare de stat și codul fiscal 1021607000221,
13
conform Extrasului din Registrul de Stat al persoanelor juridice nr.35812 din 08.02.2020 (Anexa
l), numită în continuare Societate.
Conform aceluiași document Societatea are un singur fondator, respectiv și asociat Văcaru
Andrei, cu sediul: Republica Moldova, or.Drochia, str.Ghică- Vodă 7/4, având cotă la capitalul
social al Societății în valoare de 1000 lei, în proporție de 100%.
Societatea își desfășoară activitatea în baza Statutului elaborat în conformitate cu prevederile
Codului Civil al Republicii Moldova,conform extrasului eliberat în temeiul art.34 al Legii
nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a
întreprinzătorilor individuali și confirmă datele din Registrul de stat la data de 08.02.2020.
Conform Statutului, Societatea activează în baza autogestiunii, autofinanțării, dispune de
patrimoniu separat cu titlu de proprietate, are balanță autonomă, conturi bancare, ștampilă cu
denumirea Societății. Deasemenea Societatea, folosind mijloacele asociatului și în interesul
acestuia activează ca subiect economic, independent, din nume propriu.
Obiectul principal de activitate al Societății, conform extrasului din Registrul de stat al
persoanelor juridice, precum și a prevederilor Statutului cuprinde executarea urmatoarelor tipuri
de activitati:
1. Comerț cu ridicat al cerealelor,semințelor,furajelor și tutunului neprelucrat.
2. Comerț cu amănunțul al florilor,plantelor și semințelor;comerț cu amănunțul al
animalelor de companie și a hranei pentru acestea ,în magazine specealizate
3. Comerț cu amănunțul de piese și accesorii pentru autovehicule
4. Comerț cu motociclete ,piese și accesorii aferente;întreținerea și repararea motocicletelor
5. Comerț cu ridicata de piese și accesorii pentru autovehicule
6. Întreținerea și repararea autovehicolelor
7. Transporturi rutiere de mărfuri
8. Cultivarea arbuștilor fructiferi,căpșunilor,nuciferilor și al altor pomi fructiferi
9. Cultivarea cerealilor (exclusiv orez),plantelor legumelor proaspete și a produselor
producătoare de semințe oleaginoase
10. Comerț cu amănunțul al fructelor și legumelor proaspete,în magazine specializate
11. Comerț cu ridicata al fructelor și legumelor
Structura organizatorică a firmei reprezintă elementul esenţial al sistemului de conducere,
determinând într-o proporţie însemnată funcţionalitatea acesteia, modul de utilizare a resurselor
umane, materiale şi financiare, nivelul cheltuielilor şi profitului. O firmă, pentru a-şi putea
desfăşura activitatea, îşi creează o structură organizatorică adecvată, care să-i permită să
desfăşoare activităţi curente şi de perspectivă într-un mediu concurenţial aflat într-o continuă
mişcare.

14
 Procesul de organizare constă în gruparea activităţilor necesare pentru îndeplinirea
obiectivelor unei firme şi atribuirea fiecărei grupe unui manager, care are autoritatea necesară
pentru orientarea, antrenarea şi coordonarea oamenilor ce realizează aceste activităţi. În esenţă,
organizarea este ,,un proces de diviziune a muncii, de precizare a responsabilităţilor şi a
autorităţii".
O întreprindere , oricât ar fi de mică (sau de mare), are nevoie de o structură
organizatorică pentru a funcționa. E nevoie să știi cine ce face și de cine răspunde. Iar această
structură este reprezentată sub forma unei organigrame.

Director
General

Director - Director
Opeațiuni Financiar

Director Director
Adjunct Adjunc Resurse Contabil-șef Director vînzări
Operațiuni Umane

Figura 1.1 Structura organizatorică a S.R.L.”ROMADRIA” ( elaborat de autor )

Conform organigramei ilustrată în figura l.1, la S.R.L.”ROMADRIA” organul suprem de

conducere este administratorul (Directorul general). Administratorul (ADM) S.R.L.
"ROMADRIA’’are în subordinea sa un director adjunct, inspector pe cadre (resurse umane),
personalul secție de comerț și secția contabilitate. Directorul adjunct (DA) este persoana care se
ocupă de asigurarea securității generale, tehnice și particulare în cadrul activității. El activează
asemeni unui inginer-principal care supraveghează fiecare proces de activitate. Nici o operațiune
de producere, transportare, livrare, primire nu se desfășoară fără instrucțiunile directorului
tehnic. În activitatea sa, directorul poate fi ajutat de unul, doi sau trei directori adjuncți aflați în
subordinea sa directă. Numărul directorilor adjuncți se stabilește în conformitate cu normele
metodologice elaborate de minister și regulamentul intern al întreprinderii.
Inspectorul pe cadre este persoana care se ocupă de angajarea personalului la
întreprindere precum și de perfectarea documentației aferentă personalului, de exemplu legată de
buletinele medicale sau concedii, documentele cu asigurarea personalului.

15
 Secția contabilitate este formată din patru persoane care îndeplinesc funcția de șef-
contabil, contabil-adjunct, un contabil răspunzător de evidența materialelor și un contabil pe
salariu, responsabilitățile cărora urmează a fi dezvoltate în paginile ce urmează.
În cadrul S.R.L. „ROMADRIA” figurează cinci persoane cu competențe decizionale în
domeniul gestiunii finanțelor și anume este vorba despre administrator și cei patru contabili care
activeaza în cadrul întreprinderii.
Administratorul este persoana care se ocupă de administrarea întreprinderii și conform fișei
postului este obligat și responsabil de :
 Monitorizarea și gestionarea surselor de venituri și cheltuieli ale întreprinderii și
administrarea folosirii raționale a fondurilor fixe;
 Monitorizarea îndeplinirii tuturor obligațiunilor financiare ale întreprinderii față de
bugetul de stat și agenți economici.
 Aprobarea nivelului de salarizare, structura de funcționare și lista personalului scriptic al
întreprinderii;
 Corectitudinea și prezența la timp a rapoartelor financiare, dărilor de seamă și altor
documente, prevăzute de legislația în vigoare, către instanțele respective.
 Reflecatarea corectă pe conturi a tuturor operațiunilor, legate de activitatea economico-
financiară a întreprinderii.
 Păstrarea, integritatea, confidențialitatea documentației organizației.
Contabilul-șef se asigură de faptul că procesele necesare pentru activitatea economică sunt
stabilite, implementate și menținute și are în subordine personalul serviciului de evidență și
finanțe. Conform fișei postului este obligat să:
 Să coordoneze nemijlocit lucrul de evidență și calcul în baza regulamentelor,
ordinelor, instrucțiunilor și dispozițiilor despre organizarea evidenței, acordarea
ajutorului în lucrul contabililor;
 Să asigure organizării raționale a evidenței și dărilor de seamă pentru impozitele
locale și pe republică;
 Să introducă datele în sistemul informațional al întreprinderii în termenii stabiliți;
 Să controleze efectuarea în termenii stabiliți a inventarierii valorilor în mărfuri și
materiale precum și calitatea întocmirii materialelor de inventariere;
 Să participe la efectuarea analizei activității economice a întreprinderii în scopul
constatării rezervelor interne ale producție, lichidării pierderilor și cheltuielilor
inutile;
 Să semneze documentele de eliberare a mărfurilor și materialelor;
 Contabilul-șef are dreptul:

16
  Să gestioneze resursele materiale, financiare, umane din cadrul serviciilor din
subordonarea sa;
 Să ceară și să primească în termenii indicați de la serviciile și secțiile întreprinderii toate
materialele necesare pentru evidența contabilă;
 Să efectueze controlul documentației primare și contabile în toate sectoarele întreprinderii;
 Să semneze în ordinea stabilită de legislația în vigoare a Republicii Moldova, toate
documentele financiare ale întreprinderii;
 Să reprezinte întreprinderea în relațiile cu Ministerul Finanțelor, băncile, creditorii,
debitorii și alte părți.
 Să ceară de la unitățile și lucrătorii întreprinderii lămuriri în formă scrisă despre cauzele
încălcării disciplinei financiare.
 Contabilul-șef este responsabil de:
 Corectitudinea și prezența la timp a rapoartelor financiare, dărilor de seamă și altor
documente, prevăzute de legislația în vigoare, către instanțele respective;
 Reflectarea corectă pe conturi a tuturor operațiunilor, legate de activitatea economico-
financiară a întreprinderii
 Păstrarea, integritatea, confidențialitatea documentației organizației.
 Efectuarea la timp a inventarierilor mărfurilor, materialelor, mijloacelor bănești,
fondurilor fixe ș.a., corectitudinea și prezentarea la timp a rezultatelor.
Contabilul-adjunct este obligat să înlocuiască contabilul-șef în caz de necesitate și să preia
asupra sa toate responsabilitățile acestuia menționate mai sus.
Pe lîngă aceasta este reponsabil de:
 să efectueze calculul în termenii stabiliți și corect al tuturor felurilor de plăți, precum și
tuturor situaților prevăzute;
 să efectueze documentarea corectă pe conturile de evidență contabilă 243, 411, 422, 425,
511, 513, 534, 536.;
 să participe la elaborarea și perfecționarea documentației de evidență, îndrumarea
metodică și organizarea lucrului de aplicare, modernizare și extindere a cadrului de
acțiune a autogestiunii;
 să pregătească documentația necesară pentru obținerea creditelor bancare;
 să verifice zilnic și să prezinte informația la bancă privind repatrierea mijloacelor bănești
provenite din export/import;
Contabilul pe materiale- ține evidența stocurilor de mărfuri și materiale; colaborează strîns
cu celelalte sectoare ale întreprinderii în vederea obținerii de informații;întreține relații directe cu
furnizorii și clienții întreprinderii; este responsabil de înregistrarea tuturor mișcărilor de
patrimoniu;efectuează înregistrarea în sistemul informațional a datelor privind facturilor fiscale

17
etc.
Contabilul pe salariu se ocupă de evidența în contabilitate a personalului și de achitările cu
aceștea. În acest sens este responsabil de trei direcții de bază:
1. Înaintarea unor propuneri de premiere pentru performanțe înalte în muncă și de
sancționare pentru încălcarea disciplinei de muncă, cauzarea rebutului și a pierderilor,
Să înainteze conducerii propuneri de numire în funcție, angajare, transferare și eliberare
de rînd cu inspectorul pe cadre;
2. Să reprezinte organizația în relații cu părțile externe în problemele legate de domeniul său
de activitate după obținerea acordului administratorului;
3. Întocmirea și completarea cartelelor de evidență a personalului privind salariile etc.

1.2 Organizarea funcţională a firmei

Datorită dezvoltării economice continue şi a evoluţiei concepţiilor privind managementul,
funcţiile întreprinderii au căpătat un caracter dinamic, ele încorporând sarcini şi atribuţii noi.
Putem constata că nu există o delimitare clară între funcţiile şi activităţile desfăşurate în cadrul
firmei deoarece o activitate poate fi cuprinsă în mai multe funcţii. În cadrul S.R.L
”ROMADRIA”. se regăsesc cele cinci funcţii de bază ale unei întreprinderi, respectiv: funcţia de
cercetare - dezvoltare, funcţia comercială, funcţia de producţie, funcţia financiar-contabilă şi
funcţia de personal.
Funcţia de cercetare-dezvoltare reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate în cadrul
firmei prin care se studiază, se concepe, se elaborează şi se realizează cadrul tehnic, tehnologic şi
organizatoric al firmei. Prin aceasta este asigurată asimilarea şi introducerea tehnologiilor
moderne de producţie, obţinerea de noi produse finite, îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie,
adaptarea tehnologiilor la specificul obiectului de activitate al firmei, astfel încât să fie atinse
obiectivele de calitate şi productivitate ale unităţii. Obiectivele de bază ale funcţiei sunt:
optimizarea fluxurilor de fabricaţie; îmbunătăţirea proceselor de muncă, a activităţii de
întreţinere şi reparaţii; perfecţionarea structurii organizatorice.
Funcţia comercială cuprinde ansamblul activităţilor de cunoaştere a cererii şi ofertei
pieţei,de procurare nemijlocită a materiei prime, materialelor, echipamentelor de producţie
necesare desfăşurării producţiei întreprinderii şi de vânzare a produselor care fac obiectul de
bază al acesteia.Mai cuprinde şi activităţi de cercetare a pieţelor de desfacere şi a concurenţilor,
activitatea de promovare,publicitate şi reclamă, participarea la târguri şi expoziţii.Ca obiective
pot fi enumerate: onorarea la timp şi cu profesionalism a comenzilor ; asigurarea comenzilor şi a
contractelor unităţii.
Funcţia de producţie este prin natura sa funcţia tehnică a întreprinderii. Funcţia de
producţie cuprinde totalitatea activităţilor de bază, auxiliare şi de servire prin intermediul cărora

18
se îndeplines obiectivele referitoare la fabricarea produselor, realizarea lucrărilor şi prestarea
serviciilor la nivelul societăţii comerciale. Ţinând seama de natura activităţilor ce fac obiectul
acestei funcţii, în cadrul ei se cuprind următoarele : exploatarea; controlul tehnic de calitate;
întreţinerea şi repararea utilajelor; gestiunea producţiei. Principalele activităţi, din perspectiva
sistemului informaţional economic, ale biroului tehnic se referă la stabilirea planurilor de
producţie şi lansarea comenzilor în fabricaţie,iar secțiile de producție realizează normarea
personalului care lucrează în secţii şi întocmirea raportului de producţie.
Funcţia financiar-contabilă are rolul de a pune la dispoziţia întreprinderii resursele
financiare şi tehnice necesare funcţionării şi dezvoltării sale. Acoperă deci o triplă dimensiune:
desolvabilitate (disponibilitatea capitalurilor în momentul necesar), de rentabilitate (utilizarea
capitalurilor în modul cel mai economic) şi de control. Funcţia financiar-contabilă cuprinde
activităţi referitoare la modalităţile de finanţare a activităţilor unităţii, având în vedere şi
rezultatele obţinute. Funcţia se mai referă la păstrarea integrităţii patrimoniului şi la cunoaşterea
în orice moment a modului în care sunt gospodărite fondurile băneşti, dar şi cele materiale ale
unităţii.Obiectivul principal al acestei funcţii este creşterea capitalului şi a lichidităţilor firmei,
administrarea resurselor financiare, reinvestirea profiturilor, aspecte legate de impozite şi taxe.
Funcţia de personal integrează toate activităţile desfăşurate în vederea asigurării şi
dezvoltării potenţialului uman necesar .Ca obiective se pot enumera următoarele: îmbunătăţirea
regătirii profesionale a angajaţilor prin cursuri de specializare; îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă ale salariaţilor; stimularea salariaţilor în ceea ce priveşte realizarea unor planuri de
îmbunătăţire a sistemului.Funcţia de personal este considerată ca o preocupare strategică, vitală
pentru reuşita întreprinderii. O funcţie modernă de personal trebuie să răspundă la cerinţele unor
domenii cum sunt:administrarea personalului, gestiunea personalului, comunicarea socială şi
informarea, condiţiile de muncă, relaţiile sociale, analiza climatului social.

1.3 Promovare și perfecționare a personalului

Perfecționarea personalului este un proces continuu care se face prin instructaje periodice
în funcție de specificul produselor pe care le comercializează. Putem afirma că personalul
societății cunoaște în detaliu fiecare produs în parte, acordând consulting în relația cu clientul.
Menționăm că personalul de la livrare are o pregătire necesară. Promovarea personalului se face
printr-o competiție directă între persoanele care lucrează în societate, avînd șanse de promovare
numai persoanele care întrunesc o serie de calități cum sunt: capacitatea de comunicare, abilități
specifice; dinamic;-capacitate de munca în regim prelungit; cunoștințe teoretice și practice la cel
mai înalt nivel. Referitor la fișa postului, departamentul de specialitate realizează fișa pentru

19
fiecare post ocupat. Prezentăm în continuare un exemplu pentru un post de conducere(Director
general ) și unul pentru un post de execuție (vînzator).
Fișa postului Directorului general
Studii: superioare
Relații de colaborare: cu celelalte funcții de conducere din întreprindere (management,
contabilitate, etc)
Atribuțiuni: - Coordonează activitatea de aprovizionare cu mărfuri pentru vînzare, precum și
materiale necesare bunei desfășurări a activității.
- Urmărește permanent dinamica stocurilor și lansează comenzile de aprovizionare.
- În situații apariției produselor cu mișcare lentă, caută soluții pentru micșorarea acestora prin
acțiuni de atragere de noi clienți, diminuări de prețuri etc.
- Urmărește nivelul prețurilor în așa fel încît să maximizeze rata profitului, fie prin preț relativ
scăzut la mărfurile cu dever, fie prin adaos comercial mai mare la produsele unice de lux.
- Stabilește mărimea stocului de siguranță.
- Ține legătura cu furnizorii interni și externi, căutînd în permanență furnizori care să asigure
continuitatea aprovizionarilor la un raport pre /calitate optim.
- Ține legătura permanentă cu clienții", stabilind cu aceștia nivelul și ritmicitatea comenzilor,
precum si graficul de livrare a produselor.
- Răspunde de asigurarea cu mijloace de transport pentru aprovizionare și desfacere.
- Efectuiază o analiză permanentă asupra activității curente.
Are în subordine: secția contabilitate și secția de management.
Fișa postului vînzătorului
Studii necesare: medii; studii superioare constituie un avantaj;
Relații de subordonare: subordonat direct managerului pe vînzări;
Relații de colaborare: cu ceilalți vînzatori din magazin;

Atribuțiuni:
- Prezentarea fondului de marfă în cele mai bune condiții, în așa fel încât întreaga paletă de
produse din magazin de care răspunde să poată fi vizualizată, accesată cu minimum de efort
- Recomandarea spre vînzare a produselor dorite de client;
- Dialogarea cu clientul pentru a afla dorințele acestuia și a-i satisface nevoile.
- Urmărirea contului de mărfuri aflate la vînzare si completarea în stand a celor vîndute, în așa
fel încât standurile să fie pline.
- Informează conducerea cu privire la anumite aspecte pozitive sau negative, semnalate de
clienți, referitor la gama de produse, calitate .

20
21
 CAPITOLUL II BAZA JURIDICĂ ȘI NORMATIVĂ DE
ACTIVITATE
A ÎNTREPRINDERII
2.1 Cadrul legislativ și normativ la activitatea S.R.L ”ROMADRIA”
În ceea ce privește cadrul legislativ și normativ care reglementează activitatea desfășurată
acesta se compune dintr-o serie de acte legislative și normative, norme și recomandări specifice
domeniului de activitate, dintre care pot fi menționate:
Legea Republicii Moldova privire la societățile cu răspundere limitată” nr. 135XVI din 14
iunie 2007- care determină modul de administrare și funcționare a aparatului administrativ al
Societății, stabilește drepturile și obligațiile persoanelor cu funcții de răspundere etc.
Codul civil al Republicii Moldova - determină statutul juridic al participanților la circuitul
civil, temeiurile apariției dreptului de proprietate și modul de exercitare a acestuia,
reglementează obligațiile contractuale și de altă natură, alte raporturi patrimoniale și personale
nepatrimoniale conexe lor.
Codul muncii al Republicii Moldova - reglementează totalitatea raporturilor individuale și
colective de muncă, controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă,
jurisdicția muncii, precum și alte raporturi legate nemijlocit de raporturile de muncă.
Codul fiscal al Republicii Moldova - reglementează principiile generale ale impozitării
în Republica Moldova, statutul juridic al contribuabililor, al organelor fiscale și al altor
participanți la relațiile reglementate de legislația fiscală, principiile de determinare a obiectului
impunerii, răspunderea pentru încălcarea legislației fiscale, precum și modul de contestare a
acțiunilor organelor fiscale. Pentru a fi la curent cu toate modificările în legislația fiscală și
pentru a evita încălcarea acestora entitatea este obligată să consulte cu actualizările publicate.
Standardele naționale de contabilitate - act normativ de drept, aprobat de Ministerul
Finanțelor al Republicii Moldova, care stabileşte principiile și metodele de introducere a
evidenţei contabile și financiare în Republica Moldova. Standardele naționale a evidenţei
contabile, standard ce nu contravine standardelor internaționale și, de fapt, ele sunt cazul
particular, adaptat la particularitățile naționale de conducere a  afacerii pe teritoriul Republicii
Moldova. Aceste standarde sunt predestinate pentru a determina evidenţa operațiunilor tuturor
persoanelor juridice,  înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de formele lor
organizaţionale şi de drept, de proprietate, precum și reprezentante ale companiilor străine, care
trebuie să țină evidența conform standardelor naționale.
Legea bugetului de stat - este diferită pentru fiecare an și este necesară pentru a cunoaște
ultimele modificări în legătură cu decontările care urmează a avea loc dintre întreprindere și
bugetul de stat.
Legea asigurărilor sociale de stat; Legea asigurărilor medicale obligatorii de stat.
22
 CAPITOLUL III STAREA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
3.1 Starea patrimonială a întreprinderii
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferite elemente
patrimoniale și evidențierea principalelor mutații calitative în situația mijloacelor și surselor,
generate de schimbările interne și de interacțiune cu mediul economico-financiar. Caracterizarea
generală a structurii patrimoniale a întreprinderii presupune investigarea elementelor bilanțiere
de activ și de pasiv, prin prisma dimensiunii și a ponderii lor în patrimoniul întreprinderii.
Activele reprezintă totul ce formează proprietatea întrepinderii, si are valoare
băneasca.Activele se îmapart în active lichide și active nelichide, adică cele ce formează
capitalul circulant și cele ce formează capitalui fix.
Analiza activelor prevede examinarea mărimii, componentei și corelaţiei între diferite
elemente patrimoniale, afla la dispoziţia întreprindeii. În vederea aprecierii situaţiei patrimoniale,
în primul rînd, se urmărește evoluat mijloacele economice în dinamică și structură.
În tabelul de mai jos s-au efectuat calcule ce apreciază evoluția în dinamică și a
structurii activelor entității.
Tabelul 3.1 Analiza evoluției în dinamică și a structurii activelor entității SRL
„ROMADRIA”
Valori absolute, mii
Ponderea, p.p. Modificarea (+,-)
Indicator lei
(categorii de Rd. In Perioada In Perioada În mărimi
Ponderii,
active) perioada de perioada de absolute,
p.p.
curentă gestiune curentă gestiune mii lei
Active imobilizate
Mijloace fixe 40 621 672 653561 14,05084 8,967646 31 889 -5,083197
Total active
130 621 672 653561 14,05084 8,967646 31 889 -5,083197
imobilizate
Active circulante
Materiale 140 5479 9716 2,22516 0,133315 4237 2,2251599
Obiecte de mică
valoare şi scurtă 160 98451 67613 2,22516 0,927732 -30838 31,965313
durată
Mărfuri 180 1414288 348973 31,96531 4,788331 -1065315 30,96234

Creanţe comerciale 190 1369912 2564869 30,96234 35,1931 1194957 4,0495239

Avansuri acordate
210 179169 4,049524 -179169 -4,049524
curente

23
Creanţe ale
220 189797 154448 4,289735 2,119213 -35349 -2,170522
bugetului
Alte creanţe curent
240 81387 1,839485   -81387 -1,839485
e
Alte elemente de
260 462606 343822 10,45568 4,717653 -118784 -5,738029
numerar

Alte active
290 1658 4176 0,037474 0,0573 2518 0,0198261
circulante

Total active
300 3802774 6634427 85,94916 91,03235 2831653 0,0198261
circulante

Total active(rd.130
310 4424446 7287988 X X X X
+ rd.300)

Concluzie: Analizind situatia entitatii SRL ”ROMADRIA” și anume a activelor, constatăm că

entitatea gestionează în cea mai mare parte cu activele circulante , care reprezintă sursa
principală de desfășurare a activității. Din totalul activelor în 2020, entitatea deține 85,95%, pe
cînd activele imobilizate 14,05% din total activ. Această diferență majoră demonstrează faptul că
entitatea utilizează mijloacele pe termen scurt a întreprinderii mult mai des și mai consistent
decît cele pe termen lung. Totuși nefiind cea mai bună strategie, avem o reducere cu 6% a celor
mai lichide active, ceea ce influențează fluxul net într-o măsură negativă, acest lucru însemnînd
că entitatea cheltuie mai mult decît încasează. Aceiași situație se remarcă și în anul 2021 privind
ponderea din total activ. Activele circulate dețin o pondere de 91,03 %, pe cînd cele imobilizate
8,97%. Fapt relevat vizibil în tabelul 3.1

2020 2021

14% Active circulante 9% Active circulante

86% 91%

Fig 3.1 Elaborată de autor în baza datelor a întreprinderii .

Analiza raportului tipurilor de active la total active ne demonstrează faptul că cateogoriile de

activ pe termen lung şi scurt la total active , ponderea cea mai mare în ambele perioade o
constituie activele circulante, ceea ce demonstrează că entitatea economică utilizează pe
24
parcursul anului de gestiune într-o măsură mai mare bunurile pe termen scurt şi care au o durată
de utilizare mai mică, pe cînd cele ce se consumă într-un ciclcu mai îndelungat de dezvoltare
sunt utilizate ineficient, deoarece ponderea acestora faţă de anul 2021 constituie o reducere de
8,97%, ceea ce poate afecta situația întreprinderii.

3.2 Mijloacele fixe

Pentru desfăşurarea activităţilor economice, fiecare întreprindere trebuie să dispună de
anumite mijloace de producţie. Unul din elementele de bază a mijloacelor de producţie sunt
mijloacele fixe. Mijloacele fixe ale întreprinderii reprezintă parte a mijloacelor de producţie,
exprimată prin totalitatea mijloacelor de muncă, utilizate în activitatea economică o perioadă
îndelungată, păstrându-şi forma iniţial-materială și treptat, pe măsura utilizării şi consumării, îşi
transferă valoarea iniţială asupra produsului nou obţinut.
Conform S.N.C. nr.16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, mijloace fixe
– active materiale de termen lung (mijloace de muncă), preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul
stabilit de legislaţie , planificate pentru utilizare mai mult de un an în activitatea economică. Este
de admis că, dacă activele materiale se utilizează în activitatea economică mai mult de un an,
atunci valoarea iniţială a mijloacelor fixe se repartizează treptat, în funcţie de durata de utilizare,
în rezultatele producţiei. Deci, valoarea mijloacelor fixe se va transfera treptat în consumurile şi
cheltuielile de producţie în funcţie de frecvenţele, ce caracterizează durata de funcţionare utilă.
Respectiv, valoarea curentă a valorii iniţiale a mijloacelor fixe calculată şi reflectată în cost în
procesul amortizării este şi trebuie primită uzura mijloacelor fixe, atribuită în cost ca cheltuieli
de uzură.
În componenţa mijloacelor fixe a întreprinderii sunt incluse diverse obiectele şi
ansamblul lor este redat în funcţie de specificul activităţii dezvoltate şi capacitatea întreprinderii.
Respectiv, conform legii economice, resursele productive, inclusiv mijloacele fixe, implicate în
activitatea economică trebuie recuperate, pentru obţinerea posibilităţii exercitării repetate, dar
mai perfectate a activităţii, prin uzarea totală. Însă nu toate mijloacele fixe existente în cadrul
întreprinderii sunt supuse uzurii, deoarece, fie au fost supuse complet uzurii, fie pentru ele nu se
poate planifica durata de funcţionare, fie pe un timp oarecare sunt conservate, fie sunt supuse
modernizării (nu participa la viaţa economică a firmei – nu generează venituri) şi de aceea în
dependenţă de supunerea lor uzurii şi de limitele perioadei de utilizare a lor, ele se împart în
următoarele grupe: ¾ mijloace fixe uzurabile – mijloacele fixe, care au o durată de utilizare
limitată şi sunt supuse uzurii; ¾ mijloace fixe neuzurabile – mijloacele fixe, care au o durată de
utilizare nelimitată şi la care nu se calculează uzura. Deci, în consumurile şi cheltuielile de
producţie, se va transfera treptat, valoarea mijloacelor fixe uzurabile, în baza defalcărilor de
uzură.

25
 În practica economică se manifestă mai multe metode de calculare a expresiei valorice a
uzării fizice şi morale. Însă trebuie de menţionat, că metoda sau metodele de calculare se aleg şi
utilizează de întreprindere în mod independent, şi sunt permise numai pentru formarea
rezultatelor financiare, în scopul impozitării este stabilită o altă metodă. Un moment este de
constatat, că pe cât întreprinderea alege, pe atât ea şi le revede, dacă ea la un moment dat nu este
de acord cu metoda folosită, deoarece ea nu contribuie la realizarea efectelor stabilite, nu
corespunde intereselor sale, ea are dreptul alegerii unei metode alternative, pentru a nu-şi
diminua avantajele economice aşteptate de la activul respectiv, şi respectiv, reexaminarea
metodelor utilizate şi înlocuirea lor cu altele optime sau eficace, sunt în competenţele agenţilor
economici.
Este de constatat că, prin alegerea, de către întreprindere, a metodei de calculare a uzurii
pentru fiecare element de mijloace fixe, se prevede recuperarea totală a valorii lui iniţiale, în
decursul unei perioade de timp stabilite, în care activul respectiv nu-şi pierde capacitatea de a
genera efecte, şi întreprinderea nu-şi diminuează efectele economice de la utilizarea lui în durata
dată de timp, fie prin cheltuielile însemnate de întreţinere, fie prin cheltuielile impuse de uzarea
morală. Prin recuperarea totală, se urmăreşte că suma anuală de uzură, acumulată treptat, de la
începutul calculării uzurii până la finele perioadei de funcţionare, să permită înlocuirea completă
a capitalului fix uzat după scoaterea din funcţionare, unde prin înlocuirea dată întreprinderea îşi
asigură continuitatea producerii şi obţinerii avantajului economic.
Tabelul 3.2 Analiza structurii în dinamică a mijloacelor fixe
Valori absolute, mii
Ponderea, p.p. Modificarea (+,-)
Indicator lei
(categorii de Rd. În mărimi
Ponderii,
active) 2020 2021 2020 2021 absolute,
p.p.
mii lei
Active imobilizate
-
Mijloace fixe 40 621 672 653561 14,05084 8,967646 31 889
5,083197
Total active -
130 621 672 653561 14,05084 8,967646 31 889
imobilizate 5,083197

Conform tabelului putem concluziona că entitatea, în anul de gestiune dispune de o

mărime mai mică de mijloace fixe cu aproximativ 5%, ceea ce determină micșorarea regimului
de lucru privind vînzarea produselor sau prestarea serviciilor.

26
 Uzura mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor
fixe în decursul duratei de funcţionare utilă. Durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe
serveşte ca element de bază la calcularea uzurii. Ea se determină:

în caz de lipsă de experință

la folosirea obiectului
după experiența la lipsa experienței
achiziționat,se ia ca bază
întreprinderii,la folosirea întreprinderii-se recurge la o
experința altei întreprinderi
unui obiect similar; expertiză independentă.
în utilizarea unui atare obiect
sau similar;

Figura 3.2 Condiții de determinare a uzurii mijloacelor fixe.

Sursa: Elaborată de autor

3.3 Sursele de finanțare a întreprinderii

Analiza structurii surselor de formare a patrimoniului întreprinderii se efectuiază în
scopul aprecierii stabilității financiare a întreprinderii sau, cu alte cuvinte, a gradului de
dependență a firmei de susrele atrase și împrumutate.
Analiza structurii surselor de finanțare a activității întreprinderii se efectuiază în baza
unui șir de indiicatori, care în literatura de specialitate se mai numesc coeficienți ai structurii
capitalului, independenței financiare, de acoperire, de solvabilitate, de îndatorare sau coeficienți
ai capacității de plată. Pentru a deosebi acești coeficienți de indicatorii lichidității trebuie sa
ținem cont de următorul moment. Lichiditatea bilanțului contabil caraterizează capacitatea
întreprinderii de a achita datoriile curente. Capacitatea de plată(solvabilitatea) reflectă
posibilitatea întreprinderii de a achita toate datoriile : atît cele curente, cît și cele pe termen lung.
Tabelul 3.4 Evoluția în dinamică și structura pasivelor
Valori aboslute, mii
Nr. Ponderea, p.p. Modificarea (+,-)
Indicator lei
(categorii de Perioad Perioada În mărimi
pasive) Perioada Perioada Ponderii,
Crt. a de de absolute, mii
curenta curenta p.p.
gestiune gestiune lei
3.Capital Propriu
Capital 5400 5400 0,12205 0,07409 0 -0,04795
social şi
suplimentar

27
Corecţii ale
rezultatelor
x -46223   -0,6342 -46223 -0,63424
anilor
precedenţi
Profit
nerepartizat
(pierdere 1663752
1663720 376,036 22,8282 -1,5 -353,28
neacoperită) 0
al anilor
precedenţi
Profit net
(pierdere
netă) al x 915188   12,5575 915188 12,555
perioadei de
gestiune
Total
capital 1669120 2538085 37,7249 34,8256 868965 -2,8996
propriu
4.Datorii pe termen lung
Datorii pe  
termen lung
privind 166198   2,28044 166198 2,2804
leasingul
financiar
Total  
datorii pe 166198   2,28044 166198 2,2804
termen lung
5.Datorii Curente
Credite
bancare pe 585266 745145 13,228 10,2243 159879 -3,0032
termen scurt
Datorii
1616257 3319517 36,5302 45,5478 1703260 9,0176
comerciale
Avansuri
primite 488322 278036 11,0369 3,81499 -210286 -7,2219
curente
Datorii faţă
30917 69783 0,69878 0,95751 38866 0,2587
de personal
Datorii  
privind
asigurările 15241 - 0,34447  - -15241 -0,3444
sociale şi
medicale
Datorii faţă
15572 35295 0,35195 0,48429 19723 0,1323
de buget
Datorii faţă
de 2 2 4,5203 2,744 0 -1,7763
proprietari
Alte datorii
3749 135927 0,08473 1,86508 132178 1,7803
curente
28
 Total
datorii 2755326 4583705 62,2751 62,894 1828379 0,6189
curente
Total pasive
(rd.390 +
4424446 7287988      2863542  
rd.440 +
rd.580)

Concluzie: Calculele efectuate ne prezintă structura surselor de finanţare a entităţii

economice. Orice entitate, pentru a funcționa în condiții optime, trebuie să dispună de lichidități
bănești pentru a face față obligațiilor asumate, respectiv datoriilor cu scadențe
apropiate,asigurându-și astfel echilibrul financiar pe termen scurt. În același timp, trebuie să
acționeze și în direcția realizării unor investiții care să-i faciliteze dezvoltarea ulterioară, în caz
în care apare problema finanțării necesităților pe termen mediu și lung. Deci, în permanență este
necesar să se urmărească adaptarea mijloacelor de finanțare la nevoile de finanțare. În urma
desfășurării activității economice,entitatea, în mod normal, reușește să majoreze valoarea
capitalului propriu. Dacă mărimea acestuia se reduce, devine importantă examinarea cauzelor
care au provocat apariția tendinței negative de reducere. Informațiile obţinute demonstrează că
întreprinderea dispune de o mărime pozitivă a capitalului propriu și anume cu 52,06 % față de
anul curent. Unul dintre principalii factori care influențează această majorare ține de buna
funcționare a activității operaționale.
Analiza datoriilor, atât pe termen scurt cît și lung sunt în contradictoriu cu evoluția
capitalului propriu. În anul curent datoriile pe termen lung lipsesc, pe cînd entitatea gestionează
prin resursele împrumutate decît cele proprii. Totuși, analiza în dinamică ne arată că gradul de
îndatorare a întreprinderii este în scădere, entitatea , gestionînd în așa fel activitatea ca să poată
acoperi datoriile. Analizînd din punct de vedere economic și financiar, entitatea care utilizează
doar resursele proprii în activitatea sa, generează un grad mare de risc, și anume imposibilitatea
pe viitor de acoperi obigațiile interne.
Aprecierea gradului de îndatorare pe termen lung se efectuează prin analiza ratelor de autonomie
financiară.

Tabelul 3.5 Ratele de autonomie financiara

1. Coeficientul de autonomie (capital 1669120 2538085

propriu / total pasiv) 4424446 7287988
29
 2. Coeficientul de atragere a surselor 2755326 4749903
împrumutate (total datorii / total pasiv) 4424446 7287988

3. Coeficientul corelaţiei dintre sursele 2755326 4749903

împrumu tate şi proprii (total datorii/ 1669120 2538085
capital propriu)

4. Rata solvabilităţii generale (total pasiv / 4424446 7287988

total datorii) 2755326 4749903
5. Rata generală de acoperire a capitalului
propriu (total pasiv / capital propriu)
4424446 7287988
1669120 2538085

La finela La finele Modificarea Încadrarea în

Indicatori anului anului de ratei (+,-) limitele
precedent gestiune intervalului
optim
1. Coeficientul de autonomie 0,38 0,35 -0,03  0.5<
(capital propriu / total pasiv)
2. Coeficientul de atragere a 0,622 0,65 0,028  0-0.5
surselor împrumutate (total
datorii / total pasiv)
3. Coeficientul corelaţiei 1,65 1,87 0,22  1>
dintre sursele împrumu tate
şi proprii (total datorii/
capital propriu)
4. Rata solvabilităţii 1,61 1,53 -0,08  2<
generale (total pasiv / total
datorii)
5. Rata generală de 2,65 2,87 0,22 1-2
acoperire a capitalului
propriu (total pasiv / capital
propriu)

Concluzie: Analizînd ratele de autonomie financiară, putem determina gradul de

îndatorare a întreprinderii . Efectuînd prezentele calcule am determinat că întreprinderea nu
poate apela la împrumut bancar, deoarece prin calculele efectuate nu se încadrează în limitele
stabilite . Datele tabelului ne demonstrează că întreprinderea îşi finanţează o mare parte din

30
activitate din sursele proprii, avînd un grad de autonomie de 62%-64%, ceea ce înseamnă ca
întreprinderea este independentă faţă de sursele împrumutate. De asemenea conform limitelor
coeficientul dat este de minim 0,5%, deci, putem menţiona că întreprinderea desfăşoară
activitatea raţional conform surselor pe care le dispune.
Analiza Lichidităţii şi Solvabilităţii întreprinderii. Analiza lichidităţii bilanţului
contabil ocupă un loc central în aprecierea situaţiei financiare afirmei. În cadrul echilibrului
financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una dintre cele mai
importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă – posibilitatea de a-şi onora obligaţiile
de plată la termenele scadente.
Tabelul 3.6 Analiza lichidității și solvabilității entității
Formule
Rata lichidității absolute Numerar
(imediate) DTS
Rata lichidității intermediare Actice Circulante−Stocuri
DTS
Rata lichidității totale Active Circulante
DTS
Rata Solvabilității Total Pasiv
Total Datorii

Ratele La începutul La finele Modificarea Încadrarea în

anului anului ratei (+,-) limitele intervalului
optim

Rata lichidității 0,16 0,07 -0,09 0.2-0.5

absolute (imediate)
Rata lichidității 0,83 0,67 -0,16 0.7-0.8
intermediare
Rata lichidității 1,38 1,44 0,06 1.0-2.0
totale
Rata solvabilității 1,61 1,53 -0,08

Concluzie: Analiza lichidității financiare a unei întreprinderi se sprijină pe bilanțul

contabil, ca expresie la un moment dat a patrimoniului, ce se comensurează ca diferența între
totalul activelor și totalul datoriilor din pasiv.Lichiditatea este o caracteristică a activelor
nemonetare de a se transforma în bani prin vânzare.Ea are un caracter mai general
şi priveşte mărimea şi structura activelor mobilizabile, mai  greu sau mai uşor.
Din calculele efectuate în tabelul de mai sus rezultă că la entitatea studiată în decursul anului
de gestiune se observă o tendinţă de creşterea a coeficienului lichidităţii totale. Chiar dacă

31
aceasta nu se încadrează în intervalul optim, întreprinderea dispune de active curente suficiente
pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină. Acest fenomen pozitiv se explică
prin faptul că ritmul de creştere a activelor curente depăşeşte considerabil ritmul de creştere a
datoriilor pe termen scurt.
Datorită majorării mijloacelor băneşti şi a creanţelor pe termen scurt în condiţiile creşterii
datoriilor pe termen scurt, lichiditatea imediată se încadrează în intervalul stabilit,.Un nivel
scăzut în comparaţie cu optimul se remarcă la rata lichidităţii intermediare, atît în anul precedent
cît şi în cel curent nu se încadrează în intervalul optim.Deci analizînd acest coeficient ne dăm
seama că întreprinderea nu are mijloace suficiente de a achita datoriile pe termen scurt.
Coeficientul lichidităţii absolute nu se încadrează în intervalul optim nici laînceputul, nici la
sfîrşitul perioadei de gestiune, demonstrînd evoluţia negativă în urma reducerii sumei
mijloacelor băneşti disponibile

3.4 Analiza performanțelor financiare a entității (Veniturile, Cheltuielile, Rezultatele

financiare a întreprinderii)
În economia de piata, activitatea economică rațională este activitatea care generează profit.
Profitul sau beneficiul este expresia bănească a cîștigului obținut în urma unei operațiuni, acțiuni
sau activități, iar condiția generală a obținerii profitului este activitatea economică rentabilă.
Analiza veniturilor , cheltuielilor și indicatorii de rezultat atesta daca întreprinderea este
profitabilă și , în general, dacă își desfășoară corect și productiv genul de activitate.
Tabelul 3.7 Analiza performanțelor financiare a entității

La finele La finele Abaterea

Indicele de
Indicatori anului anului de absolută
creștere, %
precedent gestiune (+,-) mii lei

Venituri din vînzări 8231256 11483010 3251754 139,504955

Costul vînzărilor 5749327 7841265 2091938 136,385789
Profit brut (pierdere
2481929 3641745 1159816 146,730426
brută)
Cheltuieli de distribuire 93641 60257 -33384 64,3489497
Cheltuieli
991701 2281267 1289566 230,035767
administrative
Alte cheltuieli din
117496 260311 142815 221,548819
activitatea operaţională

Rezultatul din
1279091 1044943 -234148 81,6941875
activitatea operaţională:

32
profit (pierdere)
Rezultatul din alte
activităţi: profit 17441 10217 -7224 58,5803566
(pierdere)
Profit (pierdere) pînă la
1296532 1055160 -241372 81,3832593
impozitare
Cheltuieli privind
138162 139972 1810 101,310056
impozitul pe venit
Profit net (pierdere
netă) al perioadei de 1158370 915188 -243182 79,006535
gestiune
Concluzie: Conform datelor din tabel, putem constata că avem o creştere a venitului din
vînzări cu 39.50 % ceea ce-i permite întreprinderii să-şi acopere cheltuielile, care cresc în
perioada de gestiune cu aproximativ 64% datorită pierderilor din alte activităţi, de exemplu din
activitatea operațională.
Analiza profitului prezintă un interes primordial atât pentru proprietarii şi investitorii reali
şi potenţiali ai întreprinderii cât şi pentru alţi utilizatori ai informaţiei din situațiile  financiare.

CAPITOLUL IV MANAGEMNTUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII

Capacitatea întreprinderii de a răspunde cerinţelor şi reacţiilor pieţei este dependentă de
asigurarea cu resurse materiale, umane şi financiare, dar fără a pierde din vedere aspectele
privind eficienţa utilizării acestora. Astfel, evoluția și dezvoltarea eficientă a resurselor de orice
tip este determinate prin managementul financiar al întreprinderii. Managementul financiar
reprezintă ansamblul corelat de activități specifice, orientate către alegerea, formarea,
dezvoltarea și utilizarea optimă a resurselor financiare, umane și materiale, în scopul asigurării
33
mijloacelor necesare desfășurarii eficiente a unei activități economice, în contextul influențelor
exercitate de mediu, dar și de celelalte funcțiuni operante în cadrul organizației.
4.1 Subiecții activității financiare a întreprinderii
În vederea îndeplinirii atribuțiilor și realizării funcțiilor specifice managementului
financiar, este necesar ca entitatea să dețină, în primul rând, personal calificat cu cunoștințe în
domeniul financiar. Ținând cont de mărimea întreprinderii, atribuțiile de gestiune financiară a
activității vor fi îndeplinite de către una-două persoane sau o subdiviziune (Serviciul financiar,
Departamentul financiar etc.). În cadrul S.R.L. „ROMADRIA” figurează cinci persoane cu
competențe decizionale în domeniul gestiunii finanțelor și anume este vorba despre administrator
și cei patru contabili care activează în cadrul întreprinderii.
La S.R.L.”ROMADRIA” organul suprem de conducere este administratorul (Directorul
general). Administratorul (ADM) S.R.L. "ROMADRIA” are în subordinea sa un director
adjunct, inspector pe cadre (resurse umane), personalul secției de comert și secția contabilitate.
Directorul adjunct (DA) este persoana care se ocupă de asigurarea securității generale, tehnice și
particulare în cadrul activității. El activează asemeni unui inginer-principal care supraveghează
fiecare proces de activitate. Nici o operațiune de producere, transportare, livrare, primire nu se
desfășoară fără instrucțiunile directorului tehnic. În activitatea sa, directorul poate fi ajutat de
unul, doi sau trei directori adjuncți aflați în subordinea sa directă. Numărul directorilor adjuncți
se stabilește în conformitate cu normele metodologice elaborate de minister și regulamentul
intern al întreprinderii. Secția contabilitate este formată din patru persoane care îndeplinesc
funcția de șef contabil, contabil-adjunct, un contabil răspunzător de evidența materialelor și un
contabil pe salariu. Rămîne de menționat că numai conducerea întreprinderii poate aprofunda
analiza dării de seamă, folosind datele calculului de producţie în cadrul analizei de conducere,
realizate pentru scopurile conducerii.

4.2 Gestiunea riscurilor la întreprindere

Organizațiile de toate tipurile și mărimile se confruntă cu factori de influență interni și externi
care induc nesiguranță, făcînd dificilă prognozarea exactă a atingerii obiectivelor, estimarea
profitului, determinarea cererii pe piață, identificarea tendințelor actuale, etc. Efectul acestei
nesiguranțe asupra obiectivelor organizației este „riscul". Totuși, riscul este o componentă
firească şi de neînlăturat din lumea afacerilor. Multitudinea factorilor, care generează riscul
afacerilor, determină manifestarea acestuia în diferite ipostaze. Astfel, întreprinderea SRL
”ROMADRIA” cunoaște următoarele tipuri de ris:
 Riscul de piaţă. Orice studiu al pieţei ar efectua o firmă, nu poate afla cu precizie dacă tot
ce va produce se va şi vinde. Această situație este specific și pentru întreprinderea țintă.
Cererea faţă de produsele este, de regulă, mai mult elastică decât stabilă, deoarece
preferinţele şi orientările consumatorilor, nivelul preţului şi mărimea ofertei
34
 competitorilor sunt imprevizibile. Aşa că, instabilitatea cererii, a vânzărilor, a preţului,
determină apariţia riscului. De aceea, este greu de a estima care este cererea și care ar
trebui să fie oferta. Încă un factor important rămîne a fi concurența. Pe piață există mai
multe companii care prestează servicii și produse similar celor ca și la SRL
”ROMADRIA”, de aceea într-o lună aceasta poate fie înregistrată cererea mai mare ca
oferta sau invers.

 Riscul economic (de exploatare). Activitatea întreprinderilor diferă de la o ramură la alta,

firmele confruntându-se cu situaţii diferite datorită interacţiunii unor factori, cum ar fi:

o variabilitatea cererii, care face încasările nesigure, ca de altfel şi posibilităţile de plată a

furnizorilor şi de extindere a afacerii;
o fluctuaţia preţurilor de achiziţie a factorilor de producţie utilizaţi influenţează nivelul
costurilor şi mărimea profitului firmei;
o calitatea activităţii de marketing, care poate influenţa sau nu firma să adopte modificările
impuse de conjunctura pieţei;
o competenţa managerilor, reflectată în oportunitatea deciziilor luate, de care depinde
ulterior succesul sau eşecul afacerii.
 Riscul economic este legat de structura costurilor de exploatare (în fixe şi variabile) şi
depinde în mod direct de ponderea mai mare sau mai mică a cheltuielilor fixe în totalul
cheltuielilor.
 Riscul financiar. Întreprinderile se confruntă în permanenţă cu un risc economic deoarece
nu au un control mulţumitor asupra veniturilor viitoare. Dar, alături de acest risc,
intervine încă unul suplimentar, ori de câte ori apelează la împrumuturi, care implică
cheltuieli financiare pentru remunerarea datoriilor (dobânzi) şi influenţează rentabilitatea
întreprinderii – riscul financiar. Așa cum SRL ”ROMADRIA” întreține relații de credit
cu mai multe bănci comerciale, din cauza riscului economic, în care întreprinderea poate
să înregistreze pierderi mai mari decât profit, apare riscul nerambursării la timp și la
scadență a împrumuturilor.

 Riscul valutar Întreprinderile, care folosesc devize pentru desfăşurarea activităţii lor, se
expun riscului valutar. Acesta se manifestă sub forma posibilităţii înregistrării unor
pierderi, fie ca urmare a păstrării sau încasării unei valute, fie datorită efectuării, sau
numai a proiectării realizării de operaţiuni de schimb valutar, la o dată ulterioară
predeterminată. Modificarea cursului de schimb la valuta deţinută sau la cea folosită într-
un contract de credit în devize sau de import-export produc efecte diferite la părţile
implicate, în funcţie de noul raport dintre valutele tranzacţionate. Astfel, dacă valuta
respectivă se depreciază, proprietarul ei şi creditorul înregistrează o pierdere, în timp ce
35
 debitorul obţine un câştig. Acesta se expune la un risc de schimb şi pierde, dacă până la
scadenţa datoriei lui, moneda în care se exprimă obligaţia de plată se apreciază.

 Riscul de faliment (insolvabilitate). Orice întreprindere, indiferent de etapa a ciclului de

viață în care se află poate ajunge la o astfel de situație. Prin urmare, acest risc este
determinat de o combinație dintre toate celelalte riscuri. În cazul în care măcar un risc din
cele menționate mai sus nu va fi controlat și menținut la un nivel acceptabil pentru
întreprindere, atunci aceasta va fi supusă riscului dat.

Un mediu economic cu un risc complex în creştere, ce are un grad înalt de

imprevizibilitate, o piaţă eficientă ce antrenează diverse structuri organizatorice, neapărat vor
contribui la găsirea unor soluţii pertinente de management al riscului, ce ar corespunde
cerinţelor noastre de succes. Managementul riscului se defineşte drept capacitate de
gestionare a evenimentelor incerte cu scopul de a obţine un succes. Această entitate include
totalitatea metodelor şi mijloacelor cu ajutorul cărora este gestionat riscul în scopul
îndeplinirii obiectivelor descrise în cadrul evenimentului tehnic, social, uman sau politic de
analizat, avînd incertitudinea ca baza majoră a factorilor de risc. Funcţia de gestionare a
riscurilor în cadrul întreprinderii poate fi asigurată/ promovată cu ajutorul unei unităţi
specializate sau a unui subsistem special antrenat în sistemul de gestiune al întreprinderii,
care s-ar înscrie organic în totalitatea subsistemelor funcţionale tradiţional separate ale
întreprinderii. În cadrul întreprinderii SRL ”ROMADRIA”există o subdiviziune care se
ocupă de planificare și previziunea a evenimentelor viitoare a întreprinderii de orice caracter.
Astfel, pentru ameliorarea situațiilor de risc, întreprinderea țintă, utilizează următoarele
metode:
 Evită riscul. Daca un risc este mult prea mare pentru firma, el trebuie evitat. Astfel de
metode se întreprind, deseori, în cazurile cu furnizorii, debitorii sau alte instituiții care
ar putea induce întreprinderea într-o situație de risc.SRL ”ROMADRIA”, a întreprins
poziția dată cu un șir de furnizori care-i prestau servicii și produse care nu
corespundeau calităților și standardelor propuse de către întreprindere. Pentru a nu
agrava situația, SRL ”ROMADRIA”a încetat să întrețină relații cu persoanele date, în
așa mod, evitând declanșarea celorlalte riscuri.

 Reducerea riscului. Are în vedere reducerea probabilității și a impactului pe care un

risc îl poate avea. Reducerea unui risc este o strategie importantă și poate fi rentabilă
dacă se compară cu costurile pe care le-ar cauza riscurile care s-ar materializa. De
aceea, SRL ”ROMADRIA”, pentru a nu avea riscul de a pierde date în exces, care ar
putea servi o sursă importantă pentru concurenți, ceea ce în cel mai nedorit final ar

36
 putea provoca alte riscuri, chiar și acel de faliment, utilizează servere care ar păstra
confidențialitatea întreprinderii.

 Planurile pentru situații neprevăzute (Planuri de contingenta). Unele riscuri nu pot fi

anticipate, iar acest lucru nu înseamnă că trebuie neglijate. Prin urmare, ea practică ca
și multe alte întreprinderi, instituirea unui fond de risc. Lunar, 5% din profitul
întreprinderii, pleacă în fondul de risc. În așa mod, întreprinderea țintă se asigură de
situații excepționale, neprevăzute.

 Urmărește riscurile. Managementul riscurilor este o activitate continuă, ciclică.

Rezultatele obținute anterior trebuie urmărite permanent. Schimbările de context sau
pur și simplu descoperirea unor informații mai bune poate face ca evaluarea inițială să
devină depasita.

Ca și în alte întreprinderi, la întreprinderea SRL ”ROMADRIA”, există riscuri. Însă

managementul acestei întreprinderi este direcționat nu spre evitarea în totalmente sau neglijarea
acestora, însă managerii, persoanele responsabile de departamentul gestiunii riscurilor, dar și
restul salariaților acționează în vederea a studierii, prevenirii, ameliorării situațiilor de risc.

Încheiere
Practica este o metodă de instruire a studenţilor în vederea formării competenţelor necesare
pentru a deveni angajaţi de valoare sau întreprinzători responsabili.
Stagiile de practică constituie o parte integrantă obligatorie a procesului educaţional și se
realizează în scopul aprofundării cunoștinţelor teoretice acumulate de către studenţi pe parcursul
anilor de studii și formării competenţelor stabilite prin cadrul naţional al calificărilor.
Fiind un element principal al procesului educaţional și al activităţii profesionale, stagiul de
practică asigură formarea competenţelor profesionale și acumularea experienţei privitor la
organizarea și realizarea activităţilor în domeniul profesional. Succesul absolvenţilor pe piaţa
37
muncii va depinde, în mare măsura, de gradul în care aceștia vor cunoaște specificul activităţii
profesionale. Ca rezultat al efectuării stagiilor de practică, studentul viitorul specialist, poate
determina perspectivele realizării profesionale în sistemul ales de specializare, iar rezultatele
practicii justifică atribuirea calificării profesionale absolventului.
Astfel, în umra practicii de specialitate I, pot să zic că este un mod de cercetare și de analiza a
locului unde petrecem stagiul de practică, și anume, o posibilitate de aplicare a cunoștințelor
dobândite pe parcursul anilor de studii în practica reală, prin confruntarea cu situații reale și
important de a găsi soluții convenabile pentru ambele părți.
Întreprinderea SRL”ROMADRIA” prin activitatea pe care o gestionează pe piață pe parcursul
celor doi ani de analiza am obținut în unele cazuri pierderi nete datorită rezultatelor din
activitățile operaționale, însă mereu se compensează prin vînzările pe care aceasta le posedă, și
desigur prin capacitate pozitivă de creditare.
Deci pot să zic că, stagiul de practică a influențat pozitiv asupra formării caracterului de viitor
angajat în câmpul muncii. Analizând genurile de activități și făcând parte la programul de muncă
mi s-au format următoarele idei despre formarea profesională și a unui bun specialist:
o Lucrul în echipă stimulează angajatul dar și calitatea muncii

o Acordarea de feedback în timp real pentru operarea cu succes a proiectului de muncă

o Organizarea logistică a documentelor, facturilor primite, ceea ce permite înregistrarea

corectă și rațională a acestora.

o Munca eficientă constă în responsabilitatea noastră față de ea, de aceea este bine de
înțeles că orice lucru început trebuie dus până la capăt cu acuratețe și corectitudine

o Atmosfera de la locul de muncă, de asemenea influențează calitatea muncii angajatului,

prin urmare în cadrul companiei de practică am observat relația de prietenie dintre
angajat și angajator
Acestea sunt câteva idei generale pe care le-am observat pe parcursul practicii.
Trebuie de menționat faptul că prin practică ne formăm noi idei și viziuni asupra carierii
profesionale, fiecare din noi înțelege ramura pe care se poate accentua în viitor pentru a deveni
un bun specialist . De asemenea servește ca punct de pornire pentru continuarea studiilor la
programul de master care ne permite o orientare mult mai larga asupra domeniului pe care îl vom
alege.

38