METODE DIDACTICE MODERNE

Brainstorming-ul ( asalt de idei, furtună în creier)-metodă activ-participativăde

rezolvare creativă a problemelor.
Metoda ciorchinelui- exersează gândirea liberă a elevilor și facilitează realizarea unor
legături între idei.
În cardul orelor de limba română, în speță, în orele dedicate studierii semnelor de
punctuație se poate folosi pentru pentru actualizarea și sistematizarea cunoștințelor, dar și la
finalul unei lecții de asimilare de cunoștințe.
Exemplu
În cele ce urmează mai jos voi prezenta o lecție de fixare și sistematizare a
cunoștințelor despre semnele de punctuație, la clasa a II-a. Scriem în centrul tablei și pe fișa de
lucru a elevilor toate semnele de punctuație. Elevii sunt solicitați să scrie cât mai multe
exemple de propoziții în care să utilizeze semnele de punctuație învățate sub îndrumarea
cadrului didactic.
Metoda mozaicului -Această metodă este bazată pe învățarea prin cooperare, prin
interdependența grupurilor. Presupune împărțirea clasei de elevi în grupe de lucru, în cadrul
cărora fiecare membru are o sarcină de studiu, având și responsabilitatea transmiterii
informațiilor dobândite unui alt grup. Rolul profesorului este diminuat, el intervenind doar la
începutul lecției, când organizează clasa în echipe de învățare, creionează sarcinile de lucru și,
la sfârșitul demersului, când prezintă concluziile.
Etape: se stabilește tema , se pregătește materialul, se organizează grupele, se împart
grupele de experți, se prupun activități, evaluarea.
Cerința nr. 1
Alcătuiește 2 propoziții în care să folosești virgula și motivează de ce ai folosit-o.
Cerința nr.2
Alcătuiește 3 propoziții în care să folosești semnul exclamării.
Cerința nr.
Alcătuiește 4 propoziții în care să folosești semnele de punctuație: semnnul punct și
semnul întrebării.
Cerința nr.4
2. Notează cu adevărat sau fals următoarele afirmații:
Punctul exprimă o mirare.
 Semnul întrebării exprimă o întrebare.

Linia de dialog se utilizează când începe vorbirea directă.

Semnul exclamării exprimă, un salut, un îndemn, o exclamație.

Metoda cubului- ,,presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme”1
Strategia de predare -învățare urmărește un algoritm ce vizează câte o sarcină descrie,
compară, asociază, analizează, aplică, argumentează pro sau contra, atunci când se dorește
explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut pentru a putea fi îmbogățit cu noi cunoștințe sau
a unei situații privite din mai multe perspective. Această metodă dezvoltă gândirea critică. Se
poate lucra pe grupuri de câte 4-5 copii, în perechi , dar și frontal.
Profesorul le poate sugera elevilor că răspunsurile pot fi originale, putând să-și
folosească imaginația, dacă nu găsesc un corespondent în realitate.
Consider optimă utilizarea metodei cubului în lecțiile de consolidare a cunoștințelor,
pentru că elevii posedă suficiente informații, putând realiza conexiunile necesare.
Se folosește această metodă pentru a dezvolta velevilor competențe necesare unei
abordări complexe și integratoare cu privire la problemele ce țin de scrierea corectă.
Exemplu:,,Dumbrava minunată”, de Mihail Sadoveanu-Cls a-IV-a.
Descrie
,,Cum arăta Lizuca?” ,,Dar Patrocle?”,,Cum era tatăl fetei?”,, Cum erau bunicii
Lizucăi?”
Compară
Găsește sinonime pentru cuvintele subliniate din fragmentul prezentat: colb, bălaie,
minunată, cremene.
Asociază
Asociază cuvintelor: dumbravă, domniță, plete, însușiri și alcătuiește propoziții cu ele.
Analizează
,,Ce semne de punctuație s-au folosit în fragmentul dat și de ce?”
Aplică
Realizați rezumatul fragmentului din manual, respectând normele de ortografie și
semnele de punctuație.
Argumentează

1
 Argumentează pro sau contra dacă ți-a plăcut personajul principal al poveștii? Cu
comportamentul cărui personaj nu ești de acord? De ce?
Metoda Cubul contribuie la activizarea elevilor, dezvoltă capacitatea de a colabora, a
argumenta, permite realizarea de conexiuni între cunoștințele asimilate. Totuși nu prezintă o
arie largă de utilizare in cadrul demersurilor didactice și necesită timp mai mult și multe resurse
materiale.
Tehnica florii de lotus are ca scop obișnuirea elevilor de a face legături între idei,
pornind de la o temă centrală.
Exemplu
Lecţia Ghilimelele. Se vor forma două grupuri de elevi. Fiecare grupă va primi o
planșă pe care este desenată o floare de lotus cu 8 petale. Fiecqare grup are de scris pe petalele
florii propoziții cu titluri de cărți citite, iar celălalt grup va scrie expresii frumoase culese din
povești și poezii legate de anotimpul iarna. Se va aprecia munca fiecarui grup și se va menționa
faptul că ideile lor vor constitui o nouă sursă de teme de studiu în lecțiile care vor urma.
Elevii vor fi grupaţi în două echipe. Sarcina de lucru: fiecare echipă va încerca să scrie
pe petalele florii de lotus ( 8 petale) titluri de cărți citite (aflate într-un enunț), iar cealaltă
echipă va scrie citări (expresii frumoase, enunț/ text despre iarnă) pe care le va pune între
ghilimele. Echipa care reuşeşte în cel mai scurt timp să completeze petalele florii de lotus este
cea câştigătoare. Ideile emise se pot folosi ca sursă de noi aplicaţii şi teme de studiu în lecţiile
viitoare.
Li se va cere elevilor să prezinte oral una dintre cărțile menționate. Cuvintele și
expresiile frumoase vor fi folosite în compuneri. Se pot folodi și metode tradiționale în
combinație cu cele integrative, de grup. Pentru a forma deprinderi ortografice şi de punctuaţie
este necesar ca regulile cunoscute să fie aplicate în exerciţii, să se opereze practic cu ele, până
la automatizarea activităţii de scriere. Metodele, procedeele folosite în formarea deprinderilor
ortografice şi de punctuaţie rămân în continuare aceleaşi: conversaţia, explicaţia, demonstraţia,
citirea ortografică, copierea, copierea creatoare, analiza (fonetică, ortografică, gramaticală),
exerciţiul.
Metoda R.A.I. are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţii elevilor de a comunica
(prin întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat.
Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde-Aruncă- Interoghează şi se
desfăşoară astfel: la sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de lecţie, profesorul, împreună cu
elevii investighează rezultatele obţinute în urma predării-învăţării printr-un joc de aruncare a
unei mingi mici şi uşoare de la un elev la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o
întrebare din lecţia predată celui care o prinde. Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi
apoi aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă întrebare. Evident, cel care întreabă trebuie
să cunoască şi răspunsul întrebării adresate. Elevul care nu ştie răspunsul iese din joc, iar
răspunsul va veni din partea celui care a pus întrebarea. În cazul în care, cel care interoghează
nu cunoaşte răspunsul la propria întrebare, este scos din joc, în favoarea celui căruia i-a adresat
întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspuns corect sau a celor care nu au dat nici un
răspuns, conduce treptat la rămânerea în grup a celor mai bine pregătiţi.
Metoda R.A.I. poate fi folosită la sfârşitul lecţiei, pe parcursul ei sau la începutul
activităţii, când se verifică lecţia anterioară, înaintea începerii noului demers didactic, în scopul
descoperirii eventualelor lacune în cunoştinţele elevilor şi a reactualizării ideilor-ancoră. Este o
metodă adaptabilă oricărui tip de conţinut, putând fi folosită și la orele de limba şi literatura
română.
Elevii sunt atraşi de această metodă-joc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute,
modalitate care se constituie în acelaşi timp şi ca o strategie de învăţare ce îmbină cooperarea
cu competiţia. Se desfăşoară în scopuri constatativ- ameliorative şi nu în vederea sancţionării
prin notă sau calificativ. Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor într-un domeniu, pe o
temă dată. Exersează abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a formula
întrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns.
Alegerea celor mai eficente metode pentru înfăptuirea unui act didactic de calitate este
exclusiv rezultatul deciziei profesorului care trebuie să țină seama de anumite considerente:
obiectivele oprționale urmărite, specificul conținutului de învățare, de particularitățile clasei și
ale elevilor, de resursele materiale, cum ar fi:mijloacele de învățământ, spațiul școlar etc., de
resursa temporală, de propriile abilități pedagogice ale dascălului, de creativitatea acestuia.
Învăţarea asistată de calculator (IAC)
În procesul educațional on-line trebuie să se respecte metodologia didactică, să fie
respectate principiile didactice. Individualizarea şi diferenţierea, activizarea şi
participarea/implicarea conştientă în învăţare (care trebuie să devină autoînvăţare) sunt criterii
care nu pot fi excluse. Și în mediul on-line trebuie oferită aceeași educație de înaltă calitate, iar
profesorul trebuie să-și îndeplinească misiunea și în contextul în care școala nu se
desfășoară ,,față în față”. Învățământul la distanță desemnează o experiență nouă de învățare,
iar profesorii trebuie să găsească cele mai bune strategii care să ofere o instruire adecvată care
să permită elevilor să îndeplinească standardele așteptate într-un mediu on-line. Strategiile
devin mai flexibile în cazul tipului de învățare la distanță, proprie acestei perioade.
 Având în vedere condițiile speciale în care s-a desfășurat o parte din activitatea
didactică din ultimii doi ani,strategiile didactice au fost adaptate și pentru mediul on-line,
astfel că, profesorii au creat o serie de materiale atrăgătoare pentru elevi, folosind diverse
instrumente on-line și site-uri cu resurse, inclusiv cele oferite de Google, prin platforma Google
Classroom (Slides, Jamboard etc.)
-https://learningapps.org/createApp.php- e creare de jocuri;
-https://wordwall.net/ -creare de jocuri;
-https://quizlet.com/ -Instrument web pentru crearea de fise cu informatii, teste audio
si de scris;
-https://imapuzzle.com/ -creare de puzzle-uri;
-https://crosswordlabs.com/ - creare de rebus;
-https://www.socrative.com/- creare de activitati, quizz,
-https://tool.animaker.com/ - creare video, Youtube etc.
Bibliografie:
 Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române, ediţia a III-a, Editura Emia, Deva, 2003.
 Constantin, Parfene, Compozițiile în școală, București, Editura Didactică și Pedagogică,
1980;
 Constantin, Parfene, Metodica studierii limbii și literaturii române în școală, Editura Polirom,
Iași, 1999;
 Crenguța Lăcrămioara, Oprea, Strategii didactice interactive, București, Editura Didactică și
Pedagogică, 2007;
 D. Potolea, I. Neacșu; M. Manolescu (coord.), Ghid de evaluare Disciplina Limba română,
Editura ERC PRESS, București, 2011;
 Emanuela, Ilie, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014;
 Emil, Verza, Psihopedagogie specială , E.D.P, București, 1995
 Florentina, Sâmihăian, O didactică a limbii și literaturii române , Ed. Art Educațional, 2020;
 Georgeta Elena, Corniţa, Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române, Editura
Umbria, Baia-Mare, 1993;
 Ioan, Cerghit, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980;