Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere: Curs 7
Introducere: Curs 7
Introducere Exemplu: durata medie a vieţii ı̂n Romania ı̂n perioada 2000-2012; observăm că
această valoare creşte ı̂ncepând cu anul 2003, după o scădere nesemnificativă.
Statistica descriptivă este ramura statisticii care se ocupă cu prezentarea, Anul Durata
organizarea şi interpretarea unei colecţii de date. Descrierea acestor informaţii 2000 70.53
Metode numerice şi statistică se poate face grafic (prin liste, grafice liniare, de distribuţie, etc.), sau prin 2001 71.19
indicatori statistici (medie, mediană, abatere, etc.) 2002 71.18
Curs 7 Analiza statistică a unui fenomen ı̂ncepe cu statistica formală (culegerea 2003 71.01
datelor despre fenomenul respectiv şi ı̂nregistrarea datelor). Datele sunt apoi 2004 71.32
analizate şi intepretate cu ajutorul statisticii matematice.
2005 71.76
lect. Ciprian Deliu
Definiţie 2006 72.22
B cdeliu@tuiasi.ro 2007 72.61
Prin populaţie statistică se ı̂nţelege orice mulţime care formează obiectul unei
m moodle.deliu.ro 2008 73.03
analize statistice. Elementele unei populaţii statistice se numesc unităţi
statistice sau indivizi. 2009 73.33
Universitatea Tehnică ”Gh. Asachi” Iaşi 2010 73.47
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului
2011 73.77
Prin caracteristică a unei populaţii statistice ı̂nţelegem o trăsătură
2012 74.26
2019 comună unităţilor acelei populaţii.
Reprezentarea grafică realizată pentru studierea schimbărilor sau pentru
Caracteristicile pot fi calitative sau cantitative. Caracteristicile cantitative compararea variabilelor statistice se numeşte grafic.
pot fi măsurate folosind numere reale. Valoarea numerică a unei Reprezentarea cu batoane foloseşte batoane orizontale sau verticale, ale căror
caracteristici se numeşte variabilă aleatoare. lungimi sunt chiar valorile variabilei statistice. Batoanele verticale se folosesc de
obicei pentru caracteristici care variază ı̂n timp.
Metode numerice şi statistică - Curs 7 1/17 Metode numerice şi statistică - Curs 7 2/17 Metode numerice şi statistică - Curs 7 3/17
Caracteristici numerice Definiţie Dacă x1 , x2 , . . . , xk sunt valorile distincte din selecţie şi notăm cu ni frecvenţa
lui xi pentru i = 1, 2, . . . , k, atunci media de selecţie se rescrie
Pentru o variabilă continuă, prima clasă a cărei frecvenţă cumulată asociată
Datele statistice pot fi descrise cu ajutorul unor indicatori statistici. În
este mai mare decât 12 se numeşte clasa medianei ∑i=1 ni xi
k
acest sens, există două mari categorii: x̄ = ,
∑i=1 ni
k
măsuri ale tendinţei centrale: media, mediana, moda, etc. Pentru clasa [xi−1 , xi ], notăm cu fi frecvenţa clasei, Fi frecvenţa cumulată şi
hi = xi − xi−1 lungimea clasei. Efectuând o interpolare ı̂n clasa medianei şi notând cu fi = ni
, i = 1, . . . , k rezultă
[xk−1 , xk ) obţinem valoarea medianei
m
măsuri ale variaţiei sau ı̂mprăştierii: amplitudinea, abaterea, etc.
0.5 − Fk−1 x̄ = ∑ fi xi .
k
Pentru o variabilă discretă, moda este valoarea cu frecvenţa maximă.
md = xk−1 + hk
Pentru o variabilă continuă, clasa cu frecvenţa maximă se numeşte clasa fk i=1
modală, iar mijlocul acesteia este moda variabilei.
Definiţie Definiţie Definiţie
Pentru cazul discret, mediana unei mulţimi de date ordonate crescător Media (de selecţie) a unei mulţimi x1 , x2 , . . . , xm se defineşte prin Considerăm un tabel al frecvenţelor cu k clase. Dacă x∗1 , x∗2 , . . . , x∗k sunt
x1 ≤ x2 ≤ ⋅ ⋅ ⋅ ≤ xm este valoarea de mijloc x m+1 dacă m este impar, sau mijloacele claselor, n1 , n2 , . . . , nk frecvenţele lor absolute şi f1 , f2 , . . . , fk
x̄ =
m
∑ xi .
2
1
frecvenţele relative, atunci media distribuţiei este
media celor două valori de mijloc (x 2 + x 2 +1 ) dacă m este par.
1 m i=1
m m
∗
2 ∑i=1 ni xi
k
x̄ = = ∑ fi x∗i .
k
Exemplu: Considerăm următoarea listă de preţuri (ı̂n lei) pentru centrale
∑i=1 i
k
Exemple: n i=1
termice: 9900, 10300, 11200, 12500, 7600, 17500. Costul mediu al unei
mediana mulţimii {5, 6, 8, 9, 12} este 8 centrale este
Pentru datele din tabelul cu salarii anterior media este
x̄ = (9900 + 10300 + 11200 + 12500 + 7600 + 17500) = 11500 x̄ = 4⋅0.875+12⋅1.025+5⋅1.175+2⋅1.375+5⋅1.475+5⋅1.625+4⋅1.775+3⋅1.925 = 1.3175
1
mediana mulţimii {15, 18, 20, 24, 28, 30} este 20+24
2
= 22. 6 4+12+5+2+5+5+4+3
Metode numerice şi statistică - Curs 7 10/17 Metode numerice şi statistică - Curs 7 11/17 Metode numerice şi statistică - Curs 7 12/17
Se observă că media nu dă o imagine completă a datelor de selecţie sau a Exemplu: Considerăm datele de selecţie {12, 15, 13, 20, 13}. Media lor
distribuţiei. De exemplu, mulţimile {2, 2, 2, 5, 8, 8, 8}, {3, 3, 5, 5, 5, 7, 7}, este x̄ = 15 (12 + 15 + 13 + 20 + 13) = 14.6, iar abaterea medie este Definiţie
{4, 4, 4, 5, 6, 6, 6} au aceeaşi medie, dar au structuri diferite. Acesta este Fie o variabilă continuă cu un tabel al frecvenţelor cu k clase. Dacă
x∗1 , x∗2 , . . . , x∗k sunt mijloacele claselor, n1 , n2 , . . . , nk frecvenţele lor absolute şi
a.m. = (∣12 − 14.6∣ + ∣15 − 14.6∣ + ∣13 − 14.6∣ + ∣20 − 14.6∣ + ∣13 − 14.6∣) = 2.32
motivul pentru care sunt introduse măsuri ale variaţiei, care indică gradul 1
de ı̂mprăştiere a datelor ı̂n jurul mediei. 5 f1 , f2 , . . . , fk frecvenţele relative, atunci abaterea medie este
Metode numerice şi statistică - Curs 7 13/17 Metode numerice şi statistică - Curs 7 14/17 Metode numerice şi statistică - Curs 7 15/17
Fie x1 , x2 , . . . , xk valorile distincte ale unei selecţii X având media x̄, iar ni Pentru datele din tabelul cu salarii anterior, dispersia este
frecvenţa lui xi pentru i = 1, . . . , k. Atunci dispersia este σ 2 = 445.275 = 1.114, iar abaterea standard este σ = 1.055.
40
∑ ni (xi − x̄)
k
2 Exerciţiu: O grupă formată din 20 studenţi susţin un test la matematică
şi se obţin rezultatele din tabelul următor:
σ =2 i=1
k
∑ ni Nota Frecvenţa Frecvenţa
i=1
i=1
dispersia şi abaterea standard.
Metode numerice şi statistică - Curs 7 16/17 Metode numerice şi statistică - Curs 7 17/17