6.

Structura operei ,,Țiganiada” de Ion Budai Deleanu

,,Țiganiada” reprezintă o scriere cu caracter literar, în care se susțin idei

iluministe, înglobate și de reprezentanții Școlii ardelene.
* Din punct de vedere structural, se remarcă următoarele chestiuni:
- Prezența Epistoliei închinătoare™ * textul propriu-zis este precedat de
un prolog şi o „Epistolie închinătoare” către un personaj imaginar, Mitru
Perea, vestit cântăreţ. Prologul este o meditaţie nostalgică pe tema
scriitorului şi a limbii literare, a opţiunii autorului pentru epopee în
varianta sa comică™
- Apariția celor 12 cânturi™ în cuprins

În ceea ce priveşte compoziţia operei, putem afirma faptul că ea este

complexă şi se desfăşoară pe 4 planuri:

 Pe planul istoric, avem lupta lui Vlad Ţepeş şi a armatei române

împotriva turcilor™
 Pe planul comic, avem lupta falsă a ţiganilor cu turcii™
 Pe planul mitic, avem lupta dintre îngeri şi demoni [ îngerii îl ajută pe
Vlad Ţepeş şi pe români, demonii îi ispitesc pe ţigani ca să nu îi ajute
pe români]™
 Planul comentariului în care autorul se preface că o serie de savanţi au
studiat textul şi îl explică, dar explicaţiile lor sunt complet false şi
comice™

* Situată în peisajul autentic național atât prin psihologia eroilor și

zugrăvirea culorilor locale, prin utilizarea elementelor folclorice și prospețimea
limbii, cât și prin întreaga experiență de viață, Țiganiada este o operă întru totul
originală, generată de relațiile românești ale epocii. Conștient de aceasta, autorul
atrage atenția că scrierea sa „nu este furată, nici împreunată de la vreo altă
limbă, ci chiar izvoditură neaoșă, orighinală românească (…)”

** Întrucât opera apartine iluminismului, mesajul iluminist poate fi

încadrat în capitolul structurii, întrucât putem clasifica:
 Lupta pentru drepturile omului în discursul lui Janalău™
 Combate intoleranţa religioasă din cadrul poziţiilor materialiste™
 Critică instituţiile şi moravurile, ca de exemplu defilarea ţiganilor™
 Susţine egalitatea în drepturi™
 Neagă dreptul divin asupra pământului strămoşesc™
 Discută formele de guvernământ iluministe™
 Se zugrăveşte prototipul domnitorului luminat, prin prisma lui Vlad
Ţepeş™
 Descrierea raiului ţigănesc în viziune materialistă™
 Lupta pentru libertate naţională™

! Textul este structurat în 12 cânturi, organizarea metrică este simplă şi

originală, de 11-12 silabe, iar la nivel compoziţional se disting două
planuri. Critica literară a vorbit despre „caracterul oarecum inform al
construcţiei, care sfidează anatomia clasică a poemului conceput de
poeticile antice” (Mircea Vaida, Ion Budai-Deleanu).

! Scenele se succedă dinamic, iar tablourile sunt vii, autentice.

Anecdotele abundă, acţiunea fiind de multe ori întreruptă pentru
inserarea acestora. Umorul şi caricatura se împletesc în scenele de
tragicomedie, obţinându-se efecte comice chiar şi atunci când situaţiile
au o aparenţă serioasă™

! Arta narativă rafinată şi modernă atestă „mari calităţi de prozator” ale

autorului™