Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică

Lucrare de laborator nr.1

La disciplina Matematici speciale
Compartimentul : Teoria Probabilităților

A realizat : st.gr. TI 171 f/r , Florea Cristina

A verificat : prof.univ. Gheorghe Ceban

Chișinău 2018
 Problema 1 . Teoria Probabilitatilor .

Se aruncă un zar de două ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor aleatoare:

1) A  = suma numerelor apărute nu întrece m,

2) B = suma numerelor apărute este egală cu r,

3) G = produsul numerelor apărute este mai mare ca n.

m=4, n=12 , r=5

1) Spaţiul evenimentelor elementare  = (i, j): 1  i, j  6. Favorabile pentru evenimentul A sunt
evenimentele elementare A={(1,2),(2,1)}.

Card A =2 , card  = 36 , avem :

In[1] = N[2/36]

Out[1]=0.0555556

2) Favorabile pentru evenimentul B sunt evenimentele elementare B={(1,4),(2,3),(3,2),(4,1)} .

Deci ,avem card B=4 , card  = 36 . Rezultatul obtinut :

In[2] = N[4/36]

Out[2]= 0.111111

3) Favorabile pentru evenimentul C sunt evenimentele elementare C={(3,5),(3,6),(4,4),(4,5),(4,6),

(5,3),(5,4),(5,5),(5,6),(6,3),(6,4),(6,5),(6,6)}
card C = 13 , card  = 36
Rezultatul obtinut :
In[3]=N[13/36]
Out[3]=0.361111
 Problema 2 .Teoria probabilitatilor
Într-un lot care conţine n piese de acelaşi tip sunt 8 piese cu careva defect. Se extrag fără
revenire 6 piese. Dacă toate piesele extrase sunt calitative, atunci lotul este acceptat, iar în caz
contrar este refuzat. Să se calculeze probabilitatea evenimentului A = lotul este acceptat.
Parametrul n este egal cu 100 plus numărul variantei

n=116

In[1]= N[108/116 * 107/115 * 106/114 * 105/113 * 104/112 * 103/111]

Out[1]=0.644901

Problema 3 . Teoria Probabilitatilor

Un aparat constă din trei elemente care în timpul funcţionării lui pot să se deterioreze
independent unul de altul. Notăm: Ai = elementul i se deteriorează, i = 1, 2, 3. Se cunosc
probabilităţile acestor evenimente: p1 = P(A1), p2 = P(A2), p3 = P(A3), valorile cărora sunt date pe
variante după enunţul exerciţiului. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor: A = nu se
deteriorează nici un element, B = se deteriorează un singur element, C = se deteriorează
două elemente, D = se deteriorează toate elementele, E = primul element nu se
deteriorează

p1=0,7, p2=0,8, p3=0,4

A = { nu se deterioreaza nici un element } . Utilizam formul de inmultirea a probabilitatilor

evenimentelor independente . Deci , avem :

P (A1)P(A2)P(A3) . Obtinem

In[1] = N[(1-0.7)*(1-0.8)*(1-0.4)]

Out[1]=0.036

B = { se deterioreaza un singur element }

Conform definiţiilor reuniunii şi a intersecţiei evenimentelor aleatoare, avem:

A=( A 1 ∩ Ā 2 ∩ Ā 3 )∪( Ā 1∩ A 2∩ Ā 3 )∪( Ā 1∩ Ā 2∩ A 3 ) .

Calculăm probabilitatea evenimentului A folosind succesiv: formula de adunare a probabilităţilor

evenimentelor incompatibile, formula de înmulţire a probabilităţilor evenimentelor
independente şi formula de calcul al probabilităţii negaţiei evenimentului.

In[1]=N[0.7*(1-0.8)*(1-0.4)+(1-0.7)*0.8*(1-0.4)+(1-0.7)*(1-0.8)*0.4]

Out[1]=0.252

C = { se deterioreaza doua elemente}. Utilizam aceleasi formule si obtinem

In[1]=N[(1-0.7)*(1-0.8)+(1-0.7)*(1-0.4)+(1-0.8)*(1-0.4)]

Out[2] = 0.36

D = se deteriorează toate elementele

Obtinem

In[1]=N[(1-0.7)*(1-0.8)*(1-0.4)]

Out[1]=0.036

E = primul element nu se deteriorează

Obtinem :

In[1] = N[0.7*(1-0.8)*0.4+0.7*0.8*(1-0.4)+0.7*(1-0.8)*(1-0.4)+0.7*0.8*0.4]

Out[1]=0.7

Problema 4 . Teoria Probabilitatilor

Un magazin primeşte pentru vânzare articole cu exterioare identice fabricate la trei uzine în
proporţie de: n1% de la uzina nr.1, n2% de la uzina nr.2 şi n3% de la uzina nr.3. Procentele de
articole defectate sunt: m1 pentru uzina nr.1, m2 pentru uzina nr.2 şi m3 pentru uzina nr.3.
Valorile parametrilor se conţin, pe variante, după enunţul exerciţiului. 1) Care este
probabilitatea ca un articol cumpărat să fie calitativ? 2) Un articol luat la întâmplare este
defectat. Care este probabilitatea că acest articol a fost fabricat la uzina nr.k.

n1=10, n2=70, n3=20, m1=2, m2=6, m3=2; k=1

n1+n2+n3=10+70+20=100 produse

1) Care este probabilitatea ca un articol cumpărat să fie calitativ?

A={piesa luata e calitativa} Hi={piesa a fost luata de la fabrica i} , i=1,2,3 .

P(H1)=10/100 = 0.1

P(H2)=70/100 =0.7

P(H3) = 20/100 = 0.2

P(A|H1)=0.98 , P(A|H2) = 0.96 , P(A|H3) = 0.98

Avem :

In[1]=N[0.1*0.98+0.7*0.96+0.2*0.98]

Out[1] =0.966

2) Un articol luat la întâmplare este defectat. Care este probabilitatea că acest articol a fost
fabricat la uzina nr. 1

P( Ā|H 1 ) =0.02 , P( Ā|H 2 ) =0.04 , P( Ā|H 3 ) =0.02

In[1]=(0.1*0.02)/(0.1*0.02+0.7*0.04+0.2*0.02)

Out[1]=0.0588235
 Problema 5. Teoria Probabilitatii

O monedă se aruncă de n ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor: A = valoarea a

apărut de k ori, B = stema a apărut nu mai mult de 2 ori, C = stema nu a apărut nici o dată.
Numărul n este egal cu 25 plus numărul variantei, iar k este egal cu 10 plus numărul variantei

n=41 , k =26

1. A = { valoarea a aparut de k ori }

Fie evenimentul V = apariţia valorii. Avem: p = P(V) = 1/2 şi q = 1p = 1/2.

Obtinem :

In[1]=((41!)/(26!)*(15!))*(0.5)^26*(0.5)^15

Out[1]=4.93264x1022

2. B ={ stema a aparut nu mai mult de 2 ori }

In[1]=N[1/41+2/41]

Out[1]=0.0731707
 Concluzie

Compartimentul de teorie a probabilității este un compartiment nu doar util , dar și distractiv.

Pe parcurs elaborării acestui raport ,mi-am reamintit cunoștințele obținute încă de la colegiu , și am
utilizat de asemenea și materialele obținute de la universitate .